Revista Art-emis
Secretul relaţiilor normale cu Rusia PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 12 Noiembrie 2017 13:19

Rusia-FinlandaȘi totuși, uneori, când situația din zona, de pe continent sau din lume se tensionează critic, se impune să te situezi în mod clar, tranșant, pe o anumită poziție. O asemenea criză există acum între Moscova și statele membre ale N.A.T.O., iar Finlanda este „vecinul direct", din nord, al mult invocatei zone de interferență-tampon-conlucrare etc. dintre noul Vest și noul Est, geografic vorbind, dintre Baltică și Marea Neagră. Finlanda este așadar obligată de împrejurări la o politică inteligență și nuanțată. Iar un recent interviu acordat de președintele Finlandei, Sauli Niinisto, ziarului polonez „Gazeta Wyborcza" este edificator în materie.Și totuși, uneori, când situația din zona, de pe continent sau din lume se tensionează critic, se impune să te situezi în mod clar, tranșant, pe o anumită poziție. O asemenea criză există acum între Moscova și statele membre ale N.A.T.O., iar Finlanda este „vecinul direct", din nord, al mult invocatei zone de interferență-tampon-conlucrare etc. dintre noul Vest și noul Est, geografic vorbind, dintre Baltică și Marea Neagră. Finlanda este așadar obligată de împrejurări la o politică inteligență și nuanțată. Iar un recent interviu acordat de președintele Finlandei, Sauli Niinisto, ziarului polonez „Gazeta Wyborcza" este edificator în materie.

Și totuși, uneori, când situația din zona, de pe continent sau din lume se tensionează critic, se impune să te situezi în mod clar, tranșant, pe o anumită poziție. O asemenea criză există acum între Moscova și statele membre ale N.A.T.O., iar Finlanda este „vecinul direct", din nord, al mult invocatei zone de interferență/tampon/conlucrare etc. dintre noul Vest și noul Est, geografic vorbind, dintre Baltică și Marea Neagră. Finlanda este așadar obligată de împrejurări la o politică inteligență și nuanțată. Iar un recent interviu acordat de președintele Finlandei, Sauli Niinisto, ziarului polonez „Gazeta Wyborcza" este edificator în materie.

Ziaristul polonez începe, fals nedumerit, prin a remarcă faptul că șeful statului finlandez se întâlnește frecvent cu președintele Puțin. „Suntem vecini, trebuie să fim în contact", sună, normal, răspunsul. Nu va e teamă că veți deveni țintă a Rusiei? „Nu cred că mulți finlandezi sunt neliniștiți de un atac rus și nici eu. Nu cred că Rusia se va atinge nici de țările baltice sau de Polonia [...], ar fi începutul celui de-Al Treilea Război Mondial. [...] Toată lumea ar pierde". Ce s-a schimbat în Finlanda după Crimeea ? „Nu mare lucru". În sensul că Finlanda a dus în mod constant o politică responsabilă de apărare și securitate a propriei țări. „Am adoptat soluții diferite față de majoritatea țărilor europene", nu ezită să afirme președintele Finlandei. De exemplu, bugetul de apărare a fost în permanentă de 1,3 la sută din P.I.B., serviciul militar nu a fost desființat iar flota de avioane de vânătoare a fost reînnoită. „Finlandezii, a ținut să adauge președintele Niinisto, nu se tem de un război convențional, ci de unul hibrid". Și totuși, Finlanda nu vrea să între în N.A.T.O., se agață de afirmație ziaristul polonez. „Aderarea imediată la N.A.T.O. e susținută de 25 la sută în țară, dar majoritatea societății finlandeze se opune. Ceea ce nu înseamnă că am luat o hotărâre definitivă. Putem cere oricând aderarea. [...] Cooperăm activ cu N.A.T.O. pe teme militare. Cooperăm direct și cu S.U.A.". Inclusiv cu Trump, înțeapă din nou ziaristul. „În politică nu folosește la nimic să diabolizezi partenerii", vine calm răspunsul.
Cat se poate de instructivă, această parabolă finlandeză.

Grafica - IM

footer