Comunitatea informațiilor secrete și sistemul securității interne din Franța surprinse a doua oară în zece luni

La zece luni după zilele de teroare de la începutul acestui an (7-9 ianuarie, atentatul asupra redacției „Charlie Hebdo" și evenimentele succedente, create de marea și, pe alocuri, hilara bâlbâiala a forțelor complexului antiteorist), Franța a fost năprasnic lovită de un nou atac terrorist, cu urmări mult mai dramatice. De peste sașe ori mai mulți decedati (129) și 352 de răniți, din care 99 în stare gravă. Trei comandouri sinucigașe , a căror pregătire și coordonare a presupus o desfășurare logistică impecabil asigurată contrainformativ, au aruncat în aer nu doar trupurile ciopârțite ale numeroasele victime, ci și întreg cortegiul de măsuri speciale de prevenire, dispuse în urma atentatului terorist de la începutul anului. Cum de la Kiev, toate lucurile rele sunt puse pe seama pe seama lui Putin, consilierul ministrului ucrainean de interne, Anton Gheraşcenko, nu a pierdut ocazia de a marca „[...] Iar serviciilor secrete franceze le-aş sugera să ancheteze cu atenţie întreaga reţea, de la executanţi până la cei care au comandat aceste atrocităţi teribile (n.tr. - atentatele de la Paris). Cine ştie, poate în spatele lor se află amprenta serviciilor secrete ruse?". Sugestia oficialului ucrainean pare desprinsă din gândirea senatorului american John Mc. Cain, unul dintre cei demascați ca fiind printre ofițerii de stare civilă cosemnatari ai actului de naștere a megastructurii terorist-diversioniste „Stat Islamic". Același John Mc. Cain, a cărui aotcuprinzătoare viziune geostrategică l-a luminat și pe generalul Constantin Degeratu, înaintea lui Anton Gherașcenko, să vadă că „Fluxul de migranţi [...] a devenit organizat şi structurat datorită sprijinului material şi logistic acordat de serviciile secrete ruse". Nu ne propunem să intrăm în dedesupturile acestor afirmații, dar ele vin bine ca scuze pentru neputința statelor membre ale Uniunii Europene de a-și coordona politicile de Securitate, în contextul unei noi mari migrații, anticipate chiar din primele momente de după căderea sistemului bipolar de putere, care a lumea în epoca Războiului Rece.

Un fiasco fără precedent al serviciilor speciale franceze, acestea au primit avertismente înainte cu două săptămâni...

Unul dintre cei mai importanţi experţi israelieni în sfera serviciilor secrete, ziaristul Ronen Bergman, de la cotidianul israelian „Yediot Aharonot", a declarat (15.11.2015) că „Autorităţile de la Paris au primit în urmă cu două săptămâni avertismente cu privire la intensificarea semnificativă a comunicaţiilor între grupurile jihadiste din Orientul Mijlociu şi posibili activişti din Franţa". Comunicaţiile aveau ca destinaţie mai multe oraşe din Franţa, a afirmat Bergman, care, la rândul său, citează înalte surse din serviciile de informaţii israeliene şi occidentale. In lumina acestor informaţii, au fost luate mai ales măsuri defensive, precum întărirea pazei în jurul delegaţiilor străine la Paris, dar nicio măsură în sensul încercării de a-i intercepta pe autorii atentatelor de vineri seară din Paris. [...].
Deocamdată este imposibil să se ştie dacă avertismentele primite de Franţa aveau de-a face în mod special cu acest atac, însă este clar că a fost vorba de un fiasco fără precedent al serviciilor de informaţii franceze, a mai precizat Ronen Bergman.

In context, premierul israelian Benjamin Netanyahu a dispus demararea imediată a unei cooperări de urgenţă între serviciile de informaţii israeliene şi agenţiile partenere franceze, cărora li se va acorda tot sprijinul posibil.

Irakul confirmă că au existat schimburi de informaţii referitoare la posibile acţiuni teroriste vizând Franţa, S.U.A. şi Iranul

Ministrul irakian de externe Ibrahim Al-Jaafari a declarat că serviciile de informaţii irakiene sale au primit date care au indicat că Franţa, SUA şi Iranul se află printre statele vizate pentru comiterea de atentate. Oficialul irakian nu a precizat posibilul autor al acestor atentate şi nici nu a oferit o dimensiune temporală a atacurilor menţionate, dar aceste declaraţii au survenit imediat după atentatele de la Paris, revendicate de Statul Islamic."

Al- Qaeda denunță vehement atacurile criminale de la Paris

Comunitatea statelor arabe a fost unanimă în a condamna actele teroriste de la Paris. Dar, spre surprinderea tuturor, până și gruparea teroristă Al-Qaeda a condamnat atacurile violente care au avut loc în capitala franceză.
Unul dintre membri activi pe reţelele de socializare ai Al Qaeda, Hani Sbai, a distribuit pe contul personal de „Twitter" următorul mesaj: „In numele meu şi al organizaţiei Al-Qaeda, denunţ cu vehemenţă atacurile criminale din Paris.". Prin vocea lui Hani Sbai, Al-Qaeda îi acuză pe jihadiştii din Statul Islamic, afirmând că operaţiunea a fost realizată „ca răspuns la bombardarea de către Franţa a sondelor petroliere din Der Ezzor".

Actele teroriste din Franța sunt rezultatul unor politici occidentale greșite

O reacție fermă de condamnare a avut și guvernul de la Damasc, cu mențiunea că președintele Siriei, Bashar Al-Assad, nu a scăpat prilejul de a atrage atenția că „[...] atacurile din Paris sunt rezultatul politicii occidentale eronate, în general şi cea a Franţei, în mod special". Preşedintele Siriei a scos în evidență faptul că erorile politice ale statelor occidentale şi Franţei au contribuit la expansiunea terorismului, reiterând importanţa adoptării unor noi politici şi întreprinderii unor măsuri eficiente pentru stoparea sprijinirii teroriştilor, din punct de vedere logistic şi politic, pentru a se ajunge la eradicarea terorismului. In context, Bashar Al-Assad a afirmat că „[...] atacurile teroriste care au vizat capitala franceză nu pot fi disociate de ceea ce s-a întâmplat recent la Beirut, nici de ceea ce se întâmplă de cinci ani în Siria sau în alte zone [...]" subliniind, totodată, că „organizaţiile teroriste nu cunosc frontiere".

Șeicul Omar Bakri: „In cele din urmă, dacă nu vreţi să deveniţi ţintă a atacurilor teroriste, nu ocupaţi pământ musulman şi nu atacaţi pământ musulman."

Șeicul Omar Bakri este unul dintre cei mai importanţi militanţi extremiști „în numele Islamului". Condamnat pe viață, el a părăsit Marea Britanie şi s-a stabilit de mai mulţi ani în Liban. Intr-un interviu, acordat cu câțiva ani în urmă Televiunii Române, Bakri a afirmat că România este pământ islamic ce trebuie eliberat şi asta pentru că, odată ce Islamul a pătruns în ţară, musulmanii au obligaţia de a elibera teritoriul acesteia. Este cazul mai multor ţări din Europa precum Serbia, Albania sau Macedonia, dar şi România. Ulterior, asemenea alegații au proliferat și din alte surse, fiind coroborate și cu proiecte geopolitice aparent fantasmagorice, cum ar fi refacerea spațiului musulman din China până la Atlantic . Proiecte care, odată lansate, găsesc adepți cărora să li se înflăcăreze imaginația, suficient pentru a trece de la utopie la violența extremă.

China de la concluzii la acțiuni practice de consolidare a securității antiteroriste

Ministrul securităţii publice (sinonimul ministrului de interne - n.n.) din China, Guo Shengkun, şeful Grupului de Stat Antiterorist, a ordonat (15.11.2015) consolidarea măsurilor antiteroriste preventive, ca urmare a atentatelor teroriste de la Paris. Potrivit Agenţiei „Xinhua", ministrul securităţii publice a dat directive privind „[...) creşterea nivelului de alertă, consolidarea acţiunilor de spionaj, precum şi a sistemului de avertizare timpurie împotriva terorismului în scopul garantării securităţii publice şi a stabilităţii." Guo Shengkun a solicitat autorităţilor de la toate nivelurile să ţină cont de „caracterul dificil"al acţiunilor de combatere a terorismului, subliniind că este necesar să se concentreze atenţia asupra măsurilor de prevenire şi să se consolideze controlul asupra securităţii interne. Ministrul chinez a subliniat că este extrem de important rolul societăţii în războiul împotriva terorismului.

In loc de concluzii...

In retrospectivă istorică privind, Comunitatea serviciilor speciale franceze și-a cântărit foarte atent informația destinată președinților din stânga eșichierului politic, chiar dacă parcimonia nu a depășit limitele angajamentor de credință în serviciul națiunii și al Republicii Franceze. Contează și expresia mesajului informational, unde nuanțele pot face esențialul. Comunitatea informațiilor secrete franceze, desi nu duce lipsă de profesioniști de elită, de mari caractere și patrioți, chiar fervenți naționaliști, a clacat , nu de puține ori, din cauza nemărginelor orgolii și rivalități dintre palatele simbol ale puterii republicane, pe lângă care sunt acreditate. Inalții decidenții ai statului francez (cei ai momentului actual) nu par a excela în managenentul informației secrete, ca fundament, ori, liant al politicilor de Securitate. Politicienii care decid modernizarea și finanțarea structurilor de operațiuni cladestine acoperite împotriva insurgenților teroriști învață greu și se conving numai după repetate și tragice erori că lucrurile trebuie duse și dincolo de intențiile declarate, cel mai adesea cu scop de a câștiga capital politic. În faţa tragediei familiilor îndoliate, a durerii poporului francez, ne plecăm și ne exprimăm compasiunea, dar și speranța că, numai prin solidaritate, înțelepciune și clarviziune politică proprie, popoarele Europei vor putea găsi calea ieșirii din marele impas al momentului.