Anchetă la C.N.S.A.S.
Recent a început la C.N.S.A.S. un control al Curţii de Conturi. Un control cu peripeţii, deoarece toate documentele contabile din anul 2007 şi, parţial, din 2006 - atât cele în format electronic, cât şi cele pe suport de hârtie - sunt de negăsit, iar în perioadele respective s-au sesizat neregularităţi permanente în activitatea de investiţii, care continuă şi în prezent. La controlul anterior, din 2006, lui Csendes, ca vicepreşedinte, precum şi altora li s-a imputat o mare delapidare prin falsificarea documentelor de transport, cazare şi diurnă. Spre amuzamentul poliţiştilor şi procurorilor anchetatori, Csendes a prezentat facturi emise de un hotel de cinci stele din Sighetul Marmaţiei, unde există doar un modest motel! În an¬cheta penală, Csendes nu a recunoscut că ar fi beneficiat de sume necuvenite, motivând că nu a semnat personal de primirea lor. Dar i-a pus pe alţii să semneze, cu care a fost confruntat şi care l-au contrazis. În ava-riţia sa nemăsurată, Csendes se preta şi la însuşirea bonurilor de benzină, iar o referentă, Barbu Ana, care a refuzat decontările false, a fost determinată să plece din C.N.S.A.S., după cum au constatat organele de anchetă.
Andreea Varga, consiliera personală de la Budapesta a preşedintelui C.N.S.A.S.
Antoniu-Ladislau Csendes nu cunoaşte şi nici nu face nimic din ceea ce-i cere legea. Excelează, în schimb, prin comportament rudimentar, violent verbal, jignitor şi xenofob la adresa personalului, căruia i se adresează urlând şi cu apelative insultătoare, de neconceput pentru un demnitar. Cum nu-i convine ceva, culoarele se umplu de urletele isterice: „Români împuţiţi! La muncă cu românii..., tu-le neamu-n... ". Ne-mulţumit că unii angajaţi din Direcţia economică au refuzat să-i elibe¬reze sume necuvenite, Csendes a ripostat: „Căcaţi, căcaţii dracului!... Tu-vă neamu-n... de români!". Apoi a trântit uşa, scoţând-o din perete cu toc cu tot. Activitatea cotidiană a cabinetului preşedintelui Csendes este coordonată de un personaj feminin cel puţin misterios: Andreea Varga. Di¬rectorul de cabinet, Andreea Varga, nu este angajată C.N.S.A.S. şi nici nu primeşte vreo remuneraţie de la Bucureşti pentru activitatea desfăşurată zilnic, care constă în primirea şi soluţionarea întregului volum de lucrări adresat preşedintelui. Ea dispune ce trebuie să vadă preşedintele, cu care vorbeşte exclusiv în limba maghiară, de faţă şi cu alţi angajaţi. Ea pune rezoluţii şi îndrumă lucrările, păstrează şi aplică ştampila în absenţa secre¬tarei, coordonează relaţiile externe, organizează expoziţiile şi conferinţele în străinătate, îndeplineşte acte de reprezentare externă a preşedintelui. Atitudinea lui Csendes faţă de Varga este una de maxim respect şi multă deferenţă, ca şi cum aceasta i-ar fi superioară... Andreea Varga, care în timpul liber face pe istoricul, este cetăţean al Republicii Ungaria.
Cuplurile informative Ladislau Csendes-Andreea Varga şi Mircea Dinescu-Germina Nagâţ sau Miza arhivelor Securităţii în războiul informativ împotriva României. Ce investighează Germina Nagâţ şi ce transportă agenta curier?
În atenţia S.R.I.: Trafic penal, furt şi distrugeri de documente originale la C.N.S.A.S.[3]
Lucia Hossu-Longin se pare că a reîncălzit degeaba ciorba Pacepa. Guvernul nu o va numi în post la C.N.S.A.S. , ca să nu rişte o contestare a ei ca fostă membră a Partidului Comunist Român. În timp ce foştii deţi¬nuţi politici nu sunt reprezentaţi în C.N.S.A.S. , Centrala GDS pregăteşte o altă bomboană pe coliva secretelor Securităţii. Ziarul „Curentul" a reliefat recent dezastrul de la C.N.S.A.S. prin expunerea tandemului maghiar Ladislau Csendes-Andreea Varga. Investigaţiile jurnaliştilor responsabili au scos la iveală adevăruri grave, toate putând constitui capete de acuzare pentru mai multe infracţiuni continuate şi în forme calificate. Probabil din raţiuni de protecţie, comanditarii externi au mai redus presiunea solicitărilor asupra acestui cuplu de agenţi, activând un altul : Mircea Dinescu-Germina Nagâţ. Nagâţ este şefa „investigaţiilor" C.N.S.A.S. , recomandată în această slujbă de legăturile din Iaşi (un nod al reţelei Budapesta-Moscova) şi de pedigree, tatăl ei fiind fostul colonel de Secu¬ritate Nicolae Chiroiu (nume conspirativ: Ivaşcu), transferat la Miliţie după trădarea lui Pacepa, în 1978. În ce-l priveşte pe „poetul-portofel", un serviciu secret român a documentat faptul că, pe lângă relaţiile sale de familie cunoscute, cu o soacră agent U.R.S.S., i s-a asigurat şi o excursie „"instructivă » în Crimeea, via ţările baltice, cu puţin timp înainte de momentul loviturii din decembrie 1989. Din păcate pentru adevăr, această informaţie nu apare în do¬sarele C.N.S.A.S., dar este cunoscută de preşedintele României, Traian Băsescu. Să fie informaţia într-un dosar de interes actual pentru securitatea naţională?! Potrivit surselor noastre din interiorul C.N.S.A.S., Germina Nagâţ este foarte activă în realizarea tematicii de cercetare informativă secretă soli¬citată de aceleaşi servicii care l-au „brichisit" şi pe fostul secretar al Organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist din Uniunea Scriitorilor şi absolvent al Facultăţii de ziaristică de la Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu" de pe lângă CC al PCR. Surse din C.N.S.A.S. spun că serviciile străine respective i-ar fi plasat Germinei Nagâţ şi o subordonată mai specială, soţia unui cadru de nădejde al „Antenei" din România, care să vegheze contrainformativ asupra corectitudinii şefului Direcţiei Investigaţii din C.N.S.A.S. în relaţia de colaborare secretă. Res¬pectiva doamnă este şi agent-curier.
Ce investighează Germina Nagâţ şi ce transportă agenta-curier?
Prioritatea „0" : Copierea şi înstrăinarea sau chiar distrugerea unor documente compromiţătoare vizând reţele ale unor servicii secrete străine şi colaboratorii lor. În acest sens, chiar în acest moment există o investigaţie la C.N.S.A.S. privind dispariţia prin furt a unor documente din arhiva C.N.S.A.S. .
Prioritatea „A": Date compromiţătoare despre liderii naţionali şi locali ai partidelor politice. Este vizat întreg eşichierul politic, fiindcă azi sunt la putere unii, mâine alţii. Asigurarea trebuie făcută pe termen lung.
Prioritatea „B": Orice tip de informaţii prin care să se realizeze studii de cunoaştere şi scenarii de şantaj, compromitere, racolare în scopul controlului asupra magistraturii.
Prioritatea „C": Documente, inclusiv din categoria celor ce consemnează delaţiuni, prin care să fie discreditaţi clerul ortodox şi înalţii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Prioritatea „D": Investigaţii focalizate pe persoane incomode indicate.
Verestóy vrea să-l înlocuiască pe Csendes cu un alt cadru mai de nădejde
Pentru realizarea acestor obiective, Germina Nagâţ nu are solicitări oficiale, ceea ce implică nu doar blocarea activităţilor curente ale C.N.S.A.S., ci şi prestarea de servicii interzise şi cu titlu gratuit, adică pe cheltuiala contribuabililor români, pentru terţe entităţi şi împotriva scopurilor din legile naţionale. Nagâţ este susţinută şi de U.D.M.R., care recent l-a somat pe Ladislau Csendes - în scris, sub semnătura lui Attila Verestóy - să demisioneze, fiindcă nu mai beneficiază de sprijin politic şi nici de protecţie. Refuzul a fost categoric, Csendes motivând apropiaţilor săi că are angajamente foarte importante, care nu pot fi transferate altor persoane. Fără comentarii. Activitatea principală a membrilor Colegiului C.N.S.A.S. pare să fie traficul de dosare. Rezultatele investigaţiilor privind numeroasele cazuri certe de delatori sunt ţinute „la sertar" în scopuri de ameninţare şi şantaj, în schimb, sunt scose pe interval făcături, pentru răfuieli ordinare, cum sunt recentele cazuri Gică Popescu şi Petru Romoşan[4]4, sau mai vechiul Cezar Ivănescu, scriitorul dispărut, care ar trebui să stea pe veci pe con-ştiinţa lui Dinescu.
Feţele lui Ianus „Mircea Dinescu" - Nepot de nomenclaturist
Foarte multă lume era enervată de apariţiile publice ale lui Stelian Tănase, considerându-l nedemn în rolul de formator de opinie, căci ar fi fiul fostului nomenclaturist Gheorghe Tănase, prim-secretar al Comite¬tului Judeţean Ialomiţa al Partidului Comunist Român şi şef al Secţiei Cadre a C.C. al P.C.R. La mijloc este însă o confuzie între Ion Tănase şi Gheorghe Tănase. Primul Tănase, Ion, a fost vicepreşedinte al Consiliului Popular al Judeţului Ialomiţa şi era tatăl lui Stelian Tănase. Al doilea Tă¬nase, Gheorghe, a fost „cel mare", prim-secretar la Ialomiţa, prim-se¬cretar şi la Vaslui, secretar al C.C. şi şeful Secţiei Cadre. Dar acesta nu avea nici o legătură cu Stelian Tănase, ci avea cu... Mircea Dinescu, care, după cum afirma înaltul demnitar al P.C.R., îi era nepot. Despre unchi şi nepot am aflat dintr-o sursă de cea mai are încre¬dere. Gheorghe Tănase a fost rugat de mama viitorului poet, publicist şi om de afaceri să facă ce o şti cu Mircea, să-l ia undeva în armată şi să-l facă om până nu ajunge derbedeu sau - ferească Ăl de Sus, de mai rău ! - să nu-l ia miliţia pentru vreo boacănă. Disperarea mamei a devenit şi ameninţare la dosarul de cadre al unchiului, aşa că acesta a sunat, pe firul scurt, la „cineva de la Interne", transmiţându-i tale quale rugămin¬tea, de această dată şi în nume propriu. Zis şi făcut, Mircea a primit ordin de încorporare în cel mai de nădejde scut al Partidului Comunist Român, la Trupele de Securitate. Dar vai şi aoleu! Instrucţie grea, disciplină la sânge, adio libertate. Mircea, el disperat de-acum, se dă de ceasul morţii, îşi imploră mama să stea de vorbă cu unchiul care l-a nenorocit, că el dezertează şi o să-l dea la Curtea Marţială şi ocna o să-l mănânce. Promite că va fi cuminţenia întruchipată. Şi iar pune unchiul mâna pe telefon, cel cu firul scurt, ca să-i facă nepotului armata mai dulce. Ce putea fi mai potrivit pentru el decât furier de birou la Clubul „Dinamo", în civil, cu misiuni domestice prin împrejurimi, ba după covrigi, ba după ziare? Cozile „la ce se dă" încă nu apăruseră, şoseaua Ştefan cel Mare era plină de zahanale, birturi populare cu lăutari. Peste tot cu numai 12,50 lei friptura, garnitura, murătura şi bateria la frapieră. Aşa armată, ca o tabără de creaţie, l-a deprins pe Mircea cu expedientele şi l-a propulsat în poarta Uniunii Scriitorilor. Nu se cunoaşte cu precizie ordinea de priorităţi a responsabilităţilor: portar, pompier, infor¬mator pârâcios, scandalagiu de serviciu sau „simpatia operativă" a ma¬iorului (pe atunci) Victor Achim şi... abonat la ajutoare de creaţie. Dar, pe deasupra, să recunoştem, poet talentat şi de succes. Un premiu de debut şi apoi alte trei ale Uniunii Scriitorilor.
- Va urma -
-----------------------------------------ÂÂ