Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Teo Palade   
Duminică, 08 Aprilie 2018 12:01

MCVAproape s-a stins vâltoarea din pres? determinat? de scandalul descoperii unei p?r?i ascunse a M.C.V. Se aflase c? Mecanismul prin care Uniunea European?(U.E.) se angaja s? sprijine o Românie angajat? în complexul proces de aderare, p?rea a-?i fi modificat, în timp, scopul ini?ial. Brusc, ne-a trecut prin minte c? acest proiect aparent benefic ar fi fost menit înc? de la început s? devin? altceva. S? se transforme, în timp, într- un instrument prin care s? se controleze total România. Adic?, prin intermediul unor „recomand?ri" venite din partea Comisiei Europene (C.E.) s? se realizeze subordonarea juridic?, economic? ?i în final politic? a ??rii. Întrebarea este: În interesul cui?

De ce tocmai România?

Teoretic, M.C.V. ar trebui s? reprezinte un simplu proces tranzitoriu. O ac?iune în beneficiul României. Prin acesta, pentru perioada ini?ial? a ader?rii, Uniunea European? se angaja s? coopereze cu institu?iile române?ti ?i s? verifice, la cerere, dac? evolu?ia sistemului judiciar intern în rela?ie direct? cu crima organizat? ?i corup?ia din ?ar? se încadreaz? în sandardele Uniunii. Din motive incomplet elucidate, înc? înainte de declan?area opera?iunilor complexe pe care le impunea aderarea la UE, România a fost perceput? ca un pericol poten?ial pentru Uniune. S-a pornit de la ideea preconceput?, în mare parte neadev?rat? la acea dat?, c? România este un stat complet controlat de crima organizat? ?i putred de corupt. Prin M.C.V., gândit în decembrie 2006 (un an înainte de declan?area procesului de aderare pentru România!), C.E. stabilea un set de criterii, numite „ obiective de referin??", destinate, în principal, s? protejeze U.E. de contaminare de la România, noul pretendent la aderare.

Este de notorietate c?, între cele 28 de state ale U.E., numai României ?i Bulgariei li s-a aplicat un asemenea „tratament". De ce? Ce deosebe?te România ?i Bulgaria de celelalte state membre? Elementele concrete ale diferen?elor sunt pu?ine. Primul ar fi c? ambele, vecine fiind, se afl? în Sud-Estul continentului. Al doilea, România ?i Bulgaria sunt singurele state cu religie preponderent ortodox?. În rest, dup? dispari?ia U.R.S.S., traectoria lor economico-politic? se aseam?n?, uneori pân? la identitate, cu a celorlalte foste state comuniste admise în U.E.: Cehia, Croa?ia, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia, Ungaria. State c?rora nu li s-a aplicat vreun mecanism asem?n?tor M.C.V.

Pe pagina Web a Comisiei Europene se arat? c? M.C.V. ne este necesar pentru a fi ajuta?i s? ne dezvolt?m, s? ne eficientiz?m sistemele administrative ?i judiciare, astfel încât România "s?-?i poat? îndeplini obliga?iile aferente statutului de membru al U.E. ?i s? poat? asigura aplicarea corect? a legisla?iei, politicilor ?i programelor europene". „Reforma sistemului judiciar ?i combaterea corup?iei ?i a criminalit??ii organizate sunt aspecte foarte importante în primul rând pentru cet??enii români ?i bulgari(sn) . Odat? atinse obiectivele în domeniu, ei î?i vor putea exercita pe deplin drepturile care le revin în calitate de cet??eni europeni".

Prin urmare, doar ca s? ne fie bine! U.E. ajunsese la concluzia (nu ni s-a spus niciodat? prin ce metode) c? aveam un sistem judiciar ?i administrativ arhaic, care nu era capabil s? asimileze legisla?ia european? ?i nici s? asigure îndeplinirea obliga?iilor României de stat membru. Din cauza stadiului înalt al criminalit??ii organizate ?i corup?iei, se considera c? noi nu eram în stare s? ne exercit?m drepturile de cet??eni europeni. A?adar eram cataloga?i, înc? dinaintea startului ader?rii, ca fiind un stat de categorie inferioar?. Crede?i c? în deceniul scurs de la aderare s-a schimbat ceva? Nu, nimic nu s-a modificat în modul în care România este perceput? la Bruxelles. Tot a?a suntem v?zu?i ?i azi: un stat de categoria a doua! O demonstreaz? faptul c?, dup? 11 ani de aplicare drastic? a M.C.V., în ciuda zecilor de rapoarte ale CE care, f?r? excep?ie, ar?tau c? facem progrese importante, suntem monitoriza?i cu ?i mai mare vehemen??.

Slug?rnicie nem?surat? ?i orbire politic?

Aparent, M.C.V. nu ni s-a impus. Noi, prin voin?a celor care decideau în 2007 soarta ??rii, într-un avânt sinuciga?, cu gândul la r?ul pe care l-am putea face unei Uniuni ce se dovedea binevoitoare cu România, am solicitat aplicarea acestui sistem de verificare asupra noastr?! Concret, pe?edintele B?sescu ?i prim-ministrul C?lin Popescu T?riceanu, parlamentul ??rii, s-au rugat la Bruxelles pentru aplicarea M.C.V. Era recunoa?terea, în fa?a Europei, c? România este o ?ar? st?pânit? de crima organizat? ?i infectat? adânc cu fenomenul corup?iei! Slugarnici, f?r? pic de demnitate na?ional?, cei de mai sus ?i-au pus cenu?? în cap ?i au admis c? România este un stat de categorie inferioar?, nedemn de m?re?ia UE, incapabil s? se gospod?reasc? singur, mult sub nivelul celorlalte state europene. ?i, absolut condamnabil pentru un stat suveran prin Constitu?ie, au cerut imperativ s? fim condu?i din afar?.

O muta?ie viclean? ?i otr?vit?

Pe parcursul trecerii anilor, Uniunea European? a sporit domeniile de „monitorizare". Partea de "cooperare" din M.C.V. s-a diminuat pân? la dispari?ie înt?rindu-se componenta de verificare. Tot mai evident, M.C.V. p?rea o tentativ? de a controla cât mai multe aspecte ale vie?ii sociale române?ti, cu mult dincolo de cele patru „obiective de referin??" ini?iale. Era o muta?ie viclean? ?i otr?vit?.

Aceast? muta?ie o constata, cu câ?iva ani în urm?, fostul ministru al justi?iei Mona Pivniceru. Constatare care, se pare, a costat-o fotoliu ministerial! Într-un Memorandum adresat guvernului României în martie 2013 Mona Pivniceru preciza: „An de an, recomand?ri noi s-au ad?ugat condi?ionalit?tii ini?iale". Unele dintre aceste noi condi?ionalit??i, mai spunea ministrul justi?iei, pun sub semnul întreb?rii „consecven?a C.E.", ba chiar mut? domeniul de monitorizare din domeniul strict tehnic în domeniul politic: „Procedurile actuale, adic? procedurile instituite prin legea din 2005 care reglementa doar faptul c? ministrul Justitiei propunea, C.S.M. d?dea avizul consultativ si pre?edintele României opera numirea. In 2012, una din recomandarile politice (sn) se referea tocmai la introducerea procesului transparent de numire a ?efilor la vârf din parchete, ceea ce inseamna c? recomand?rile s-au schimbat esen?ial, ele creeaz? instabilitate, pun sub semnul intreb?rii consecven?a ac?iunii Comisiei din moment ce Comisia ins??i i?i modific? esen?ial propriile recomand?ri, cea din 2012 fiind contrar? celei din 2007?„Dar poate cel mai important aspect este lipsa de stabilitate a condi?ionalit??ilor. In afar? c? nu se ?tie care sunt pa?ii de urmat, cu fiecare raport ad?ugat pe parcursul celor ?ase-?apte ani de monitorizare s-au tot ad?ugat noi ?i noi recomand?ri, desigur de executat (s.n.) pentru statul român"

Poate inten?ionat, sau poate nu, limitele aplic?rii M.C.V. sunt men?inute la un anumit nivel de relativitate, permi?ând extinderea acestui mecanism de verificare ?i impunere spre zone niciodat? avute în vedere în faza initial?. Este exact ceea ce spune în Memorandum ?i ministrul Pivniceru: "Lipsa acestei metodologii duce la o monitorizare continu?, monitorizare care, de la condi?ionalitate ini?ial?, prin intermediul recomand?rilor, a ajuns s? acopere noi arii si domenii de monitorizare. Acest mecanism a func?ionat eminamente ca un mecanism de verificare. Noile obiective au fost adaugate unilateral. Nu a existat o cooperare efectiv?(sn). Fiecare raport (M.C.V - n.n) a fixat, practic, pur contestativ condi?iile ?i obiectivele pe care a dorit s? fie monitorizate"

Desigur, C.E. a negat în totalitate constat?rile din Memorandum. Ar trebui s? ne facem a nu observa c? în cei 11 ani de cooperare-monitorizare nu numai c? nici unul dintre obiectivele ini?iale nu a fost atins, dar au ap?rut în ?ar? structuri specializate impunerii „recomand?rilor", mereu altele, structuri subordonate aproape exclusiv U.E.? C.E., prin sistemul de verificare ?i recomandare, conlucreaz? ast?zi direct cu Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie (D.N.A.), cu alte structuri de for?? ale statului. C.E. impune, mascat sau nu, domenii ?i direc?ii în care D.N.A. s? ac?ioneze, se amestec? brutal în actul de justi?ie, controleaz? stadiul ?i modul de elaborare a unor sentin?e ?i hot?râri judec?tore?ti, nu se sfie?te s? nominalizeze personalit??i ce ar trebui condamnate cu celeritate. Prin rapoartele pe care, în baza M.C.V., CE le solicit? imperativ României, se trece cu non?alan?? din domeniul tehnic în cel politic ?i, încet dar sigur, M.C.V. se transform? într-un instrument de subordonare a voin?ei politice române?ti. Putem uita c?, invocându-se acest M.C.V., României nu i se permite din motive politice intrarea în spa?iul Schengen de?i îndepline?te de ani buni toate condi?iile tehnice?

Implica?iile aplic?rii în România a acestui instrument suprastatal de monitorizare sunt nenum?rate, unele înc? ne decriptate pentru cet??eanul de rând. Ceea ce simte el, cet??eanul român, este ap?sarea unui jug nejustificat în compara?ie cu sacrificiile f?cute, este sentimentul de discriminare în raport cu ceilal?i cet??eni ai statelor din Uniunea European?, este acumularea unuei suite întregi de deziluzii brutale, este mentalitatea de slug? a conduc?torilor s?i, este credin?a c? de aproape trei decenii tr?ie?te în minciun? ?i umilin??.

Întrebarea îns?, r?mâne: M.C.V., în interesul cui?

footer