Mai este o aruncătură de băţ până la proverbiala numărare autumnală a „bobocilor", dar trierea celor cu musca pe căciulă a fost deja pornită: „Cazul Zambaccian", doctoratele plagiate ale „boi-erilor minţii" - „desecretizate" şi cosmetizate cu machiajul originalităţii, demiterea răului personificat de la conducerea institutului de evaporat banii românilor (cel cu afacerea „anticomunismului"), impostorul succesor al lui Roller[1], suspendarea timonierului naţional, în sfârşit, înlăturarea Führerului „HoRoPa" (botezat astfel de jurnalista Maria Diana Popescu) de la fotoliul I.C.R.... Şi „revolta papioanelor" face parte din numărătoarea bobocilor. Mulţi dintre papionişti alcătuind „gaşca" lui „HoRoPa", cei care au ros şi ei acolo cîte un os de pomană, au ieşti pe străzi cu papucii sub braţ să-şi susţină vătaful. Dar pe cînd oare un „ceas al bilanţului" la I.C.R., cu audit cu tot? Nu de alta, dar prea multe acuzaţii s-au adus Führerului şi statului său major, ca să nu fi luate în seamă.

O înţeleaptă soluţie de compromis, vehiculată pe la colţuri, ar fi fost şi aceea ca I.C.R. să nu mai fie subordonat nici Preşedinţiei, nici Senatului României, ci Academiei Române. În fond, niciuna dintre primele două instituţii nu sunt producătoare de cultură. Cu menţiunea de „neamestec în treburile interne ale României", însuşi „Înălţimea Sa", Signor Barosso de Bruxelles a trimis mesaje disperate, exprimându-şi dezacordul faţă de „lovitura de palat" de la I.C.R.. Este explicabil: prin mazilirea Führerului, diriguitorii Statelor Unite ale Europei au pierdut o marionetă preţioasă. O vor regreta destui Liiceni, duo-Cărtăreşti, duo-Pleşu-vi, Tismăvolodişti şi întreaga flotă papionată a 'telectualităţii prezidenţialiste, ofuscată profund... Păi, de unde să mai curgă lapte, miere şi parale în buzunarele, în burţile lor şi ale rudelor lor? Cu ce bileţele foşnitoare să mai tipărească marii scriitori ai neamului, „scrierile" aşternute pe propriile corpuri în „şezătorile nocturne" de la Tescani, Cum? Să vă explic: după câteva reprize de orgii, 'telectualii reuniţi întru destrăbălare la Tescani au publicat volumul „40238 Tescani", despre care Alex Ştefanescu scria că ar fi fost „O partidă de text în grup" (România literară, nr. 5, 2000). După o asemenea partidă de „text" în grup, nici toată apa Tazlăului nu-i mai spală. Adio Papioane! Pân'aici v-a fost!

„Dotarea culturală", cancerizată de prostie şi destrăbălare, asortată cu elucubraţii, inepţii şi glăsuiri pornografice, face parte din „harul" acestor „scârţa-scârţa pe hârtie" şi pe spaţiul virtual. Ce pretind ca recompensă? Bani, burse în străinătate, tabere de „creaţie" în afara ţării, pentru că aici nu le vine inspiraţia, şi multe altele, pe cheltuiala românului. Lista favorurilor acordate de I.C.R. poate demonstra că actuala consoartă a Cărtărescului a fost promovată mai mult decât opera „mortului din debara"-ua lui „HoRoPa", „deşi «opera» ei nu depăşeşte genunchiul broaştei", cum afirma cineva. Porno-poetesa, debutantă a „textului în grup", este tradusă în Franţa, Anglia, Canada, Austria, Suedia, Bulgaria, fiind finanţată de la I.C.R.. Nici nobeliabilul ei soţ, abonat favorit al premiilor U.S.R. şi protejatul Manolescului, nu este străin de „genunchiul broaştei" pornografice, că doar pe banii I.C.R. (a se citi ai contribuabilului român) şi-a permis - probabil sub influenţa zeului Bachus sau al altui „stimulent"- , să se exprime în faimosul său roman „Orbitor": „îmi bag p... în regina Angliei". Acesta-i marele scriitor care vrea Premiul Nobel pentru Literatură. Mendebilul Orbitor, „HoRoPa", gaşca pleşu-vă de la Humanitas, autodeclaraţii anticomunişti - judecători-tismănenişti ai comunismului şi profitori hulpavi ai banului public, cu toţii trebuiesc supuşi poruncii lăpuşnene: „Veţi da seama, domnilor!" Adio, Papioane de hîrtie! Pân'aici v-a fost!
---------------------------------------------------------------

[1] Vladimir (Volodea) Tismăneanu - fiul comisarului sovietic Leon Tismineţki, din 1948, şeful catedrei de marxism-leninism la Universitatea Bucureşti şi al „savantei" H. Tismineţki, crainică la emisiunea în limba română de la Radio Moscova în timpul războiului, care a predat la Facultatea de Medicină din cadrul aceleiaşi universităţi. Volodea şi-a renegat tatăl, dar nu s-a sfiit să beneficieze de avantajele oferite de poziţia părinţilor.