Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
MarĹŁi, 04 Octombrie 2011 06:04
Distrugerea romaniei - Valcu MehedintiSpre deosebire de majoritatea istoricilor, care interpreteaz? faptele culese din izvoarele vremii, în aceast? lucrare, articolele pe care le public, nu vor fi comentate (interpretate). Voi interveni numai pentru explicitarea celor ce succed. A?adar, las cititorului libertatea de a le analiza, dup? propriu-i discern?mânt. Articolele din aceast? lucrare întregesc informa?iile viitorilor istorici, al celor care vor avea posibilitatea s? studieze ?i documentele clasificate, adic? peste o sut? de ani, când, probabil, se va scrie o istorie adev?rat? a timpurilor pe care le tr?im ast?zi ?i nu o istorie subiectiv?, scris? potrivit intereselor de grup, partinice sau, poate, a unui suveran mondial, cum preconizeaz? Noua Ordine Mondial?. Din miile de articole lecturate eu nu am redat - pentru economie de spa?iu - decât câte un articol-dou? din categoria faptelor asem?n?toare. Bineîn?eles c? faptele incriminatorii sunt foarte multe, chiar exagerat de multe, de aceea eu nu am urm?rit, decât ca, prin publicarea insignifiant? a num?rului de cazuri existente, din multiplele probleme ?i aspecte, s? atrag aten?ia cititorului asupra situa?iei disperate în care na?iunea român? se afl? ast?zi, dup? o conducere ?i guvernare a statului român, timp de 21 de ani, e?uat?. Cum vom ie?i din marasmul în care se scufund? tot mai mult o parte (cea mai numeroas?) a popula?iei României, este greu de dat un r?spuns. Du?manii ?i-au atins scopoul: românul nu mai crede în nici o institu?ie a statului, nu mai crede în cinstea vreunei personalit??i ?i nici chiar în prietenul s?u. Peste tot plute?te blazarea, ?i sindromul necuvânt?toarelor: indiferen?? fa?? de ceea ce se petrece în jurul s?u ?i chiar ce i se întâmpl? lui, personal. Ne-a cople?it lipsa de speran??, de demnitate, ?i de mândrie elementar?, aceea de a fi Om. Ambi?ia, arogan?a, egoismul (ajuns la cel mai înalt grad de manifestare) ?i prostia pun st?pânire pe tot mai mul?i cet??eni români. Fiecare nu se gânde?te decât cum s? se îmbog??easc? foarte rapid, indiferent prin ce mijloace.

Educa?ia, chiar elementar?, las? mult de dorit, b?d?r?nismul îi caracterizeaz? pe tot mai mul?i dintre cei ce populeaz? aceast? ?ar?. Nu mai exist? respect fa?? de b?trâni, fa?? de cei în neputin??. Nici înv???torii sau profesorii nu mai dau educa?ie tinerilor vl?stare, încredin?ate lor spre modelare, pentru a-i face oameni de n?dejde. ?i nici p?rin?ii, ocupa?i cu munca sau cu afacerile, nu-i mai intereseaz? copiii lor. Acest r?u a devenit mentalitate. Dar cum am ajuns în aceast? situa?ie, care pare f?r? ie?ire? Se zice c? pe?tele de la cap se stric?, iar capul nostru, al României, îl formeaz? conduc?torii no?tri. Ei sunt cei care dau tonul ?i dirijeaz? gloatele. Ei sunt vinova?ii! Aceste capete s-au stricat, sunt urât mirositoare. Put. Maladia a devenit epidemie. Au început s?-i îmboln?veasc? ?i pe cei cu care sunt în contact. Singurul antidot este în mâna ?i în puterea celor imuni. Ei trebuie s?-i vindece pe ace?ti maladivi, sau, dac? se dovedesc a fi incurabili, trebuie sco?i în afara societ??ii ?i închi?i în sanatorii speciale, pentru totdeauna, s? nu-i mai contamineze ?i pe al?ii... S? dispar? din via?a cotidian?! Numai a?a societatea se va îns?n?to?i. Mai greu, dar, este posibil.

Dac? nu reac?ion?m acum, în ultimul minut al ceasului al doisprezecelea, vom fi, în continuare, aceea?i mul?ime ignorant?, care se ghideaz? dup? proverbul, nes?n?tos: „Mai bine cu r?ul, decât cu foarte r?ul". S-ar p?rea c? r?ul a cuprins tot mai multe state, dar trebuie s? mai ?i sper?m. Cu timpul, r?ul va disp?rea. Au disp?rut ele civiliza?ii, va disp?rea ?i acest sanguinar al umanit??ii. Peste popula?ia noastr? au trecut mul?i n?v?litori, vor trece ?i ace?tia. Românul este rezistent. Dar, pentru a rezista, trebuie s? cunoa?tem ?i cine ne este du?manul, care ne amenin?? existen?a. România a fost de totdeauna un azil al celor ce c?utau un refugiu în ?ara noastr?, pentru a sc?pa de persecu?iile care le amenin?au libertatea ?i chiar via?a. Guvernan?ii no?tri i-au ajutat moral ?i - cu îndestulare - material, neglijând, nu o dat?, popula?ia autohton?, pauperizat?. Cei ce ne-au condus ?ara au fost întotdeauna - cum sunt ?i ast?zi - deosebit de ospitalieri pentru str?ini, deosebit de buni, de în?eleg?tori cu nevoile acestora, dar tot atât de nep?s?tori cu popula?ia autohton?, condus? de ei. Ajutoare materiale ?i facilit??i str?inilor veni?i ?i aciua?i, pentru o perioad? mai lung? sau mai scurt? în ?ara noastr?, ori stabili?i definitiv, au fost acordate cu nemiluita. Au oferit „ajutoare" ?i s?racilor din alte state ale lumii.. De exemplu, dup? r?zboiul din Irak, dus de c?tre SUA ?i Anglia, (cu concursul militar ?i al României) s-au trimis 28 tone de medicamente ?i îmbr?c?minte, iar la noi, în România, spitalele nu aveau, în acea perioad?, nici seringi. Nu mai vorbesc de „criza" de medicamente gratuite sau compensate (alt? ho?ie guvernamental?)... A?adar, ultimii pre?edin?i ai ??rii, prim-mini?tri, mini?tri ?i majoritatea parlamentarilor de ieri ?i de ast?zi, au fost ?i sunt darnici cu str?inii, iar foarte mul?i români m?nânc? din resturile de alimente, stricate, din tomberoane! Am v?zut intelectuali pensionari (cu pensii de mizerie), care merg în biserici - în sâmbetele mor?ilor ?i s?rb?torile religioase, când se fac pomeni - ?i a?teapt? t?cu?i, mode?ti (le este ru?ine s? cear?), un pache?el cu un pic de poman?.

Recunosc, în România s-au edificat lucruri m?re?e (dar nu în zilele noastre), nu o dat? întrecând alte state europene; s-au dat unele legi deosebit de bune; ?ara nu a stat pe loc; în multe domenii de activitate au ap?rut rezultate (în trecut), chiar întrecând unele state avansate. Geniul românesc, recunoscut chiar ?i de du?manii no?tri, în multe privin?e a dep??it hotarele ??rii. Au fost ?i sunt valori, ?i uneori elite sociale, sau chiar politice, cu care, pe bun? dreptate, ne mândrim. Sunt virtu?ile noastre, pe care al?ii nu le au. Dar ast?zi, du?manii dacoromânit??ii, ace?ti inamici ai stirpei noastre, care vegeteaz? chiar în interiorul ??rii, în vârful ei, ne-au îngenunchiat popula?ia autohton? (l?sat? cu premeditate s? musteasc? în ignoran??) ?i au acceptat, cu mult? bun?voin??, tot ce ne-a poruncit ?i ne porunce?te str?in?tatea. Dintr-un sim??mânt de la?itate, pentru a-?i p?stra scaunul vremelnic ce-l ocup? (datorit? votului popula?iei infantile în discern?mântul indus, precum ?i a manipul?rii acesteia), ahtia?i dup? îmbog??iri rapide ?i f?r? munc?, guvernan?ilor le este indiferent? p?strarea identit??ii patriei, a limbii. Încetul cu încetul, noi nu mai avem tradi?ii (obiceiuri, s?rb?tori autohtone – mo?tenite de la str?mo?ii str?mo?ilor no?tri –, cântece, literatur? clasic? româneasc? etc.). Toate actele de cultur?, pur române?ti, se pierd pe zi ce trece. Agresiunea tr?d?torilor se accentueaz?. Chiar vinderea c?tre str?ini a p?mântului patriei, bucat? cu bucat? - legiferat? de actualii conduc?tori -, gonirea intelectualilor din anumite jude?e, de c?tre str?inii de neam – mul?i din ei coco?a?i la putere (dar tot cu ajutorul cozilor de topor, ?i aceasta, pentru a le ie?i la socoteal? „algoritmul" politic) -, toate acestea duc spre dispari?ie a na?iunii noastre. Eminescu (despre care „românul" Patapievici spunea c? este ca un cadavru într-o debara, de care ar trebui s? sc?p?m), Iorga, Caragiale, Delavrancea, Goga sunt tot atât de actuali cum au fost când au tr?it ?i au scris! Eminescu nu a scris „Doina" doar pentru a face literatur?, ci pentru a reliefa un adev?r. Despre acest adev?r, existent ast?zi în ?ara noastr?, nu se mai vorbe?te, „pentru a nu-i sup?ra pe str?ini" (st?pânii - cei care conduc, din umbr?, România -), sau s? nu ni se spun? c? suntem „extremi?ti", „xenofobi" sau „denigr?m România".
Cei care sim?im române?te nu putem sta deoparte, când se continu? cu diversiunea. Suntem acuza?i de na?ionalism-extremist. Se confund?, în mod voit ?i premeditat, na?ionalismul cu extremismul. De exemplu, francezii, germanii, ungurii, evreii, polonezii, americanii etc. etc. sunt, prin faptele lor, na?ionali?ti. Dezideratul na?ionalism = extremism face parte dintr-o voin?? criminal?, aceea de a ni se falsifica, în ultim? instan??, originea, vechimea, autohtonia, vatra etnogenezei. Unii dintre a?a-zi?ii „istorici", sau chiar unii conduc?tori de comunit??i etnice din ?ara noastr?, propag? ?i induc în con?tiin?a unei anumite categorii de popula?ie (cet??eni români de alt? etnie) c? nu suntem europeni - când, de fapt, suntem na?iunea-matc? din care au roit popula?iile europene -; c? suntem neam de slugi -, când istoria noastr? este nobil?, de patru ori imperial? prin Troia, Alexandru cel Mare, Burebista ?i Roma; c? nu am avut limb? scris? - ?i se trece sub t?cere c? limba ?i scrierea noastr? provin din limba pelasgo-traco-dac?, dezvoltat? de latini ?i devenit? limba ?tiin?ific? a întregii lumi. Totodat?, cu ajutorul cozilor de topor din vârful piramidei, ni se falsific? ?i mistific? istoria, se încearc? distrugerea probelor arheologice, a izvoarelor istorice, a monumentelor ?i megali?ilor, cât ?i aplatizarea ?i ostracizarea sim??mintelor na?ional-patriotice; ni se denigreaz? adev?ra?ii p?rin?i ai na?iunii, personalit??ile, vechile ?i actualele valori române?ti. Se induce scoaterea din istorie a identit??ii noastre dacoromâne, prin substituirea ei cu o alt? identitate, prin admiterea denumirii de etnie rrom? - care de fapt este ?ig?neasc? -, pentru a o suprapune ?i, în final, pentru a ni se lua locul ?i spiritul în cultura ?i istoria universal?. Ast?zi, tot ce-i românesc este socotit c? nu-i bun ?i trebuie îndep?rtat, radiat, aruncat. Înc? din ?coal?, în rândul copiilor ?i a tineretului, se induce în con?tiin?a acestora o cultur? str?in?, fals?, copiat? slugarnic din cultura altor state.

În România de ast?zi, servilismul a ajuns la rang de virtute. Ne închin?m în fa?a str?inilor, c?rora le d?m totul, f?r? s? le cerem nimic, în schimb. Tinerii no?tri mor pe meleaguri str?ine pentru ap?rarea sau cucerirea de c?tre americani (de exemplu) a bog??iilor altor ??ri, cu care România nu are nimic de împ?r?it. D?m totul americanilor: carne de tun - adic? mercenari români, instrui?i în ?ar?, pe care îi dot?m cu tehnic? de lupt?, armament, muni?ii, echipament, aparatur? electronic?, solde, adic? absolut totul, din banii no?tri; le-am dat loca?ie pentru crearea unei baze militare ?i un aerodrom modern etc. - f?r? s? ni se dea nimic pentru aceste sacrificii enorme. ?i toate se fac datorit? servilismului celor de la putere, a acestor slugi prea plecate, corup?ilor lipsi?i de o minim? demnitate, du?manii propriei lor na?iuni. Elevilor, prin manualele execrabile din licee, nu li se arat? adev?rul istoric. Nu li se spune nimic despre trecutul înainta?ilor no?tri, trecut plin de durere, de sacrificii ?i am?r?ciune. ?i aceasta, datorit? politicii tenden?ioase care ne-a infestat ?ara, politic? pe care dasc?lii copiilor no?tri o introduc în gândirea celor pe care trebuie s?-i educe - voit sau incon?tient. O parte a tineretului nostru este dezr?d?cinat, am?git ?i debusolat, demoralizat ?i, cu premeditare, îndep?rtat de valorile familiei, ale na?iunii, pentru a deveni apatic, f?r? nici un crez ?i a pleca din ?ar?, spre a face loc intru?ilor. Este deosebit de dureros s? constat?m degradarea continu? a s?n?t??ii, a înv???mântului, a cercet?rii ?tiin?ifice, a tradi?iilor, a sim?irii ?i demnit??ii de a fi român.

Gheorghe Tatarescu - liderul diplomatiei romanesti 1945-1947De aceea trebuie s? lupt?m din toate puterile noastre, cu dârzenie ?i neînduplecare împotriva oric?rei dezna?ionaliz?ri a culturii ?i civiliza?iei dacoromâne?ti ?i, mai cu seam?, împotriva apatiei care îi cuprinde pe tot mai mul?i români. S? lupt?m împotriva indiferen?ei, împotriva zicalei „Asta e!" Noi, românii, cei care mai suntem credincio?i idealurilor str?mo?ilor, îi chem?m la unitate pe to?i cona?ionalii no?tri, de orice orientare politic? ?i religioas?, dincolo de învr?jbirile m?runte, dar amplificate subtil din interior de neprieteni, îi chem?m la unitate bazat? pe maxim? luciditate etnic?, în spiritul deplin european. A fi în Europa nu înseamn? a-?i denigra na?ionalitatea! Cel mai grav pericol, de maxim? actualitate, care planeaz? asupra întregii dacoromânit??i este - a?a cum am ar?tat mai sus - antiromânismul. Acesta se manifest?, în prezent, prin reluarea unui vechi proiect anti-dacoromânesc, acela prin care se urm?re?te deposedarea noastr? de dreptul de proprietate asupra teritoriului na?ional. De asemenea nimicirea noastr? ca neam este ?i atacul, consecvent, la s?n?tatea public?, la educa?ia na?ional?, la suveranitatea na?ional? asupra resurselor naturale ?i umane, la statul na?ional român, unic, unitar, suveran ?i independent al c?rui teritoriu este inalienabil ?i indivizibil (s? combatem dorin?a partidului ungurimii de a socoti România o confedera?ie, precum Elve?ia). S-au lansat lozincile antiromâne?ti: c? România este o ?ar? frumoas?, îns? este p?cat c?-i locuit? de români ?i nu de al?ii (ca de exemplu unguri sau evrei), ?i c? românii sunt ho?ii ?i ?iganii Europei. Chiar pe aceast? tem? s-au f?cut manipul?ri ?i aranjamente privitoare la infractorii români din Italia ?i din alte state (ca ?i cum numai infractorii români - dar care sunt, totu?i, în majoritate, ?igani -, ar fi singurii care tâlh?resc, pe acele meleaguri), ab?tând astfel aten?ia, din vizorul opiniei publice, asupra mul?imii de infractori indigeni ai acelor ??ri. Se procedeaz? ca ?i când aborigenii statului respectiv nu ar exista, ci numai românii sunt singurii ho?i sau criminali de pe meleagurile lor! ?i aceasta este o expresie a antiromânismului la nivel european.

Îndatorarea for?at?, privatizarea frauduloas? (exist? coruptibilitate dar f?r? corup?tori ?i corup?i, astfel c? procuratura ?i D.N.A. cerceteaz?, dar justi?ia nu pedepse?te), vinderea pe nimic a tot ce a fost ?i este mai bun în economia na?ional?, urmat? de distrugerea întreprinderilor sau de falimentarea lor, jefuirea avu?iei na?ionale de c?tre str?ini ?i obligarea noastr? la plata unei sume de zeci de miliarde euro; toate acestea fac parte dintr-un complot pus la cale de o mân? de aventurieri slugarnici, lacomi, care î?i fac na?iunea de ru?ine. Totu?i, românul, chiar în aceast? situa?ie anacronic?, se poate rede?tepta, acum, în ceasul al doisprezecelea. Este stringent necesar ca ROMÂNII, uni?i (în cuget ?i sim?iri), s? dea la o parte mâzga ce pare c? îi va în?bu?i. Nu cu agresivitate, ci pa?nic. S? nu mai fim dezbina?i, ci trebuie s? cre?tem în noi speran?a c? România va rena?te prin adev?r, dreptate, munc? ?i credin??. ?i aceasta, pentru c? în România mai exist? ?i oameni cinsti?i, capabili s? curme r?ul, care a devenit, în momentul de fa??, o mentalitate...

S? lupt?m pentru demnitatea de român, demnitatea na?iunii noastre, nu s? fim atât de servili, precum am mai fost ?i mai suntem ?i ast?zi. „Quod non vetat Lex hoc vetat fieri pudor" (Ceea ce nu opre?te Legea, opre?te pudoarea, buna cuviin??). S? punem baz?, totu?i, pe în?elepciunea oamenilor obi?nui?i, dar, pe care, trebuie s?-i scoatem din amor?eal?. De aceea zic: „D? Doamne mintea românului de pe urm?". Sau cum ne înva?? ?i imnul nostru na?ional, cântat de mult? vreme, pe care îns? pân? ast?zi nu l-am pus în practic?: „DE?TEAPT?-TE, ROMÂNE!" Nu mai dorni! Te-au c?lcat ho?ii! Treze?te-te! Pentru reîmprosp?tarea memoriei poporului nostru, atât de obidit de c?tre Conducerea sa, din toate timpurile, redau „Doina" - marelui ?i inegalabilului nostru poet, filozof, ziarist român ?i lupt?tor pentru libertate - capodoper? pe care trebuie, nu numai s-o citim, ci s? ne ?i însu?im înv???mintele din ea, atât de necesare nou?, mai ales în situa?ia actual?. ?i s? le percepem prin aceast? prism?, noi, poporul român, nu cei care s-au îmbog??it spoliindu-ne!
„De la Nistru pân'la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a,/ C? nu mai poate str?bate/ De-atâta str?in?tate./ Din Hotin ?i pân'la Mare/ Vin muscalii de-a c?lare;/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o a?in;/ Din Boian la Vatra Dornii/ Au umplut omida cornii,/ ?i str?inul te tot pa?te/ De nu te mai po?i cunoa?te./ Sus la munte, jos pe vale/ ?i-au f?cut du?manii cale,/ Din Satmar pân'în S?cele/ Numai vaduri ca acele./ Vai de biet Român s?racul!/ Înd?r?t tot d? ca racul,/ Nici îi merge, nici se'ndeamn?,/ Nici îi este toamna toamn?,/ Nici e var? vara lui,/ ?i-i str?in în ?ara lui./ De la Turnu'n Dorohoi/ Curg du?manii în puhoi/ ?i s-a?eaz? pe la noi/ ?i cum vin cu drum de fier/ Toate cântecile pier/ Sboar? p?s?rile toate/ De neagra str?in?tate;/ Numai umbra spinului La u?a cre?tinului./ Î?i desbrac? ?ara sânul,/ Codrul - frate cu Românul -/ De s?cure se tot pleac?/ ?i izvoarele îi seac? -/
S?rac în ?ar? s?rac?!/ Cine-au îndr?git str?inii,/ Mânca-i-ar casa pustia,/ ?i neamul nemernicia!/ ?tefane, M?ria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/ Las'Arhimandritului/ Toat? grija schitului,/ Las? grija Sfin?ilor,/ Clopotele s? le trag?/ Ziua'ntreag?, noaptea'ntreag?,/ Doar s-a'ndura Dumnezeu,/ Ca s?-?i mântui neamul t?u!/ Tu te'nal?? din mormânt,/ S? te aud din corn sunând/ ?i Moldova adunând,/ De-i suna din corn o dat?,/ Ai s-aduni Moldova toat?,
De-i suna de dou? ori/ Î?i vin codri-n-ajutor,/ De-i suna a treia oar?/ To?i du?manii or s? piar?/ Din hotar? în hotar? -/ Îndr?gi-i-ar ciorile/ ?i spânzur?torile!//" footer