Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Luni, 13 Decembrie 2010 10:45
Enciclopedia Romaniei coperta„Exegi monumentum aere perennius"
La 27 noiembrie 2010, la Foc?ani ?i Ia?i, Capitale ale „Micii Uniri a Românilor" (1859), a?adar în preajma ?i în onoarea MARII S?RB?TORI NA?IONALE de la 1 Decembrie, a survenit un veritabil eveniment editorial. Mai precis, a v?zut lumina tiparului, gra?ie disponibilit??ii Casei Editoriale TIPO MOLDOVA din Ia?i (director: Aurel ?tefanachi), edi?ia anastatic? a uneia dintre C?R?ILE NEAMULUI - Enciclopedia României, oper? de solid? ?i exemplar? informa?ie ?i ?inut? ?tiin?ific?, cu o odisee fabuloas? ?i pe alocuri chiar dezagreabil?, întrucât cum s-ar putea uita c?, decenii la rând, dup? „eliberarea stalinist?" din 1944 ?i în cursul dezastrului holocaustului ro?u, ea a fost trecut? cu zel în rândul... „c?r?ilor interzise". ?i se impune s? subliniem c?, în ciuda tuturor episoadelor dezagreabile ?i condamnabile intervenite, ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI, incontestabil, r?mâne un monument al civiliza?iei române moderne, o dovad? nepieritoare - dincolo de timpuri ?i spa?ii, de accidente ?i patimi s?lbatice - a capacit??ii creatoare de excep?ie a românilor, c?rora le-a fost, din start, dedicat?. Secolul XXI a debutat ?i se desf??oar? - ceea ce nu mai trebuie a fi demonstrat - sub zodia informa?iilor, care, acestea din urm?, evident domin? Lumea. Cel mai nimerit, la Library of Congress din Washington, D.C., în îns??i inima Imperiului mondial al c?r?ii, fondat la 1800 ?i g?zduind peste 34 milioane volume din toate ??rile ?i din toate timpurile, se poate cel mai bine constata care este PUTEREA INFORMA?IILOR, ast?zi sau mâine, dintotdeauna. Acolo, în celebra Main Reading Room, cititorul poate afla pentru o consultare direct? peste 40 000 lucr?ri de referin??, cu predilec?ie enciclopedii ?i dic?ionare, din colec?ia care a dep??it de mult peste 500 000 de titluri ...

Potrivit defini?iei clasice, Enciclopedia reprezint? o „lucrare de referin?? care con?ine informa?ii din toate domeniile cunoa?terii sau care se ocup? pe larg de o anumit? ramur? a cunoa?terii. Este o lucrare autonom?. Iar explica?iile sunt mai am?nun?ite decât cele oferite de dic?ionar. Difer? de un almanah prin faptul c? informa?iile nu sunt datate ?i nu sunt extrase din text pedagogice, în încercarea de o face mai u?or de consultat ?i mai accesibil? pentru nespeciali?ti. De?i în general sunt redactate sub forma mai multor articole separate, enciclopediile difer? mult între ele, în privin?a structurii ?i con?inutului. Prototipul în general recunoscut al enciclopediilor este Cyclopaedia (1728) lui Ephraim Chamber. Prima enciclopedie modern? este Encyclopédie, ap?rut? în Fran?a (1751-1765). Cea mai mare enciclopedie general? în limba englez? este Encyclopaedia Britannica (apud Enciclopedia Universal? Britannica, vol. 5, Bucure?ti, Litera/Enciclopedia Britannica, 2010, p. 304). Rostul enciclopediilor în formarea ?i afirmarea unui individ complet a fost ?i r?mâne fundamental. Este motivul pentru care, mai ales în epocile modern? ?i contemporan?, ele au ajuns s? domine într-atât domeniul c?r?ilor - ast?zi ?i al Internetului - încât, cu tot temeiul, se recunoa?te c? o cultur? na?ional? lipsit? de asemenea instrumente complexe de informare – fiecare, la rândul s?u, veritabil tezaur al cuno?tin?elor acumulate de-a lungul timpului ?i despre toate locurile – ar fi mic? ?i, mai prejos, chiar inexistent? ... În atare condi?ii, se în?eleg eforturile înv??a?ilor de oriunde ?i de oricând, dar îndeosebi o dat? cu începutul erei cre?tine, de-a reuni ?i sistematiza informa?iile existente despre lume ?i via?? în lucr?ri speciale reprezentând, într-un stadiu incipient, atât modelul cât ?i fundamentul enciclopediilor clasice din secolele XVIII-XXI. Dintr-un scurt bilan? de realiz?ri excep?ionale, vom re?ine unele exemple remarcabile – de la Pliniu cel B?trân cu a sa Naturalis Historiae (37 volume, 77-79), la Flavius Cassiodorus cu Institutiones Divinarum et Saecularium Litterarum (560) ori la Issidor din Sevilla cu Etymologiae (636), iar de la Hrabanus Maurus (De Rerum Naturis, 842) ?i Bartholomaeus Anglicus (De Proprietatibus Rerum, 1240) la Theodor Zwinger (Theatrum Humanae Vitae, mai multe edi?ii succesive – 1565. 1571, 1586, 1604) ?i Louis Moreri (Le Grand Dictionnaire Historique ou le Mélange Curieux de l´Histoire Sacrée et Profane, 1676). S? re?inem c? între timp intervenise saltul de excep?ie prin elaborarea între 1403 ?i 1408 în China, sub dinastia Ming, a celei mai vaste lucr?ri enciclopedice de pân? atunci (reunind 11 095 volume, circa 370 milioane caractere) ?i pe care, în ianuarie 1980, am avut prilejul de-a o admira în cadrul unei expozi?ii g?zduite de The Library of Congress din Washington, DC.

1701 a marcat, mai mult decât modificarea unei date în calendar, debutul „Marelui Secol" (Jules Michelet), aflat, cum a subliniat istoricul ?tefan Lemny, „sub semnul Ra?iunii triumfante ?i al Luminilor, secolul marii crize de con?tiin?? [...] în care s-a n?scut vestita Declara?ie a drepturilor omului ?i în care au izbucnit marile revolu?ii ale lumii moderne". Un rol esen?ial a revenit enciclopediilor. Mai întâi, Vincenzo Coronelli a editat prima enciclopedie din lume cu articolele dispuse în ordine alfabetic? – Biblioteca Universale Sacro-Profana (6 volume, 1701-1706), fiind succedat curând de Ephraim Chambers, care, cu a sa Cyclopaedia, or an Universal Dictionary of Arts and Sciences (2 volume, 1728), a oferit prototipul tuturor realiz?rilor moderne ulterioare în materie - celebrele Enciclopedii francez? (17 volume, 1751-1765/1772) ?i britanic? (3 volume, 1768-1771). Dup? cum este bine cunoscut, rolul esen?ial a revenit celebrei Encyclopédie, ou Dictionnaire Raisonné des Sciences, des Arts et des Métiers, redactat? ?i publicat? sub coordonarea lui Denis Diderot, cu colabor?ri prestigioase - d´Alembert, Voltaire, Rousseau ?.a. Ecourile ?i impulsurile Marii Enciclopedii Franceze s-au resim?it cople?itor pe planurile spiritual ?i social, dar în prima ordine în privin?a conceperii, edit?rii ?i difuz?rii operelor de referin??, a?a precum s-au remarcat în ultimele dou? veacuri: Encyclopaedia Britannica (29 volume, 1910-1911) sau The Encyclopedia Americana (13 volume, 1829-1833; 30 volume, 1960); Encyclopaedia Britannica. A New Survey of Universal Knowledge (24 volume, 1951); Encyclopedia Universalis (20 volume + Atlas, 1968); Enciclopedia Catolica (12 volume, 1948-1954); Enciclopedia Italiana (35 volume, 1929-1933) sau Meyers Lexikon (52 volume, 1839-1855) ?i Brockhaus (14 volume, 1900) ?i Der Grosse Brockhaus (edi?ia a 16-a, 12 volume, 1952-1964), Pierre Larousse, editor, Grand Dictionnaire Universel du XIX-e sičcle, 17 volume, 1866-1888), La Grande Encylopédie (31 volume, 1886-1902) ?i Michel Mourre, Dictionnaire Encyclopédique d´Histoire (8 volume, 1986); Mircea Eliade, editor in chief, The Encyclopedia of Religion (16 volume, 1987); Bol?aia Sovetskaia En?iklopediia (5l volume, 1949-1958; 30 volume, 1970-1979) ?i Encyclopaedia Judaica (16 volume, 1971); Polski Slownik Biograficzny (19 volume, 1959-1974) ?i Uj Idök Lexikona (24 volume, 1936-1942), Biographisches Lexikon zur Geschichte Südosteuropas (4 volume, 1974-1981) ?i Sovetskaia Istori?eskaia En?iklopediia (16 volume, 1961-1976); Thomas Parrish, S. L. A. Marshall, eds., The Simon and Schuster Encyclopedia of World War II (1978); Daniel Ligou, ed., Dictionnaire Universel de la Franc-Maçonnerie (2 volume, 1979); Norman Polmar, Thomas B. Allen, The Encyclopedia of Espionage (1998); Thomas Parrish, Enciclopedia R?zboiului Rece (orig. - 1996, traducere 2002); Enciclopedia Universal? Britannica (16 volume, traducere, Bucure?ti, 2010).

În context, nu este de fel un abuz insistând asupra realiz?rilor române?ti în domeniu, începând cu Enciclopedia României (3 volume, Sibiu, 1898-1904) datorat? lui Cornel Diaconovici ?i Marele Dic?ionar Geografic al Romîniei (5 volume, Bucure?ti, 1898-1902), alc?tuit ?i prelucrat de George Ioan Lahovari, C. I. Br?tianu ?i Grigore G. Tocilescu, c?rora în deceniile urm?toare li s-au ad?ugat: Minerva. Enciclopedie Român? (1929); Dic?ionar Enciclopedic Ilustrat „Cartea Româneasc?" al lui Ion-Aurel Candrea ?i Gh. Adamescu (1926-1931); Enciclopedia „Cugetarea" a lui Lucian Predescu (1940); Dic?ionar Enciclopedic Român (4 volume, 1962-1966) coordonat de Athanasie Joja ?i D. Macrea; Mic Dic?ionar Enciclopedic (diverse edi?ii, 1972-1986); ?tefan ?tef?nescu, ed., Enciclopedia istoriografiei române?ti (1978) ?i cel mai complet Dic?ionar Enciclopedic (7 volume, 1993-2009) coordonat de minunatul editor ?i coleg Marcel D. Popa, dup? care s-a întocmit un nou Mic Dic?ionar Enciclopedic (diverse edi?ii, 2005-2008); Academia Român? - Eugen Simion, Dic?ionarul General al Literaturii Române (7 volume, 2004-2009); C. Toni Dartu, Marea Enciclopedie a Spiritualit??ii Române?ti – Personalit??i române ?i faptele lor, 1950-2010 (44 volume); Enciclopedia Ortodoxiei Române?ti (2010); Dic?ionar Enciclopedic Ilustrat (?ase edi?ii, Bucure?ti, Editura Cartier, 1999-2008); C. Pârvu, Enciclopedia plantelor (4 volume); Ilie B?descu, Mihai Ungheanu, eds., Enciclopedia valorilor reprimate. R?zboiul împotriva culturii române (1944-1999) (2 volume, 2000). Din bilan?ul expus lipse?te, dup? cum net?g?duit cititorul deja a constatat, excelenta Enciclopedie a României (4 volume, 1938-1943), asupra c?reia vom reveni cu obligativitate.

Nu era dificil de admis c?, la confluen?a mileniilor II ?i III, o dat? cu afirmarea spectaculoas? a Internetului pe planul informa?iilor, trebuiau s? intervin? modific?ri majore în domeniile enciclopedismului, iar schimb?rile produse în numai câteva decenii s-au dovedit, din fericire, mai mult decât importante, cu des?vâr?ire revolu?ionare. Nu este numaidecât vorba de faptul c? faimoasele enciclopedii pot fi consultate pe Internet (vezi Enciclopedia României, volumele I ?i III), dar Internetul însu?i a ajuns gazda ideal? a unor lucr?ri de profil on-line, dintre acestea cea mai cunoscut? fiind - de binemeritat? reputa?ie mondial? - inegalabila Wikipedia. Este, a?a cum au recomandat-o inspira?ii ei fondatori, o enciclopedie liber?, prezentând o sum? de avantaje indiscutabile - apel lesnicios, cheltuieli zero, multitudinea ?i garantarea datelor, actualizarea lor continu?, sistematizarea convenabil? etc. Wikipedia - altfel spus Enciclopedia liber? ?i multilingv? on-line - este administrat? de Wikimedia Foundation, fiind lansat? la 15 ianuarie 2001 de c?tre Jimmy Wales ?i Larry Sanger. În acest moment, programul func?ioneaz? în peste 270 de limbi, iar cel în român? a fost inaugurat la 15 iulie 2003. La 1 noiembrie 2010, Wikipedia (al c?rei semn distinctiv poate fi aflat mai jos) includea peste 16 milioane de articole (cuprinzând în total peste 1,74 bilioane de cuvinte) ?i peste 1, 5 milioane imagini, toate liber accesibile, neîntârziat ?i din orice punct al planetei. Având în vedere cele precizate, se în?elege c? ?i num?rul ?i frecven?a apelurilor spore?te necontenit, la nivelul a zeci de milioane în ianuarie 2010! A?a cum este lesne de presupus ?i, deci, de a?teptat, în Wikipedia domeniul istoriei este excelent reprezentat/acoperit, precum în orice enciclopedie, mai cu seam? într-una de asemenea propor?ii. Solicitatorul poate avea în vedere: personalit??i, ??ri, evenimente, probleme, documente etc., preocupându-se, pentru aflarea unor „rezultate" scontate ?i f?r? dificult??i, s? men?ioneze cu claritate (în limbile preferate) preten?iile. Cum am precizat, nu am ales întâmpl?tor Wikipedia, date fiind cu prioritate modul lesnicios de accesare ?i manevrare, nivelul zero al cheltuielilor (s-a specificat c? este o enciclopedie liber?), bog??ia materialelor ?i, nu în ultimul rând, faptul c? speciali?tii reu?esc ei în?i?i a revizui ori completa textele aflate în circula?ie. Dar cititorul se poate adresa cu maximum de folos ?i altor lucr?ri de referin??, unele deja celebre. În acest sens, Internetul dispune de numeroase adrese distincte, dintre care unele cvasi-obligatorii pentru a p?trunde în tainele excelentelor Encyclopaedia Britannica (fondat? în 1768) ori Encyclopaedia Americana (fondat? în 1829). Pentru cea dintâi, unde informa?iile acumulate sunt numai par?ial disponibile, restul fiind accesibil doar abona?ilor. Se impune s? re?inem, de asemenea, c?, dup? modelul Wikipediei, cu totul recent s-a lansat Enciclopedia României on-line, care deja la 4 noiembrie 2010 înregistrase 2 804 articole.

Enciclopedia României - programat? în ?ase volume, dar ap?rut? în patru volume (1938-1943), datorit? condi?iilor precare intervenite în urma R?zboiului Mondial din 1939-1945, supranumit? ?i D. Gusti (Pre?edintele Comitetului de Direc?ie), sau Carol al II-lea (sub domnia c?ruia s-au ini?iat, redactat ?i editat primele trei volume), sau Mare?al Antonescu (sub regimul c?ruia s-a definitivat ?i imprimat ultimul volum) - a ap?rut când trebuia, cum trebuia ?i se adresa cui trebuia. Adic?: – exact la 20 de ani dup? fondarea României Mari, în momentele sale de maxim? stabilitate ?i înflorire ?i reflectând cel mai str?lucit bilan? al inegalabilei Uniri de la Alba Iulia; - în condi?ii grafice deosebite ?i con?inând materiale de excep?ie sub raporturile concep?iei, realiz?rii ?i obiectivit??ii ?tiin?ifice impecabile, datorate unor nume ilustre ale culturii ?i ?tiin?ei na?ionale (N. Iorga, C. R?dulescu-Motru, Andrei R?dulescu, Virgil Madgearu, Dimitrie Gusti însu?i, Constantin C. Giurescu, Mircea Vulc?nescu, Dan Botta, George Alexianu, Paul Negulescu, general Radu Rosetti, Sabin Manuil?, Constantin Moisil, H. H. Stahl, Constantin Garoflid, Gh. Ion Vântu, N. P. Arcadian, M. Popescu-Spineni, Cezar Petrescu ?.a.), ra?iuni pentru care, dup? peste 70 de ani, opera nu ?i-a pierdut din interes, din calitate ?i actualitate; - românilor de pretutindeni ?i, deopotriv?, str?in?t??ii, care aveau s? ia cuno?tin?? de efectele benefice ?i pe termen scurt ale actului istoric de la 1 Decembrie 1918. Spre exemplificare, preciz?m c? Dimitrie Gusti, intervenind în 1938 cu o sugestiv? prefa?? intitulat? O Enciclopedie Româneasc? (vol. I, p. VIII), ?i-a avertizat cititorii: „Enciclopedia României va fi deci o Enciclopedie na?ional?, nu universal?, ?i vie, nu abstract?, a timpului în care tr?im; ea va fi deci expresia vie?ii ?i a unei epoci.

Odat? ce Enciclopedia României se gândea s? îmbr??i?eze îns??i via?a na?iunii române, cu toat? fierberea ei creatoare, lucrarea nu se mai putea împ?r?i în compartimentele nenum?rate ale unei înf??i??ri alfabetice. A?ezarea trebuia s? fie organic? ?i s? cuprind? cele câteva func?iuni mari ale oric?rei colectivit??i". Iar, în 1943, cele Câteva l?muriri preliminare, semnate Comitetul de Redac?ie, relevau în mod nuan?at c?, „de?i în intervalul scurs dintre apari?ia ultimului volum [vol. III, 1939] ?i a acestuia de fa?? [IV, 1943], p?mântul asupra c?ruia ?i-a întins neamul românesc st?pânirea de fapt a suferit dureroase schimb?ri, volumul IV al Enciclopediei - conceput ?i lucrat în parte înainte de 1940 - continu? s? înf??i?eze icoana României întregi, dac? nu a?a cum o cuprind visurile noastre, m?car a?a cum au realizat-o, de fapt, p?rin?ii no?tri. Dac?, deci, cifrele privitoare la anii de dup? 1940 înf??i?eaz?, în capitolele în care au putut fi date, un efort mai mic decât acela al întregului neam românesc, ele sunt totu?i semnele unei activit??i care – în cadrul Statului românesc – nu a încetat nici o clip? s? viseze întregul. Comitetul de Redac?iei al Enciclopediei României a vrut s? lase contimporanilor ?i genera?iunilor viitoare o imagine integral? a realiz?rilor neamului românesc din nordul Dun?rii, în cursul scurtului r?gaz de 22 de ani de unitate politic? pe care i l-au îng?duit împrejur?rile, din cei peste dou? mii de ani de d?inuire istoric?, ele constituind nu numai o dovad? a capacit??ii sale de crea?ie, dar ?i o înt?rire a n?dejdii pe c are lumea o poate pune în realiz?rile lui, într-un viitor în care, sc?pat de nesiguran?a ceasului de fa??, va izbuti s?-?i consacre toate puterile str?lucirii chipului lui Dumnezeu pe p?mânt, în felul s?u ..." (Enciclopedia României, IV, p. 5). De asemenea, dintru început, Dimitrie Gusti a stabilit cele trei mari capitole împ?r?ite în ?ase volume programate ale Enciclopediei: a) Organizarea politic?-administrativ?, în primele volume (I - Statul; II - Jude?e ?i ora?e); b) Economia în volumele III - Economia Na?ional? ?i IV - Întreprinderi ?i Institu?iuni economice; c) Cultura în volumele V - Cultura Na?ional? ?i VI - Institu?ii ?i personalit??i culturale) (apud Enciclopedia României, I, p. IX).

În ceea ce-l privea, NICOLAE IORGA, titanul istoriografiei na?ionale ?i universale din ultimele veacuri, acesta deschidea, al?turi de DIMITRIE GUSTI, seria contribu?iilor g?zduite de Enciclopedie - cum se putea altfel? - cu Originea, firea ?i destinul Neamului Românesc, din care re?inem aceste rânduri pline de în?eles:
„ ... Trebuie pre?uit omul care, în leg?tur? cu oricine, z?re?te ceea ce este comun umanit??ii [...] ?i, totdeauna, peste tot ceea ce am f?cut, s? ne gândim înainte de toate c? suntem formele trec?toare, de ast?zi pân? mâne, când ici, când dincolo, ale acelui lucru mare ?i sfânt, care este sub toate faptele ?i în toate formele: omul" (Enciclopedia României, I, p. 33-41). Într-un atare context, s? nu neglij?m finalmente c? o lucrare de ?inuta ?i semnifica?ia MARII C?R?I editate î?i va dovedi valoarea, fiind în consonan?? deplin? cu personalit??ile de prim? m?rime ale ROMÂNIEI ETERNE, care au cultivat ?i ilustreaz? oricând enciclopedismul – M. Eminescu ?i N. Iorga, D. cantemir ?i B. P. Ha?deu, George C?linescu ?i M. Eliade, într-o Republic? a Literelor, iar ?tefan cel mare, Br?tienii, M. Kog?lniceanu, Take Ionescu, N. Titulescu ?i Grigore Gafencu, Mare?alii Constantin Prezan, Alexandru Averescu ?i Ion Antonescu, în domeniile politico-diplomatic sau militar. footer