Revista Art-emis
Sucă a lu’ Gogomanu contra „Căruţei din Caracal” PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Miercuri, 18 Ianuarie 2017 21:02

Suca si guvernul Ro 2017Se pare că în ultimele decenii, ultima lună a anului nu a purtat noroc românilor. Haosul, sforăriile politicianiste şi furăciunile de nivel înalt asaltează puţinele bune intenţii ale unora de a îndrepta ceea ce se mai poate, iar cetăţeanul român, aflat la intersecţie de drumuri nu prea mai ştie pe care trotuar să circule. „Europenizaţi" de categoria a doua cum suntem socotiţi, ne deplasăm buimaci, în marş forţat, pe o cărare paralelă drumului bun, fiindcă mulţi dintre cei ce populează Grădina Maicii Domnului sunt duşi cu pluta! Corupţii de stat, „penalii" cum îi numeşte pitoresc şi oficial preşedintele ţării, de la el la guvernanţi şi cei mai mulţi dintre incurabilii leneşi „aleşi ai neamului" trag spuza doar pe turta lor. Nici în cot nu-i doare de ceea ce se-ntâmplă cu cei ce i-au votat, facilitându-le urcuşul spre fotoliile profitabile. Pentru ei, doar spectacolul, remizele nedrepte şi circul politicianist de la finele lui 2016 continuă şi în ianuarie al celuilalt văleat, în acelaşi ton cu harababura decembristă: sete de putere, injustiţie, trădări de ţară, jocuri periculoase de culise, orgolii, crime, ambiţii, interese, profituri uriaşe, - nu pentru ţară -, ci pentru cei, „aleşi" sau „numiţi". Praful aruncat în ochii „prostimii", ceva mărunţiş aruncat în buzunarele lor şi cele câteva mizilicuri şi „programele pentru ţară", nu-i fac pe Preşedintele României sau pe guvernanţi (oricare ar fi ei) nici mai patrioţi, nici mai iubitori ai interesului naţional, nici mai deştepţi sau mai competenţi. Conştienţi că au pus mâna pe volan, îl parafrazează pe Lăpuşneanu şi nu se mai feresc să spună cu voce tare: dacă voi nu ne vreţi, noi ne vrem! „Celorlalţi", opozanţilor perdanţi cu buza umflată şi fără instrumentele de stors parale, le-a rămas doar lătratul de dincolo de uluci, iar cârcotaşii trăncănesc pe unde pot.

„Căruţa" - improvizaţie de scos castane

Pe la începutul deceniului al nouălea al veacului trecut, un „scârţa-scârţa pe hârtie" - cum glăsuia Nea' Iancu -, declara ritos şi (credea el) inteligent: „M-am săturat de România!". La o distanţă de aproape două decenii, buimăcit poate de gerul Bobotezei, taman în ziua de 6 ianuarie a anului în care am intrat (cu stângul?!), ilustrul anal-ist în discuţie a mai scos un şirag de perle de... oaie. De această dată, a procedat uşor diferit decât prima dată. Ucenicul nedeclarat al învăţămintelor lui Machiavelli, al celor trei „escu" şi al marelui Mut a croşetat, după procedura bunicii: „unul pe faţă, unul pe dos", adică, în spatele fiecărui adevăr a pus cantitatea supradimensionată de venin viperin. Bietul S.G. (de la Sucă a lu' Gogomanu') nu s-a mai putut abţine, a deschis focul cu „Katiuşa" asupra „căruţei de la Caracal", nou instalată la pupitrul de comandă naţional, pentru cele încă nefăcute, de fapt, pentru că există şi ar putea desconspira „găurile negre" ale „guvenului meu". Ce-i drept, căruţa este doar o improvizaţie de scos castane. Sucă a aruncat câteva grenade fumigene, apoi şi-a catapultat veninul rău mirositor peste „tremolo-ul naţionalist preexistent în rândul partidelor de guvernământ şi zgândărit de apropierea împlinirii celor o sută de ani de la 1918" - afirmaţia îi aparţine. După cum slovăluieşte Sucă, acel 1918 „naţionalist" n-a însemnat şi nu înseamnă nimic pentru tâlvul pe care-l are pus deasupra gâtului. El este în serviciul oricui, mai puţin al Ţării şi al Neamului Românesc, iar ca lătrău de serviciu, emite semnale de alertă cu grad de cod roşu de avarie: „Patriotism gureş, erecţii identitare, celebrări ale suferinţei milenare, duşmani de serviciu - nu educaţie, nu autostrăzi, nu spitale. Suntem Grrrădina Maicii Domnului, suntem poporrrul primordial, nimic n-ar fi de n-ar fi fost românii - dar înainte să plesnească mândria-n noi, ar trebui să ştim că toţi marii nemernici ai lumii (reper autobiografic - n.a.) pe asta au mizat".

„Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil!"

Sucă anal-istul se încurcă în propriile elucubraţii, de parcă, orice cetăţean al României, care a trăit măcar sub ultimele două regimuri, adică înainte şi după 1989, nu poate face singur comparaţii, fără a avea sau a-i fi necesare înalte studii în economie! În şiragul perlelor de oaie, Sucă, mai ceva ca previziunile Babei Vanga, anal-izează, auto-iluzionându-se ironic şi „superior": „spre deliciul sărăcimii obişnuite cu legenda că Ceauşescu era patriot şi nu ştia, săracu', cum rabdă românii de foame; curva aia de nevastă-sa era scorpia". După cum se vede, asemenea unui psihopat scăpat de la aşezământul pentru deranjaţii la mansardă, anal-istul Sucă trage „din orice poziţie", în orice mişcă. De fapt, doar aparent în orice. Într-o direcţie trage cu cartuşe, „dum-dum", iar în cealaltă, pentru derutarea inamicului, foloseşte gloanţe „oarbe". Apropo de „Grrrădină", (ne)stimabilul uită că prin părţile de ţară pe care el şi ai lui le-ar dori rupte de România, clanurile „rrr" au pus stăpânire pe oraşul de pe Bega, iar el a privit nepăsător... Asta nu se pune, crede el. Nu-mi rămâne decât să-i adresez - retoric - propria-i întrebare: „Pe ce te bazezi, monşer?" când afirmi că „în ţara asta nu mai ştii dacă Dumnezeu are stele în jurul lui sau epoleţi...?". Eu cred că doar arunci cu ouă clocite, ca de fiecare dată, şi nu faci nimic pentru ţara ta, ceea ce mă obligă să iau poziţia de drepţi în faţa zicerii lui Grigore Moisil: „Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil!".

Grafica - I.M.

footer