Revista Art-emis
Experimente reformiste PDF Imprimare Email
Prof. Mihaela Stroe   
Joi, 15 Noiembrie 2012 00:58
Prof. Mihaela StroeRealitatea co?marului cotidian

Singurii pa?i buni care s-au f?cut dup? '89 în zona înv???mânt au fost:
- reducerea num?rului de elevi dintr-o clas? la maximum 25 (m?sur? excelent?, care, ca orice m?sur? bun?, trebuia... remediat?. Ceea ce s-a ?i întâmplat: acum, iar??i avem 30-35 de elevi/colectiv);
- posibilitatea ca elevii s? repete, la bacalaureat, doar proba la care au picat, (m?sur? corect?, întrucât nu v?d în virtutea c?rei ra?iuni o prob? picat? le-ar anula pe cele trecute cu bine. Totu?i, ilustrul Funeriu avea de gând s? revin? ?i asupra acestei m?suri, bine c? n-a mai apucat!) În rest, dac? analiz?m treptele a?a-zisei reforme, constat?m c? mai tot s-a f?cut din interes economic ?i mai nimic în folosul înv???mântului. De-asta avem de-a face predominant cu trepte descendente spre h?u. Noi, profesorii, am tot tras semnale de alarm?, îns? a fost un fel de-a vorbi de-a surda, ba, mai mult, ades am fost privi?i (e un deja-vu aici) ca „reac?ionari", potrivnici moderniz?rii ?i evolu?iei. S? le lu?m pe rând: dup? '89, întâi ne-am pricopsit cu programe ?colare haotice, plagiate „original" - de ici - de colo, de prin vest. Manualele alternative - haotice ?i ele, dup? chipul ?i asem?narea programelor, evident, dar ce conteaz??! - sunt o imens? afacere profitabil?. Pe cât de profitabil?, pe atât de p?guboas?! Tiraje foarte mari, pre?uri mari, pia?? de desfacere garantat?, drepturi de autor substan?iale, asigurate pe termen lung. ?i uite-a?a, d?-l naibii de-nv???mânt, important e s? se ?in? strâns de mânu?e noul grup de interese: f?c?torii de programe cu cei de manuale. Aa, ?i, hopla! - c? au ap?rut ?i ??tia din ce?urile oportunismului - cu evaluatorii de manuale! S? încerce cineva s? sparg? marea ga?c? dac? poate! Dac? o lung? perioad? dup? '89 s-au tot f?cut experimente reformiste ce p?reau un vis întunecat str?puns arar de câte-o raz? de lumin?, în ultimii trei ani visul întunecat a devenit realitate de co?mar cotidian.

Oricine î?i poate da seama c?, dac? se lucreaz? cu un colectiv restrâns de elevi, procesul instructiv-educativ este mult mai eficient. Da' de ce s? fie eficient?! La loc comanda! Înapoi, la colective mari! Colective mari de elevi înseamn? norm? didactic? tacit m?rit?. De ce s? lucreze bine un profesor cu 20-25 de elevi la clas?, în favoarea înv???mântului, când poate, pe aceia?i bani, s? lucreze slab, cu 35, în favoarea... economiei la bugetul statului?! Colective mai numeroase înseamn? implicit clase mai pu?ine, clase mai pu?ine înseamn? c? se rezolv? cel pu?in par?ial problema disponibiliz?rilor din înv???mânt (poruncite de UE, sau de FMI sau cine-o fi „binevoitorul"). „Motivarea" profesorilor s-a f?cut în tran?e: întâi ni s-a promis cre?terea cu 50% a salariilor (fars? preziden?ial?!), apoi ni s-a promis c? (m?car atât!), nu ne vor sc?dea salariile (alt? fars?!), apoi ne-au sc?zut salariile cu 25% pe hârtie, tot un fel de fars?, pentru c?, de fapt, ne-am pomenit cu o lips? de vreo 37% din buzunar. Din acela?i registru al „stimulentelor" - ni s-a t?iat al 13-lea salariu, sporul de 2%, sporul de doctorat, bonusul pentru c?r?i! Ce s? zic?! S? tot fii entuziast ?i dornic de performan?? profesional? cu asemenea m?suri stimulative! Sau nu?! Prin mult-pre?uita lege nou?, reformist?, funerian?, s-a m?rit cu 2 ore/s?pt?mân? ?i norma profesorilor cu vechime ?i grad didactic I, adic? deh, ia s? le lu?m noi din drepturi ?i s? mai ciupim ni?te b?nu?i! Bineîn?eles, toate m?surile au fost gândite întru binele ?i s?n?tatea înv???mântului. Sau nu?!

„Reform? de reform?", c? mai bine n-oi putea zice!

Am sperat, dup? '89, la o depolitizare a înv???mântului. S-a înf?ptuit?! Da' de unde! A?a-zisa depolitizare a fost o re-politizare, dup? cum bate criv??ul. Vorba ceea: soarele nostru ?i-a str?mutat r?s?ritul în apus. Alt? m?sur? „reformist?" în ultimii 2-3 ani: comas?ri de ?coli. Idee bun?, s? zicem, dac? s-ar fi aplicat în cazul ?colilor foarte mici, cu doar câteva clase. Dar s-au comasat abuziv ?coli mari, care func?ionau bine, de sine st?t?toare. S-au ivit, a?a, ?coli supraaglomerate, în care procesul didactic este îngreunat, dar, iar??i! - ce conteaz??! Comas?rile au vizat, de fapt, economii bugetare, mult mai importante decât calitatea înv???mântului. Ast? var? eram în comisia de bac. A venit cineva din minister s? ne viziteze. Nu ca s? ne întrebe cum o ducem, ci s? constate eventuale nereguli. Dac? a venit, ?i dac? tot n-a g?sit nereguli, l-am întrebat noi când o s? pun? cap?t ministerul abera?iei cu certificatele de competen??, hârtii lipsite de relevan?? ori valoare, pe care absolven?ii de liceu le ob?in în urma unor probe penibile. S-a uitat la noi, a zis c? mai are pu?in ?i vrea s? ias? f?r? griji la pensie, apoi ne-a ?optit c? n-o s? se pun? cap?t abera?iei pentru c? e... model U.E. Buuun a?a!

Schimb?rile frecvente ?i de-a valma, petrecute dup? '89 în sistem, ?i mai cu seam? în ultimii ani, au afectat ?i ele calitatea înv???mântului. Dac? nu m? în?el, în psihologie efectul unor schimb?ri haotice, inutile, se cheam? transfer negativ sau interferen?? negativ?, schimb?rile provocând stres ?i frustr?ri subiec?ilor (în cazul nostru - elevilor, profesorilor, p?rin?ilor deveni?i cobaii reformei). Înc? nu-mi dau seama dac? aceste schimb?ri nocive au fost f?cute din orgolii ?i prostie sau au fost deliberate, deci au fost f?cute din inteligent? tic?lo?ie. În fine, un produs extrem de stufos al reformei este birocra?ia. Multiplicat? infernal, sufocant?. Aduce ?i ea prejudicii înv???mântului. Poate c? nu aduce ?i economii la buget, dar cu siguran?? trag foloase produc?torii de hârtie, de cerneluri, de toner... ?i organele de control, întrucât toate hâr?oagele ce ni se poruncesc nu ne folosesc nou?, p?lma?ilor de la catedr?, ci controlorilor care vin în inspec?ii. Dasc?lul „reformat" e, de fapt, constrâns s? devin? con?opist. Scriitor de rapoarte, statistici, dosare, evalu?ri ?i autoevalu?ri, procese-verbale, proceduri, m?suri remediale... tone de hâr?oage care-i sugu??, ca un boa constrictor, menirea. Birocra?ia comunist?, greu suportabil?, în loc s? scad?, dup? '89 s-a înzecit. Are, precum se vede, resurse genetice de buruian? care prolifereaz? ?i distruge din fa?? roadele bune în orice fel de a?a-zis? democra?ie. Ca s? nu mai spun de resursele noului limbaj de lemn, mult mai viguros decât cel comunist. Rigiditate, alambicare, pre?iozitate, „form? f?r? con?inut", limb? român? moart?, de ne ?i crucim uneori încercând s? descifr?m ce vor de la noi documentele venite de sus în jos. Pe acela?i tipar sunt elaborate, adesea, ?i cerin?ele din probele de examen, a?a încât îi z?p?cesc pe candida?i (e ?i acesta un motiv, deloc neglijabil, al rezultatelor slabe de la examene: nu atât c? elevul n-ar ?ti s? r?spund?, îns? este pus în fa?a unei cerin?e execrabil formulate, care-l deruteaz? total).

Înv???mântul românesc nu scoate tâmpi?i

Celebrele, de-acum, camere instalate la porunca lui Funeriu în s?lile de examen, relev? efectul unei îndelungi degringolade postdecembriste la care a contribuit ?i el, din plin, chiar mai mult decât antecesorii. Camerele lui, el însu?i - sunt doar ca o pastil? de antinevralgic prescris? unui pacient bolnav grav, în faz? terminal?, de c?tre un medic obscur - pe formula ce-o fi, o fi! Eventual eviden?iaz? ?i calmeaz? temporar simptomele, dar nicidecum nu vindec? boala, întrucât ignor?, desfid (din nepricepere, din rea-credin???!) atât diagnosticul corect cât ?i cauzele bolii. Nu, înv???mântul românesc nu scoate tâmpi?i, cum are impresia un contemporan (din nefericire!) de-al nostru. Dar reformarea se pare c? asta urm?re?te: s? fie adus înv???mântul în starea în care s? scoat? cât mai multe rebuturi. Ar fi înc? multe de spus, dar v-am ocupat deja prea mult din timpul personal cu am?r?ciunile mele de dasc?l. footer