Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Miercuri, 07 Februarie 2018 13:57

Ion M?ld?rescuSpa?iul societ??ii civile, ?i a?a destul de anemic, se afl? sub dictatura politicului. Nivelul de trai al românului, valorile istorice, religioase, culturale, morale, au fost împinse la periferie, pe motivul c? acestea ar fi ancila politicului sau un lux mai pu?in necesar cet??eanului. Oscar Ameringer afirma: „politica este arta subtil? de a ob?ine voturi de la s?raci ?i fonduri pentru campanie de la boga?i, promi?ându-le ?i unora ?i altora c? îi vei proteja de ceilal?i". A?a a fost dintotdeauna! Istoria l-a strivit în mod arbitrar pe om, fiindu-i de cele mai multe ori ostil?. Tragismul ?i nedrept??ile vie?ii ?i ale istoriei noastre continu?, se perpetueaz? neîncetat, urmare a politicii nedrepte a omului fa?? de om. Am devenit un popor care, din patru în patru ani a?teapt? cu fervoare s? fie prostit de politicieni, iar scursurile noastre politice practic? o art? de a-i îndobitoci, absolut unic? în Europa. Mocirla în care se scald? „ale?ii neamului" a scrârbit întreaga na?ie. M? rog, ce a mai r?mas din ea la ba?tin?, pentru c? recenta analiz? a O.N.U. estimeasz? c? „de la o popula?ie de 19.679 milioane de locuitori în 2017, România va ajunge în 2050 la 16.397 milioane de locuitori, întorcându-se la nivelul anului 1950"[1].

Dintre sutele de „comisari ai poporului" pot fi num?ra?i pe degete cei care mai slujesc cu adev?rat Neamul. Te apuc? sila s? deschizi cutia cu maimu?e ?i s? prive?ti cum se be?telesc reciproc în public, dar devin monolit când e vorba de parale, de interesele lor, de vacan?ele lor f?r? num?r. Aproape to?i ni?te fiuguran?i agrama?i, care poate doar la s?pat ?an?uri sunt potrivi?i de pus. Pe mâna lor a ajuns frumoasa Românie. ?ip? din morminte ?tefan ?i Mihai, ?i Ion, ?i Nicolae, ?i Constantin... ce-a?i f?cut cu ?ara netrebnicilor? I-a?i vândut p?mântul, mun?ii, p??unile, apele ?i bog??iile p?mântului! Ce l?sa?i urma?ilor?

Chiar de la începutul anilor '90 s-a declan?at sabotarea, apoi distrugerea mineritului în România. Minerilor li s-a schimbat meseria: au fost folosi?i fie pentru „lupte de strad?", fie pe post de Bau-Bau, au fost tr?da?i, sacrifica?i ?i asasina?i precum terori?tii (dar asta nu se spune) jertfi?i de puternicii vremii pe altarul haosului ?i al jafului. Matusalemul de la B.N.R. a primit ordin de la C.F.R. (a nu se confunda cu defunctele C?i Ferate Române) pe care l-a executat prompt. B.N.R. nu a mai cump?rat aur de la minele române?ti, accesul în mine fiind rând pe rând, blocat - la propriu - cu blocuri din beton. Tezaurul post-ceau?ist ?i post-decembrist al României a fost a?ezat pe covorul fermecat ?i... dus a fost.

Istoria fantomaticului Tezaur Românesc ad?postit de Moscova pe vremea ultimului ?ar al Rusiei - despre care m?sc?ricii Înaltei Por?i spun c? dac?-l vrem înapoi, ne cost? chiria g?zduirii (nu se mai ?tie precis unde) mai mult decât valoarea lui - se repet?, dar altfel. Cic? cel din anii '90 ar fi mai sigur în seifurile britanice ale lui Rotschild. ?i uite-a?a, nu mai scoatem aur românesc, nu mai avem drept la marcaj, nu mai avem putere de schimb... îl extrag al?ii „discret", pentru ei ?i-l duc „peste m?ri ?i ??ri", la ei acas?.

Ce a însemnat postdecembrismul? Fabrici falimentate, uzine închise, mari combinate scoase din func?iune, l?sate în paragin?, apoi vândute pe doi bani. „Gr?mada de fiare vechi" a lui Petre Roman a dat roade bogate, dar nu pentru ?ar?, ci pentru buzunarele nes??ioase ale „investitorilor strategici". Milioane de români au ajuns ?omeri, li s-a pierdut num?rul ?i au ajuns la mâna arenda?ilor coco?a?i în fotolii parlamentare, guvernamentale sau cotroceniste. Nu mai este un secret pentru nimeni. Cei ce conduc partidele parazite ?i guvernele sunt fie incompeten?ii algoritmului politic, fie ho?ii ?i jefuitorii autohtoni, cu to?ii dependen?i de a?a numi?ii investitori strategici, în fapt mafio?ii globalismului agresiv.

Printre milioanele de expatria?i ai anilor democra?iei U.E.-iste s-au num?rat ?i minerii români l?sa?i pe drumuri, ajun?i - de nevoie - în minele Africii de Sud. Acolo au fost folosi?i, pe drept, ca speciali?ti, dar nu ?i cu lefuri pe m?sur?. Al?ii s-au dus încotro au v?zut cu ochii, pân? h?t, la cap?tul p?mântului, în America de Sud, Australia. În anii urm?tori înc? trei milioane de români vor pleca din ?ar?. Spre bucuria conduc?torilor handicapa?i de la Bruxelles ?i a „multiculturalismului", a c?rui roade criminale se v?d zilnic în Germania, Fran?a, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Norvegia...

Printre cele necesare preg?tirii hranei zilnice se num?r? ?i tâlcul basmului lui Ispirescu „Sarea în bucate". Poate c? cei, „n?scu?i mai devreme" - acum Ispirescu nu mai are loc în curicula ?colar? - î?i mai amintesc; începea a?a: „Un împ?rat, r?mas v?duv, î?i cre?tea singur cele trei copile ?i în momentul în care vrea s? afle cât de mult este iubit de la fiecare dintre ele a primit trei r?spunsuri diferite: cea mare îl iubea c? mierea, iar cea mijlocie ca zah?rul. Doar mezina i-a r?spuns c? îl iube?te ca sarea în bucate, ceea ce l-a sup?rat tare pe împ?rat". Abia târziu, împ?ratul a în?eles ?i pre?uit în?elepciunea fiicei sale.

României poate alimenta cu sare întreaga planet? timp de sute de ani. Zona salifer? cuprinde toat? zona subcarpatic? a Munteniei, Moldovei ?i Bucovinei, cu saline, unele înc? în exploatare, altele închise: Ocnele Mari Doftana, Slanic Prahova, Targu Ocna, Cacica. In Transilvania, Praid, Ocna Dejului, Ocnele Romane, Turda, Ocna Mure?ului ?i Ocna Sibiului. În Maramure?, lacurile s?rate: Techirghiol, Ocnele Mari, Amara, Telega, Sovata.Sarea româneasc? a fost totdeauna de calitatea excep?ional? ?i foarte c?utat? pentru puritatea sa. Cândva, comer?ul cu sare a fost în România cam ce este ast?zi comer?ul cu petrol în lume. Extrac?ia s?rii nu solicit? eforturi deosebite ?i probabil P?storel a intuit ce se va întâmpla în postdecembrismul demolator în care tr?im, când a scris: „Din Banat pân? la Ia?i/ Se resimte lipsa s?rii,/ Fiindc? cei mai mul?i ocna?i/ Au ajuns la cârma ??rii". De ce toat? aceast? pledoarie ? Intra?i, v? rog într-un magazin alimentar din România. C?uta?i ?i cere?i sare. Ve?i r?mâne uimi?i când v? ve?i convinge c? în magazinele din România g?se?ti ast?zi doar: „Sare de Himalaya", „Sare din Turcia", „Sare de mare", „Sare recristalizat?"...

St?m pe un p?mînt rodnic a?a cum pu?ine ??ri au ?i cump?r?m ro?ii ?i castrave?i din Grecia, prune ?i pepeni „de D?buleni" din Turcia, mere ?i pere din China, pe?te, de te miri unde, toate, la pre?uri pip?rate. St?m pe mun?i de sare ?i cump?r?m sare din ??ri aflate la mii de kilometri. Deja asta nu mai este prostie, este sabotaj!

De la sare, la piper: Polonia, o ?ar? care respect? adev?rul istoric ?iPresedintele Poloniei Andrzej Duda demnitatea na?ional?

Bomba polonez? a explodat! Pre?edintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat mult contestata lege privind Holocaustul, în pofida protestelor venite din partea Israelului, S.U.A. ?i Ucrainei[2]. Legea impune amenzi ?i pedepse cu închisoarea de pân? la trei ani, inclusiv cet??eni str?ini, pentru men?ionarea termenului „tabere poloneze ale mor?ii" ?i pentru sugerarea „în mod public ?i împotriva realit??ii" a faptului c? na?iunea ?i statul poloneze au fost complice la crimele comise de Germania nazist?. România poate lua exemplu, îns? Klaus Iohannis nu este Andrzej Duda. România are doar f?c?tori de legi-f?r?-de lege, printre care ?i anticonstitu?ionala 217/2015 care recondamn? ?i r?stigne?te valorile neamului Românesc. Felicit?ri domnule Pre?edinte al Poloniei! A? vrea s? cred c? nu sunte?i „Singur împotriva tuturor"! cum s-ar întâmpla pe malurile Dâmbovi?ei.

-------------------------------------------
[1] http://www.gandul.info/stiri/peste-3-milioane-de-romani-vor-disparea-din-statistici-in-urmatorii-30-de-ani-datele-oficiale-care-confirma-o-tendinta-ingrijoratoare-pentru-romania-raport-16951564
[2] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/presedintele-poloniei-va-promulga-legea-privind-holocaustul-873531 https://www.agerpres.ro/politica-externa/2018/02/06/update-polonia-presedintele-andrzej-duda-afirma-ca-va-promulga-legea-privind-holocaustul--50060 accesate la 07.02.2018

footer