Revista Art-emis
Din nou despre samizdaturile democra?iei PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 24 Iunie 2018 19:43

Larry-L-Watts  Oaia-alba-in-turma-neagra-Lupta-pe-frontul-intern-politica-de-securitate-a-Romaniei-in-perioada-Razboiului-ReceUnul dintre Târgurile de carte de la Bucure?ti, numit, cât se poate de neao?, Bookfest (de ce oare?), a g?zduit, într-o ?ipenie aproape des?vâr?it?, evenimentul editorial cel mai senza?ional, mai actual - dar ?i cel mai substan?ial - al acestei recolte de prim?var? a c?r?ilor: volumul istoricului american Larry Watts numit, cu o expresie chiar româneasc?, „Oaia alb? în turma neagr?" (de altfel ?i mai toate celelalte c?r?i ale sale se inspir? din paremilogia acestor locuri). Cartea este a treia dintr-o serie resim?it? ca trilogie despre pozi?ia în lume ?i politic? extern? a României de pân? mai ieri-alalt?ieri, dar cu incursiuni binevenite în istoria mai veche a românilor. Nu este a?adar o carte de istorie generalist?, ci una care st?ruie, de la esen?? pân? la nuan??, asupra rela?iilor româno-ruse ?i a marilor mize strategice decurgând de aici, despre România în C.A.E.R. ?i Tratatul de la Var?ovia, despre rela?iile ei bi - ?i multilaterale, despre politic? ?i diploma?ia interna?ional? a Bucure?tiului în lumea de pân? în 1989. Totul, în aproape 1500 de pagini, cât însumeaz? cele trei c?r?i în materie, intitulate „Fere?te-m?, doamne, de prieteni", „Cei dintâi vor fi cei din urm?" ?i - cea abia ap?rut? - „Oaia alb? în turm? neagr?".

Mesajul lor esen?ial este cât se poate de neted (ar zice Eminscu) : confruntarea politico-diplomatic? româno-sovieitc? din anii r?zboiului rece n-a fost un simulacru, o mascarad?, un teatru regizat de Moscova ?i Bucure?ti pentru Occident (?i nu numai), ci o înfruntare real?, dur?, între dou? politici care, chiar dac? nu neap?rat ireconciliabile, au generat ?i între?inut o încercare de for?e asimetric? ?i hibrid? între strategii ?i politici foarte decise a-?i apar?/extinde propria sfera de interese. Tratatele de istorie ale lui Larry Watts sunt, de stringent? folosin?? ast?zi, când politologi, politicieni, dar ?i istorici, din „noul Est", dar - paradoxal - ?i din arealul alia?ilor euroatlantici ai României se înc?p??âneaz? s? sus?in? teza „rebelului simulat al comunit??ii socialiste" care ar fi fost România dup? anii 1950-1960.

Cu ce scop aceast? r?st?lm?cire r?ut?cioas?, tenace, parc? ?i conjugat?, a unor realit??i dintr-o istorie înc? incendiar?, e drept, dar care începe treptat s?-?i dezv?luie din secrete? Nedumerire fireasc?, dar ?i întrebare incomod?, mai ales pentru un istoric. ?i totu?i, Larry Watts formuleaz? un r?spuns: „Interesant este c? perestroika introdus? de Mihail Gorbaciov ?i liberalizarea rela?iilor dintre U.R.S.S. ?i celelalte ??ri ale Europei de Est nu au avut un efect sezisabil asupra modului în care sovieticii percepeau România - ca pe un inamic subversiv activ, încadrat în aceea?i categorie cu S.U.A., R.F.G. ?i Israel. [...] Opera?iunile coordonate împotriva României - desemnat? acum în documentele K.G.B. ca « ?inta 24 » - au continuat ?i dup? 1986, cel pu?in pân? la finalul anului 1989. Dac? au continuat ?i dup? acest moment, ?i pentru cât timp - iat? întreb?ri la care r?mâne s? afl?m r?spunsul".

Iar acest r?spuns ar înlesni ?i un altul: de ce s-au împotmolit rela?iile româno-ruse într-o stare atât de stranie, de penibil?, dar ?i de preocupant?, de atâta amar de vreme, când ru?ii ?i chinezii, germanii între ei, israelienii ?i egiptenii, coreenii între ei, vietnamezii între ei ?i cu americanii etc. s-au putut reconcilia, iar apoi s-au apropiat (ori chiar au fuzionat), în folosul ambilor protagoni?ti.
L?muririle asupra unora dintre marile secrete ale istoriei foarte recente ating?toare (?i) la România pe care le face publice atât de generos Larry Watts (care a avut acces la surse unde istorici români n-ar fi ajuns poate în vecii vecilor) sunt de o valoare greu de pre?uit. Drept care, repet aici ce i-am spus ?i public, dar ?i personal providentialului istoric ?i politolog american, care tr?ie?te de ani buni printre noi: între istoricii str?ini care, respectând cu str??nicie adev?rul, au f?cut mare bine României, trebuie s?-i amintim ?i s?-i pre?uim a?a cum se cuvine pe Jules Michelet - pentru secolul al XIX-lea, pe Karl Marx - pentru secolul XX-lea, prin Însemn?rile (postume) despre români ?i pe Larry Watts - pentru acest început de secol.

Dup? cum, reiau ?i ideea mai veche despre numitele, de mine, samizdaturi ale democra?iei, altfel spus c?r?i care, asemenea celor ale lui Larry Watts, sunt stânjenitoare ?i de-a dreptul ostile în ochii unora, dar folositoare tuturor ?i în primul rând adev?rului. C?r?i care se pot tip?ri ?i r?spândi, dar care, neagreate de mai marii momentului, sunt în?bu?ite eficient, cu celeritate ?i discre?ie, în mesajul lor, prin eclipsare, ignorare, r?st?lm?cire. Interesant: nu prin critic? sau infierare la scen? deschis?, întrucât prin execu?ie public? s-ar rata condamnarea lor la uitare.

footer