Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Lector univ. dr. Alexandru M?rchidan   
Duminică, 26 Noiembrie 2017 16:03

Savatie Bastovoi-Antiparenting-coperta„Fi?i copii la r?utate, nu ?i la minte" (I Corinteni, 14, 20)

„Antiparenting" este titlul unei c?r?i recente de antropologie, filosofie, psihologie ?i educa?ie (ap?rut? în 2017, editura Cathisma, Bucure?ti), cu toat? gama de ?tiin?e subordonate lor, ?i toate acestea într-un limbaj curat, f?r? acroba?ii textuale. Înv???tura cre?tin? încununeaz? cunoa?terea dobândit? în celelalte discipline, dându-le adev?ratul rost. Se vede clar c? autorul are tot interesul de a restabili adev?rul ?i firescul în ceea ce - pân? acum un veac, s? spunem – era de neconceput c? va deveni obiect de disput?: nevoia de acreditare pentru a primi calitatea de p?rinte (pentru copii); altfel, dac? îndr?zne?ti s? fii p?rinte neoficial, nu e în regul?, ac?ionezi subteran. Mai trist este c? pentru mae?trii (guru) în parenting aceasta nici m?car nu trebuie s? fac? obiectul discu?iei. Pentru ei exist? doar certitudinea c? omenirea s-a luminat abia începând de acum dou?, trei decenii, iar pân? în prezent a tr?it în bezna nebuniei de a-?i cre?te copiii f?r? s? fac? ?coal? în acest sens. O mai mare infantilizare a omului cu greu ar mai putea fi inventat?. Dar s? nu-mi fie luate vorbele drept provocare!

Perioada comunist? a instaurat o mod? nou? – aceea a rat?rii genera?ionale, mod? în care ideologiile de azi exceleaz?. Pentru comuni?ti, adul?ii educa?i în perioada anterioar? î?i rataser? adev?rata menire uman?, pentru c? mo?teneau elemente burgheze. Dup? anii '90, cei educa?i în spa?iul sovietic au primit la rândul lor eticheta rat?rii, fiind mo?tenitori ai ideologiei materialiste. În fine, macroideologia globaliz?rii (matrice pentru numeroase ideologii), acest nou „iluminism" întunecat, deja nu mai d? vina pe marile ideologii politice ?i afirm? r?spicat faptul c? „tinerii de azi [...] nu pot fi nici m?car p?rin?i. Atât de rata?i sunt? Cel pu?in a?a reiese din miile de c?r?i menite s? le explice cum s? se poarte cu copiii lor" (p. 15). Cu alte cuvinte, pân? acum s-a tr?it la nivel subuman din moment ce n-au existat „parentologii" care s? spun? mamelor ?i ta?ilor cum s? fie ceea ce ei doar credeau c? sunt - p?rin?i.

Datorit? armoniei dintre logic?, intui?ie ?i realitatea vie, pe de o parte, ?i sim?ul ascu?it pentru utilizarea limbii române, pe de alt? parte, cunoscutul ieromonah Savatie Ba?tovoi d? ?i prin aceast? carte o lec?ie de gândire s?n?toas?, demascând ?ubrezenia premiselor din care este ?esut? corectitudinea politic?. Prin structura atent construit? a c?r?ii, el pare (din p?cate, e nevoit s? fac? asta) c? î?i ia de mân? cititorul, ?i, ca un pedagog r?bd?tor sau ca un Descartes al zilelor noastre, îi spune: bine, s? presupunem c? noi doi nu ?tim nimic sigur deocamdat? pe tema asta - a fi bun p?rinte. Îns?, din moment ce noi nu suntem primii oameni crea?i ?i, a?a imperfect? cum a r?mas omenirea dup? c?dere, a continuat s? existe totu?i pân? acum, transmi?ând tot ce era necesar supravie?uirii fizice ?i spirituale a omului, s? vedem ce idei au fost considerate dintotdeauna valabile, fire?ti, a?a cum e firesc s? pui boii în fa?a carului ?i nu invers. În plus, atunci când se vorbe?te a?a pasional despre „meseria de a fi p?rinte", adul?ii ini?iatori ?i sus?in?tori ai fenomenului parenting fac tot felul de presupuneri despre nevoile copiilor. Ori, dac? este sincer, orice om î?i poate aminti ce nevoi, dorin?e ?i temeri avea în copil?rie. În curând vor ap?rea manuale cu preten?ia de a te înv??a c? dup? ce inspiri e indicat s? ?i expiri. Sau au ap?rut deja?!

De-aici încolo, pe tema raportului dintre p?rin?i ?i copii este construit un demers în care, a?a cum m?rturise?te autorul în prima pagin? a c?r?ii, î?i ia înso?itori foarte mul?i „speciali?ti în educa?ie, medicin?, psihologie, filosofie, arte sau pur ?i simplu buni p?rin?i ?i copii, membri ai grupului Antiparenting, c?ci datorit? sincerit??ii ?i experien?ei lor am putut recupera mul?i ani de studiu ?i lecturi necesari pentru o lucrare atât de ampl? ?i ambi?ioas? cum este « Antiparenting »".

A rezuma ideile c?r?ii nu cred c? ar face un mare serviciu acesteia, pentru c? ar da cititorilor falsa impresie c? au aflat tot ce trebuia ?i c? s-au l?murit cum stau lucrurile cu înc? o carte. Ca în binecunoscuta replic?: am v?zut filmul, la ce-mi mai trebuie cartea? Ar fi îns? p?cat s? le scape tinerilor (în special) bog??ia ideilor din „Antiparenting". ?i nu o spun în sensul c? nu se poate s? rata?i o carte a?a frumoas?, ca ?i când m-a? referi la un bestseller picat pe pia?a noastr? de carte. Nu despre asta e vorba (de?i cartea are tot ce-i trebuie s? ajung? un bestseller educativ cu acoperire în calitate), ci despre o frumuse?e în sens deplin, una care nu e separat? de adev?r ?i bine ?i care ne prive?te pe to?i, a?a cum pu?ine c?r?i celebre de ast?zi o fac. Este o c?l?torie a gândului care nu iube?te - cum e moda - jum?t??ile de m?sur? ?i amestecul adev?rului cu minciuna. ?i totodat? este o c?l?torie a cuvântului limpede (cum, de altfel, ne-a obi?nuit Savatie Ba?tovoi), când mass-media ?i aproape toate canalele de „comunicare" ne drogheaz? cu termeni clarobscuri.

Iat? un bun prilej s? iei parte, ca cititor, la un proces de trecere prin sita lucidit??ii a sloganurilor pe care le auzi neîncetat, printre care ?i sofismele literaturii parenting, o nou? sect?, dac? ne lu?m dup? datele ce înso?esc fenomenul. În strâns? leg?tur? cu parentingul se afl? numeroase „pic?turi chineze?ti" a c?ror ?int? suntem ceas de ceas: confuzia dintre afec?iune ?i iubire, mitul iubirii necondi?ionate (de unde ?i „parenting necondi?ionat", o anti-Biblie aplicat?) versus „g?selni?a iubirii «condi?ionate», un termen menit s? diabolizeze tot ce este regul?, norm?, disciplin?, ajungând s? atace chiar rela?iile ontologice dintre p?rinte ?i copil, propunând o r?sturnare a lor" (p. 26), spiritualitatea de tip Mindfulness, religia omului-internet, dic?ionarul de termeni ini?iatici pe care îl aduce parentingul necondi?ionat - tantrum, medita?ie, tehnici de relaxare, de respira?ie, de control, energii, canale, pozitiv, negativ etc.

În încheiere las cuvântul autorului, redând doar dou? fragmente dintre cele câteva zeci pe care le-a? fi citat: „Irascibilitatea, agresivitatea manifestat? în fa?a str?inilor, refuzul comunic?rii sau comunicarea deficient? sunt prezentate ca st?ri-norm? pentu copilul modern, pe care p?rin?ii trebuie nu doar s? le tolereze, ci chiar s? evite orice încercare de a le t?m?dui. Copilul cuminte, ascult?tor, receptiv la cererile p?rin?ilor este suspectat de timorare, de inhibare, de abuz. Copilul bun este un r?u cu care trebuie luptat" (p. 34).

„Una dintre nevoile copilului pe seama c?reia se fac adev?rate tratate de parentologie este nevoia de a fi Independent. Independen?a... Ce bine sun?! Dar v-a?i dorit vreodat? în copil?rie s? fi?i independent? V-a?i dorit s? nu ave?i nici mam?, nici tat?, s? fi?i a?a, independent? Nu neg faptul c?, în urma îndoctrin?rii duse la toate nivelurile, exist? de acum copii care la vârsta de 4-5 ani manifest? dorin?a de a sc?pa de p?rin?i, dorindu-le moartea, dar asta e o anomalie. Pentru un adult care înghite zilnic ?tiri despre abuzurile asupra femeilor din Iran sau Siria, despre revoltele în?bu?ite în sânge din Ucraina ?i altele, independen?a este o valoare democratic?. Dar crede?i c? e bine s? lu?m concepte politice ale oamenilor mari ?i s? le aplic?m pe copii, cu convingerea c? asta îi face ferici?i?" (p. 64).

footer