Intervenţie inacceptabilă în activitatea diplomatică internaţională.
Prin „declaraţie comună, în care fac apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală, să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei", ambasadele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite, au încălcat flagrant uzanţele diplomatice. Articolul 41 al Convenţiei de la Viena din 18 aprilie 1961 stabileşte cu exactitatre regulile internaţionale privind relaţiile diplomatice:
„ART. 41[1]
§1. Fãrã prejudiciul privilegiilor şi imunitãţilor lor, toate persoanele care beneficiazã de aceste privilegii şi imunitãţi au datoria de a respecta legile şi regulamentele statului acreditar. Ele au, de asemenea, datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.
§2. Toate problemele oficiale tratate cu statul acreditar, încredinţate misiunii de cãtre statul acreditant, trebuie sa fie tratate cu Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditar sau prin intermediul sau, sau cu oricare alt minister asupra cãruia se va fi convenit.
§3. Localurile misiunii nu vor fi utilizate într-un mod incompatibil cu funcţiile misiunii aşa cum sunt ele enunţate în prezenta convenţie, sau în alte reguli ale dreptului internaţional general, sau în acordurile speciale în vigoare între statul acreditant şi statul acreditar".
Preşedintele se dă cu bicicleta. Parlamentul tace! Guvernul tace! Poporul rabdă...
Pentru încălcarea prevederilor Convenţiei de la Viena din 18.04.1961, respectiv a uzanţelor diplomatice internaţionale, reacţia Preşedinţiei României, a Parlamentului şi a Guvernului României nu poate fi decât una singură: solicitarea prin Ministerul de Externe al României către ţările pe care le reprezintă, a rechemării respectivilor ambasadori şi, sine die, declararea acestora ca „Persona non grata". Din păcate şi nu pentru prima dată după 1989, instituţiilor menţionate le lipseşte noţiunea de demnitate naţională, iar prin lipsa reacţiei româneşti, ambasadorii statelor străine au transformat încălcarea uzanţelor diplomatice într-un modus vivendi. Preşedintele se dă cu bicicleta. Parlamentul tace! Guvernul tace! Poporul rabdă... până când?
Deşi rarisime, se mai găsesc, totuşi, reacţii izolate la faptele condamnabile, dar cu câteva flori nu se face nici primăvară, nici dreptate. În data de 29 iunie, Ambasada S.U.A. la Bucureşti a organizat o recepţie cu prilejul Zilei Independenţei la care au fost invitate oficialităţi ale statului român. Două personalităţi importante ale României au avut bunul simţ să nu dea curs invitaţiei. Şeful statului însă a luat-o, ca de obicei pe Carmencita şi s-au prezentat împreună să sărute papucul gauleiterului care cu puţin timp înainte îi trăsese încă un şut în partea dosnică a nădragilor. Asta, după ce în loc să meargă la sărbătorirea Drapelului Naţional de la Cercul Militar, a pedalat pe bicicletă făcând reclamă pentru tricoul Adidas şi pentru pantofii sport Asics Gel Attract 2 Lightweight[2]. Nu pentru prima dată, afirm: Iohannis nu este preşedintele meu!
Cu toate că România abundă în corupţi şi corupători nepedepsiţi, este cât se poate de corect să privim şi în spatele baricadei abuzurilor „diplomaţilor" delicvenţi. Nu este prea elegant şi nici nu disculpă faptele jefuitorilor băştinaşi, dar să aruncăm o privire spre „capra vecinului" nu strică:
- Juristul şi diplomatul Titus Corlăţean a afirmat că declaraţia ambasadelor se situează în afara uzanţelor diplomatice: „... aşa cum prescrie foarte clar Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice, există un faimos articol 41, paragraful 2 (din păcate, nimeni nu mai aminteşte de prevederile paragrafului 1 - n.a.), care stabileşte regulile în materie. E valabilă pentru toţi, mai mari sau mai mici, în relaţiile internaţionale, de comunicare a chestiunilor oficiale direct cu Ministerul de Externe din statul care acreditează sau prin intermediul Ministerului de Externe, cu alte instituţii [...]. Ar fi de preferat ca aceste chestiuni să fie discutate direct şi în mod concret, aplicat, specific, care sunt acele teme concrete care pot trezi preocupări şi nu prin comunicări publice, pentru că acest gen de comunicare rămâne în continuare neuzual şi aş spune chiar contraproductiv"[3].
- Fără a avea posibilitatea verificării datelor prezentate de semnatar şi făcând abstracţie de opţiunile sale politice, am găsit sugestivă expunerea deputatului Liviu Pleșoianu referitoare la faptele de corupţie ale unor companii şi corporaţii multinaţionale occidentale, prezentată sub forma unei scrisori deschise adresată ambasadorilor semnatari ai declaraţiei la care ne referim, sub titlul „România nu exportă corupție! Statele dumneavoastră însă o fac! Și e vremea ca acest lucru să înceteze !". Deşi nu încălzeşte şi nici nu dezvinovăţeşte faptele penale ale băştinaşilor, se pare că nici ipocrita „capră a vecinului" nu este aşa de nevinovată pe cât vrea să se creadă. Conţinutul scrisorii deschise :
Scrisoare deschisă către ambasadele din România ale Statelor Unite ale Americii, Franței, Germaniei, Olandei, Suediei, Finlandei, Norvegiei, Belgiei, Danemarcei, Canadei, Luxemburgului și Elveției: stopați exportul de corupție![4]
„În calitate de deputat ales în Parlamentul României, îmi exprim deosebita îngrijorare cu privire la nivelul foarte ridicat al exportului de corupție dinspre țările dumneavoastră către alte state, inclusiv către România. Conform datelor oficiale (The U.S. Securities and Exchange Commission - Enforcement of the Foreign Corrupt Practices Act), companii de renume din țările pe care le reprezentați afectează zeci de state ale lumii în care, pentru a obține beneficii financiare, oferă mită în valoare de sute de milioane de dolari. În total, doar din ce s-a investigat până acum, rezultă un cuantum de 4.902.913.195 U.S.D.. La această sumă se ridică nivelul mitei date în străinătate (aproape cinci miliarde U.S.D.)! Iar amenzile pe care le-au primit companiile care au dat MITĂ în alte state (în special în Europa de Est, Asia, Africa și America de Sud) totalizează 10.722.513.931 de dolari (aproape 11 miliarde U.S.D.), fără a lua în calcul și amenzile de zeci de miliarde U.S.D. primite de diferite bănci de renume din țările dumneavoastră!
Iată doar câteva cazuri celebre de amenzi primite de companii din statele dumneavoastră pentru dare de mită (infracțiune de corupţie în alte țări):
- Siemens (Germania): amendă de 1,6 miliarde U.S.D.;
- Telia Company AB (Suedia): 965 de milioane U.S.D.;
- VimpelCom (Olanda) 795 de milioane U.S.D.;
- Alstom (Franța): 772 de milioane U.S.D.;
- KBR / Halliburton (SUA): 579 de milioane U.S.D.;
- Teva Pharmaceutical (Israel): 519 milioane U.S.D.;
- Och-Ziff (SUA): 412 milioane U.S.D.;
- BAE (Marea Britanie): 400 milioane U.S.D.;
- Total SA (Franța): 398 de milioane U.S.D.;
- Alcoa (SUA): 384 de milioane U.S.D.;- Snamprogetti Netherlands B.V. / ENI S.p.A (Olanda/Italia): 365 de milioane U.S.D.
...Desigur, ar trebui să adăugăm celebrul caz de rușinoasă înşelătorie la nivel global: Volkswagen (Germania), scandalul „Dieselgate" - amendă de 14,7 miliarde U.S.D. ! Ar trebui să ne referim și la cele 13 miliarde de euro pe care compania americană APPLE a... „omis" să le plătească în Irlanda.
Amenzi astronomice cu care au fost sancționate băncile care au generat criza economică și financiară mondială:
- JPMorgan Chase (SUA): 5,29 miliarde U.S.D.;
- Credit Suisse (Elveția): 5,3 miliarde U.S.D.;
- Wells Fargo (SUA): 5,35 miliarde U.S.D.;
- Deutsche Bank (Germania): 7,2 miliarde U.S.D.;
- Bank of America (SUA): 8,5 miliarde U.S.D.;
- BNP Paribas (Franța): 8,9 miliarde U.S.D.;
- Bank of America (SUA, nouă amendă): 11,8 miliarde U.S.D.;
- JP Morgan Chase (S.U.A., nouă amendă): 13 miliarde U.S.D.;
- Bank of America (S.U.A., nouă amendă): 16,65 miliarde U.S.D.
În plus, ar trebui să ne spuneți și unde este în opinia dumneavoastră corupătorul în celebrele dosare Microsoft și EADS, dosare instrumentate de nu mai puțin celebra Laura Codruța Kovesi, cea pe care cu toții ați lăudat-o sau chiar ați medaliat-o. Unde e corupătorulL din țările dumneavoastră? Reiau solicitarea de la începutul acestei scrisori: stopați exportul de corupţiei! Companii de renume din țările dumneavoastră dau mită în alte țări, inclusiv în România. România nu exportă corupție! Statele dumneavoastră însă o fac! Și e vremea ca acest lucru să înceteze.
Cu speranța că veți începe să luptați cu adevărat împotriva corupţiei colosale din țările dumneavoastră, vă asigurăm de tot sprijinul nostru. România nu exportă corupție și este un model din acest punct de vedere. Puteți apela oricând la ajutorul nostru dacă întâmpinați dificultăți în eradicarea corupției de miliarde U.S.D. care a cuprins mult prea multe dintre companiile dumneavoastră de renume mondial... Iată, la final, și o listă mai lungă de amenzi pentru dare de mită în străinătate, din 2010 și până în prezent, cu mențiunea că nicio companie românească nu se află pe lista ruşinoasă a companiilor care corup alte state din anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015,2016, 2017, 2018[5].
Grafica - I.M.
--------------------------------------------------------
[1] Convenţia de la Viena din 18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile diplomatice http://www.monitoruljuridic.ro/act/conventia-de-la-viena-din-18-aprilie-1961-cu-privire-la-relatiile-diplomatice-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-21262.html
[2] https://www.cotidianul.ro/de-ziua-drapelului-national-klaus-iohannis-se-da-cu-bicicleta/
[3] https://www.rfi.ro/politica-104343-titus-corlatean-declaratie-ambasade-neuzual
[4] https://www.facebook.com/liviuplesoianu.oficial/posts/2028919553991780
[5] Ibidem, lista companiilor occidentale care corup 2010-2018