Revista Art-emis
160 de ani de Industrie Petrolieră Românească (2) PDF Imprimare Email
Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea   
Duminică, 07 Mai 2017 20:42

Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian RizeaInițiativa temerarilor antreprenori prahoveni Marin și Theodor Mehedințeanu, a facut lumină, la propriu, în viața oamenilor și a deschis calea progresului și modernismului național și mondial. Petrolul a adus însă, pe lângă progres, știință, cultură, bucurii și multă durere si distrugeri neamului românesc în cele două mari conflagrații mondiale. Apariția și dezvoltarea industriei petroliere a constituit izvor de inspirație pentru zeci de oameni de cultură, materializate în mii de cărți/tratate de specialitate,studii, monografii, picturi, sculpturi, cântece, ode, piese de teatru, filme, reportaje, emisiuni radio-tv., etc., etc. Ar fi foarte dificilă dacă nu chiar imposibilă o inventariere exactă a tuturor creațiilor științifice despre petrol, fapte și oameni. Totuși, câteva lucrări de referință vor fi menționate fără a fi ierahizate:

Cărți, cursuri, manuale, lucrări de laborator despre foraj, extracție, colectare, transport, depozitare, prelucrare, distribuție, comecializare țitei și produse rafinate, hidraulică subterană, termotehnică, chimie, geologie, fluide, mecanică, fizică, matematică, desen tehnic, utilaj petrolier, mecanica rocilor, mașini și utilaje electrice, etc.
Studii de specialitate, cercetări științifice, experimente, brevete de invenții, inovații, etc.
Romane precum „Flăcările" a lui Radu Tuoran, Elena scris de D.Bolintineanu, „Das Braune Gold", (adică aurul cafeniu), scrisă magistral de valorosul inginer de la Astra Română, Rudolf Schiel, în limba germană, în 1942, alături de piese de teatru precum „Steaua fără nume" de Mihai Sebastian, „Albumul", autor Ion Rasiga, medic clujean, fac o extraordinară frescă a vieţii şi oamenilor (reali, dar cu nume mascate) din lumea petrolului de la Buştenari şi Câmpina în epoca tip „El Dorado" de la cumpăna anilor '20 - '30 - '40. Ecranizări de succes mondial ca „Explozia" , „Cuibul Salamandrelor" inspirate din viaţa dură, tranşantă și unică a fascinantei lumi a petrolului și peroliștilor, sunt trăite la intensitate maximă la fiecare vizionare, sau documentarul Mitrofani 1978-1979, unde s-a filmat pe viu eruptia și incendiul de la sonda de mare adâncime 5034 .

Cărțile scrise cu mult suflet de inginerul Ion Gh. Mihalache „Un secol cât o clipă" , „Evoluția industriei de petrol și artizanii ei" , sau „Tuturor celor ce iubesc Câmpina" scrisă de Silviu Dan Cratochvil sau cartea lui Ioan Grigorescu, „Bine ati venit in infern" dau dimensiunea unor fapte, caractere umane și evenimente istorice fără egal. Acestora le urmează:
- „Istoria perolului românesc" și „Industria de petrol și gaze" , autori Gheorghe Ivănuș, Ion Șt. Ștefănescu, N.N.Antonescu, Ștefan-Traian Mocuța și M.P.Coloja;
- „O istorie a petrolului în România", autor Gh.Buzatu;
- „Petrol, Dezvoltare si (in)securitate", autori M. Rizea și E. Rizea;
- „Elitele Industriei Petro-gaziere Românești", autori Gh. Buliga, Aurelia Panaitescu, Violeta Șufan-Dumitriu, C.Badea, Virgiliu Bratu;
- „ Importanţa strategică a petrolului românesc 1939-1947", autor Gavril Preda, sau „Industria petrolieră și reprezentanții acesteia în spațiul politic ploieștean", autori Lazăr Avram și Gh.Calcan.
- „Regalul" de emisiuni tv. realizat constant de câtiva ani consecutiv, cu profesionalism, pasiune și competență de către distinsul dacăl, prof.univ.dr.ing. Liviu Dimitrașcu - fost prorector al U.P.G. Ploiesti, intitulat „Seniorii petrolului Românesc", o veritabilă istorie trăită de cei care au propulsat industria românească de petrol și gaze, în vârful ierahiei mondiale energetice.

La 160 de ani de la această „zvâcnire" istorică, a fost realizat modestul monument plasat în fața Universității Petrol-Gaze din Ploiești, în semn de respect și recunoștință pentru cei doi frați prahoveni, Marin și Theodor MEHEDINȚEANU care, alături de alți inventatori și oameni de știință au contribuit consistent la punerea pe harta lumii a ROMANIEI.
3. Urmările momentului 1857 și performanțele industriei petroliere românești în perioada interbelică, a perioadei socialiste și post decembriste, 1989.
- 1861 - Prima sondă săpată în România, garnitura fiind din lemn şi sapă tip burghiu, la o adâncime de 150 m.
- 1882 - Se înfiinţează Biroul Geologic.
- 1895 - Producerea ţiţeiului este condusă după „Legea minelor", actualizată în 1924 şi
1937.
- 1896 - Se înfiinţează Compania „Steaua Română".
- 1898 - Se înfiinţează la Câmpina primele ateliere de fabricare şi reparare de
echipamente şi instalaţii petroliere.
- 1898 - „Steaua Română" termină construcţia rafinăriei şi a atelierelor centrale.
- 1861 - Prima sondă săpată în România, garnitura fiind din lemn şi sapă tip burghiu, la o adâncime de 150 m.
- 1882 - Se înfiinţează Biroul Geologic.
- 1895 - Producerea ţiţeiului este condusă după „Legea minelor", actualizată în 1924 şi
1937.
- 1896 - Se înfiinţează Compania „Steaua Română".
- 1898 - Se înfiinţează la Câmpina primele ateliere de fabricare şi reparare de
echipamente şi instalaţii petroliere.
- 1898 - „Steaua Română" termină construcţia rafinăriei şi a atelierelor centrale.
- 1903 - Se înfiinţează Compania româno-americană „Standard Oil".
- 1904 - Se înfiinţează Compania „Concordia".
- 1904 - Se înfiinţează la Câmpina Şcoala de Maiştri pentru Foraj şi Rafinare „Foremen".
- 1906 - Se înfiinţează „Unirea Aquila Franco-Română".
- 1906 - Se pun bazele „Institutului Geologic din România".
- 1907 - Compania Româno-Americană a săpat la Moreni prima sondă în sistem Rotary
(sonda „Speranţa").
- 1907 - Se desfăşoară la Bucureşti al III-lea Congres Mondial al Petrolului.
- 1907 - Este testat sistemul de extracţie prin aer-lift, la Câmpina, de către „Steaua Română".
- 1908 - Se înfiinţează la Ploieşti ateliere de fabricare şi reparare a echipamentelor şi
instalaţiilor petroliere. Cu timpul, aceste ateliere devin vestita uzină „1 Mai Ploiești",
astăzi S.C. „UPETROM" S.A.
- 1910 - Se înfiinţează Compania „Astra Română".
- 1911 - Se utilizează pentru prima dată supape, iar din 1912, valve de tip Tacit, sistemul putând fi considerat ca primul prevenitor de erupţie.
- 1914 - Înfiinţarea Secţiei Mine şi Petrol în cadrul şcolii de Construcţii Drumuri şi Poduri.
- 1917 - Câmpurile petrolifere sunt preluate de către Compania Germană „Erdol Betriebs Gemeinschaft".
- 1917 - Se pune în funcţiune prima conductă de transport gaze din Europa (Sărmăşel–Turda, 50 Km x 10 inches).
- 1919 - După Primul Război Mondial se înfiinţează „Creditul Minier I.R.D.P." şi „Petrolul Românesc" şi aproape toate companiile înfiinţate anterior îşi continuă activitatea.
- 1921 - Este testat sistemul de extracţie prin gaz–lift, la Moreni, sonda „15 AR", de către „Astra Română".
- 1911 - Se utilizează pentru prima dată supape, iar din 1912, valve de tip Tacit, sistemul putând fi considerat ca primul prevenitor de erupţie.
- 1914 - Înfiinţarea Secţiei Mine şi Petrol în cadrul şcolii de Construcţii Drumuri şi Poduri.
- 1917 - Câmpurile petrolifere sunt preluate de către Compania Germană „Erdol Betriebs Gemeinschaft"
- 1917 - Se pune în funcţiune prima conductă de transport gaze din Europa (Sărmăşel–Turda, 50 Km x 10 inches).
- 1919 - După Primul Război Mondial se înfiinţează „Creditul Minier I.R.D.P." şi „Petrolul Românesc" şi aproape toate companiile înfiinţate anterior îşi continuă activitatea.
- 1921 - Este testat sistemul de extracţie prin gaz–lift, la Moreni, sonda „15 AR", de către
„Astra Română".
- 1926 - Se utilizează primul prevenitor la sonda „100 AR" Moreni, de către „stra Română".
- 1927 - Schlumberger a executat primul carotaj electric din România.
- 1927 - S-au executat primul carotaj mecanic şi prima perforare prin împuşcare de
coloană.
- 1931 - S-a realizat prima injecţie de gaze în zăcământul „Dacian Moreni".
- 1936 - S-a aplicat prima injecţie de gaze la scară industrială de către „Astra Română", în zăcământul Meoţian Boldeşti, la o adâncime de 1800 m.
1937 - Gazele extrase din zăcământul de gaz-condensat Meoţian Mărgineni sunt reinjectate pentru a menţine presiunea de zăcământ.
- 1940 - Prima înmagazinare de gaze în zăcământul Levantin Boldeşti, realizată de către Compania „Astra Română".
- 1942 - Producerea (extracţia) petrolului este condusă după „Legea Petrolului".
- 1945 - Se înfiinţează societatea mixtă româno-sovietică „SovromPetrol".
- 1948 - Se înfiinţează Compania „Petrolifera Muntenia".
- 1949 - Înfiinţarea primelor Centre de Proiectare şi Cercetare la Ploieşti, Câmpina şi Bucureşti.
- 1949 - Primele sonde în pompaj la adâncimi cuprinse între 2800-3100 m, pe structura Ţintea.
- 1951 - Se realizează primul proces la scară industrială de injecţie de apa în zăcământul Sarmaţian Boldeşti, zăcământ situat la o adâncime de 2600 m.
- 1954 - Se extind operaţiile de stimulare a producţiei de ţiţei (fisurare hidraulică, tratamente fizice şi 1939 - Rafinarii Ploiestichimice). Se construiesc uzine şi fabrici, dar şi institute de cercetare în domeniul petro-gazeifer şi minier.
- 1960 - În toate domeniile industriei de petrol şi gaze, explorare, cercetare, foraj, extracţie, prelucrare, comercializare produse petroliere şi petrochimice cât şi al construcţiei de utilaj petro-gazeifer şi minier, începe o nouă etapă, cu realizări remarcabile, recunoscute pe plan mondial.
- 1964 - La Târgul Internaţional de la Leipzig instalaţia de foraj 3 DH-250, „Made în România", realizare de excepţie a specialiştilor uzinei „1 Mai Ploieşti", obţine Medalia de Aur, surclasând produsele similare americane şi sovietice. Doi ani mai târziu, în 1966, la Expoziţia Internaţională din Argentina, patria petrolului sud-american, instalaţiile româneşti de foraj realizează recordul de adâncime de 5.300 m.
- 1967-1968 - Se realizează în premieră absolută sub licenţa întreprinderii „1 Mai" Ploieşti, prevenitorul de erupţie şi comanda hidraulică, prin brevetele de invenţie nr.53415 şi 51810, ale inventatorilor români Teodor Toivici, Emilian Uleia şi Petre Stroie.
- 1968 - Cu ocazia Târgului Expoziţional din R.D.G., instalaţiile de foraj F-400 şi 4-DH-400, fabricate la Uzina „1 Mai" Ploieşti, înregistrează un nou record mondial de adâncime: 7.050 m.
- 1971 - Constructorii petrolişti români împreună cu cercetătorii, specialiştii din şantiere şi profesorii universitari români, realizează instalaţia de foraj marin „Fomar" care va fi montată pe platforma petrolieră „Gloria". La desăvârşirea acestei măreţe opere au contribuit aproape toate categoriile socio-profesionale care alcătuiau societatea românească a acelor ani. De la textilişti şi pielari, la metalurgişti şi electronişti, energeticieni, aviatori, drumari, agricultori, marinari, farmacişti şi medici, dar mai ales petrolişti, militari şi forţe de ordine, specialişti în informaţii, comunicaţii, activişti ai fostului partid comunist, ziarişti, slujitori ai cultelor dar şi oameni de rând au plătit un preţ ridicat materializat în eforturi şi mari renunţări, au pus umărul pentru înscrierea României în familia super-petroliştilor lumii.

Nu este nimic deplasat să considerăm că efortul României de a construi platformele de foraj marin pentru a cuceri subsolul platformei continentale a Mării Negre echivalează cu efortul S.U.A. şi fostei U.R.S.S. de a cuceri spaţiul cosmic. Şi aceasta era doar vârful aisberg-ului unei încrâncenări neomeneşti la care generaţia anilor 1960-1980 a trebuit să le facă faţă.

Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră-Poarta Albă-Midia-Năvodari, sisteme de irigaţii performante, baraje, hidrocentrale, Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, metroul, Palatul Parlamentului, combinate siderurgice şi petrochimice şi o industrie specială concurentă a superputerilor momentului, sunt câteva repere ale sacrificiului, creaţiei şi muncii poporului român, deja intrate în istorie!

- 1974 - Se iniţiază un program naţional de creştere a recuperării din zăcămintele de
ţiţei.
- 1974 - Prima staţie de deetanizare a gazelor a fost construită la Piteşti.
- 1974-1975 - Sunt modernizate rafinăriile Brazi, Teleajen, Piteşti, unde se construiesc combinate petrochimice moderne, cu tehnologie occidentală şi se accelerează finalizarea lucrărilor de punere în funcţiune a Complexului Petrochimic Midia Năvodari.
- 1975 - Prima platformă de foraj marin este poziţionată pe locaţie în Platforma Continentală a Mării Negre.
- Cea mai mare producţie de ţiţei a României, de 14,65 de milioane de tone s-a înregistrat în anul 1977, iar cea mai mare producţie de gaze a fost de 36,3 miliarde de metri cubi, consemnată în anul 1986.
- 1979 - Se desfăşoară la Bucureşti al X-lea Congres Mondial al Petrolului. Reţeaua de conducte petroliere se dezvoltă în ritm alert, România având o reţea la standarde moderne. Forajul de mare adâncime pentru cercetare-explorare pe mare şi pe uscat a fost un obiectiv prioritar al ultimului deceniu al secolului al XX-lea.
- 1984 - Sonda „7000 Băicoi", judeţul Prahova a atins adâncimea de 7.025 m.
- 1983-1986 - La Combinatul Petrochimic Teleajen au loc două explozii devastatoare la instalaţiile de piroliză şi dezasfaltare, soldate cu victime omeneşti şi mari pagube materiale. Se discută pentru prima dată în România despre Analiza cantitativă a riscului-QRA (Quantitative RiskAnalysis), metodă care va fi dezvoltată după producerea dezastrelor de pe platformele marine din Marea Nordului.
- 1987 - Sambata 9 mai - Prima producţie de ţiţei din zăcământul Lebăda Est din Platforma Continentală a Mării Negre, anuntata in ziarul local „Dobrogea noua".
- 1987 - Primul proces offshore de injecţie de apă.
- 1991 - Se înfiinţează Regia Autonomă a Petrolului PETROM R.A.
- 1991 - Specialiştii petrolişti români au reuşit să stingă incendiile provocate de armata irakiană în retragere şi apoi să pună sub control 6 sonde aflate în erupţie din Kuweit, folosind propriul lor echipament şi tehnologie.
- 1992 - Se stopează scăderea producţiei de ţiţei din România, de catre echipa manageriala condusa de dr.ing. Ion POPA.
- 1993 - Se înfiinţează secţiunea romană a S.P.E.
- 1993 - PETROM devine membru al „Petroleum Recovery Institute" – Canada.
- 1993 - Platforma de foraj „Prometeu" a forat în zona Platformei Continentale bulgare a
Mării Negre.
- 1994 - Platforma „Orizont" a traversat Strâmtoarea Bosfor şi forează în Marea Marmara.
- 1995 - Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
- 1995 - Se promulgă noua Lege a Petrolului.
- 1996 - Se pune în funcţiune Platforma Centrală de Producţie din Marea Neagră.
- 2004-2005 - S.N.P. Petrom aste privatizată. Firma O.M.V. din Austria, preia 51% din acţiuni.
- 2006 - Decembrie. Scandalul mediatic privind acţiunile de spionaj-trădare legate de privatizarea S.N.P. Petrom şi a altor unităţi economice din sectorul energetic.
- 2007 - O intensă dezbatere mass-media privind situaţia energetică la nivel mondial, cu trimiteri directe la securitatea energetică actuală şi de perspectivă a României. O Comisie Senatorială a prezentat în toamna anului 2007 un documentat Raport referitor la gravele disfuncţii ale procedurii de privatizare a S.N.P. Petrom, solicitând expres Parlamentului, la punctul 1: „Guvernul va renegocia Contractul de privatizare al Companiei Petrom pentru readucerea Statului Român în drepturile sale legitime". Solicitare nerealizată și nici o instituție a statului român care să se autosesizeze!
- 2008-2017 - Raportări anuale de miliarde de euro beneficii de catre OMV-Petrom, in conditiile in care zeci de mii de specialisti petrolisti si-au pierdut locurile de munca, productia de titei extras s-a stabilizat la cca 4-5 milioane de tone... In acest interval au disparut Institutul de cercetare din domeniul petro-gazier de la Campina,IPCUP Ploiesti, Uzina 1Mai-UPetrom, U.P.E.T.-Targoviste, U.Z.T.E.L., U.Z.U.C.- Ploiesti, Uzinele de tevi Republica, Roman, Zalau trecand in proprietatea unor firme straine, zeci de intreprinderi din plan orizontal conexe fluxurilor petroliere fiind rase din temelii, iar din cele 10 rafinarii romanesti care inainte de 1989 puteau prelucra cca 35 mii tone titei anual, nu au mai ramas decat 3 (Brazi, Petromidia cu sucursala sa Vega Ploiesti si Petrote-Lukoil), nici una cu capital integral romanesc... Nepasarea clasei politice, rugina si dezastrul au cuprins rafinariile Campina, Suplacul de Barcau, Onesti, Darmanesti, Astra Ploiesti si ARPECHIM Pitești, sectorul petrochimie disparand in neant si odata cu aceste distrugeri brutale greu de inteles, a unei industrii de prim rang mondial, durerea, disperarea si spulberarea sperantelor a pus stapanire pe sutele de mii de petrolisti români si familile lor....
Glorios trecut,dureros și nedrept prezent, imprevizibil viitor!

Bibliografie selectivă:
- INCERP, lucrare nr.10500/2004 şi nr.10354/2002.
- EIPPC Bureau, - Integrated Pollution Prevention and Control PPC, (2003). Reference Document and best available techniques for mineral oil and gas Refineries J.R.C. Joint Research Centre.
- M. Rizea; E.Rizea - Petrol, dezvoltare si (in)securitate, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura SIPG 2008.
- Gh. Calcan, 160 de ani de industrie petroliera romaneasca, Ploiesti, 2017
Rizea M.; Petrescu S.; Şandru M. - Securitatea energetică la Marea Neagră - cheia (in)stabilităţii europene, Editura ANI, 2008.
- E. Bociu, Petrolul, asa cum a fost, București,Editura SIPG,2005.
- Coface Enviromental Guildelies 2003, www.coface.com

footer