Imprimare
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 20 Mai 2018 19:35

Gheorghe Buzaru Gh  dupa 5 ani de  la plecareGheorghe Buzatu - un istoric conectat prin întreaga fibr? la realit??ile române?ti, prin demnitatea ?i curajul cu care ?i-a ap?rat convingerile.
Prof. Vasile Buga, Coordonatorul Centrului de Studii Ruse ?i Sovietice „Florin Constantiniu"

Am avut privilegiul s?-l cunosc pe marele istoric Gheorghe Buzatu, care ne-a p?r?sit cu cinci ani în urm?, la începutul anilor 90, în vremea când, aflat în misiune diplomatic? la Moscova, l-am înso?it pe dânsul ?i al?i istorici ?i arhivi?ti români sosi?i la documentare în arhivele ruse?ti în baza Acordului de colaborare semnat în aprilie 1992 de c?tre prof. univ. dr. Ioan Scurtu, directorul general de atunci al Direc?iei Generale a Arhivelor Statului, ?i A. S. Prokopenko, vicepre?edinte al Comitetului pentru problemele arhivelor de pe lâng? Guvernul Federa?iei Ruse.

M-a impresionat în mod deosebit capacitatea extraordinar? de lucru, dorin?a de a p?trunde în tainele arhivelor în c?utarea documentelor de mare importan?? referitoare la români ?i România. M?rturie elocvent? a str?daniilor istoricului Gheorghe Buzatu în arhivele din Federa?ia Rus? st? volumul „Românii în arhivele Kremlinului", un adev?rat ghid valoros pentru cercet?torii români interesa?i s? cunoasc? zestrea acestor arhive în partea care se refer? la probleme esen?iale ale istoriei României, ale rela?iilor româno-sovietice în perioada interbelic? ?i postbelic?.

Istoricul Gheorghe Buzatu, pe care regretatul academician Florin Constantiniu l-adefinit drept „marele înnoitor al istoriografiei noastre contemporane", s-a impus prin cele peste 100 volume, studii ?i articole privind istoria contemporan? a României, cu prec?dere a celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. Valoarea acestora,Prof. univ. dr. Vasile Buga rod al cercet?rilor rodnice în arhivele române?ti, americane, franceze, britanice, germane ?i ruse?ti nu poate fi contestat?. A r?mas în con?tiin?a celor care l-au cunoscut prin setea neostoit? de cunoa?tere, de a fi conectat prin întreaga fibr? la realit??ile române?ti, prin demnitatea ?i curajul cu care ?i-a ap?rat convingerile. I-a impresionat ?i cucerit pe cei din jurul s?u prin modestie, simplitate, generozitate ?i d?ruire, disponibilitatea de a veni în ajutorul celor afla?i în nevoie.

Nu în ultimul rând evoc participarea activ? a istoricului Gheorghe Buzatu la manifest?rile organizate de Centrul de Studii Ruse ?i Sovietice „Florin Constantiniu" din cadrul Institutului Na?ional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, sprijinul acordat, interven?iile sale de înalt? ?inut? ?tiin?ific?, temeinic documentate, a?teptate totdeauna cu mult interes de asisten??.
Pioase aduceri aminte, odihneasc?-se în pace!

Gheorghe Buzatu . istoricul care a promovat Adev?rul a?a cum a fost
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u

Prof. univ. dr. hab. Nicolae EnciuLa cinci ani de la trecerea sa în eternitate, profesorul Gheorghe Buzatu a fost ?i r?mâne unul dintre cei mai importan?i ?i influen?i istorici români, un mare înnoitor al istoriografiei contemporane, ale c?rui contribu?ii ?tiin?ifice au acoperit o arie problematic? ?i cronologic? extrem de vast? ?i de complex?, vizând istoria petrolului românesc, diverse aspecte ale Primului ?i mai ales ale celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, via?a, opera ?i activitatea unor mari personalit??i precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu. Investiga?iile sale de mare amploare ?i profunzime în arhivele na?ionale, în fostele arhive sovietice, în alte mari centre de documentare ca ?i rezultatele de excep?ie ob?inute, s-au materializat în lucr?ri de o valoare ?i probitate remarcabil?, doar în 2010 lansând 175 (!) de volume de autor sau îngrijite de ilustrul istoric, tip?rite în edi?ii anastatice, la care s-au ad?ugat numeroase studii ?i articole, particip?ri la manifesta?ii ?tiin?ifice, conferin?e na?ionale ?i interna?ionale.

Savant de o imens? erudi?ie, istoricul Gheorghe Buzatu a abordat cu temeritate subiecte controversate de istorie contemporan?, precum participarea României la r?zboiul pentru recuperarea Basarabiei ?i nordului Bucovinei, rolul mare?alului Ion Antonescu dar ?i al lui Nicolae Ceau?escu sau al lui I.V. Stalin. Cu referire la caracterul particip?rii României la r?zboiul României împotriva Uniunii Sovietice în anii 1941-1944, marele merit al istoricului Gheorghe Buzatu const? în a fi demonstrat, cu o neobi?nuit? for?? de convingere, c? acel r?zboi a fost incontestabil unul drept de la un cap?t la altul, din 22 iunie 1941 ?i pân? la 23 august 1944. A?a cum pe bun? dreptate sublinia prof. Gheorghe Buzatu, r?zboiul în cauz? nu s-a purtat pentru câ?tigarea unor teritorii str?ine, ci a fost un r?zboi pentru eliberarea Basarabiei ?i nordului Bucovinei. A fost un r?zboi pentru drepturile noastre istorice, violate, dar în acela?i timp, ?i un r?zboi în care s-a avut în vedere ?i un factor politic de cel mai mare interes, deoarece guvernul de la Bucure?ti, în orice moment, a avut informa?ii c? la Kremlin erau preg?tite nucleele viitoarelor cabinete comuniste pentru Bucure?ti, Var?ovia sau Sofia. Cât prive?te faptul particip?rii României în r?zboiul din est al?turi de Germania lui Hitler, argumentele istoricului Gheorghe Buzatu au fost ?i r?mân în continuare la fel de judicioase ?i imbatabile, subliniindu-se c? „demonstra?iile pe un anumit fir trebuie s? mearg? de fiecare dat? pân? la cap?t", deoarece, „pân? în 1939, când a început r?zboiul, al?turi de Germania s-au aflat toate Marile Puteri".

Un aspect înc? insuficient studiat ?i evocat din activitatea profesorului Gheorghe Buzatu îl constituie preocup?rile sale pentru problemele geopolitice ale spa?iului istoric ?i etnic românesc. În c?utarea r?spunsurilor la inconvenientele pozi?iei geopolitice a României de-a lungul timpului, marele istoric a recurs în permanen?? la dialogul cu oamenii de stat ?i militari de elit?, scriitori ?i diploma?i, istorici ?i geopoliticieni, ziari?ti de imens prestigiu ?i autoritate: Mihai Eminescu ?i Nicolae Iorga, Mihail Kog?lniceanu, Ion I.C. Br?tianu ?i Nicolae Titulescu, Simion Mehedin?i, Pamfil ?eicaru, Emil Cioran sau mare?alul Ion Antonescu, rezultând verdictul categoric ?i neiert?tor c? pentru ultimele trei veacuri ale istoriei noastre na?ionale, a func?ionat cu putere de lege acest blestem neiert?tor: Românii ?i România s-au aflat „prea aproape de Rusia ?i prea departe de Dumnezeu"!

A?a cum sublinia prof. Gheorghe Buzatu, „mai cu seam? de la 1812 încoace, oricând vecin?tatea Rusiei a reprezentat pentru politica general? a Ia?ilor ?i Bucure?tilor, mai apoi a României, o premis?, o condi?ie ?i o rezultant?, de prea pu?ine ori un beneficiu ?i - vai! - cel mai adesea un dezavantaj, ca s? nu spun o obsesie ?i un pericol de prim rang, precum în mod cu totul deosebit în decursul existen?ei României Mari (1918-1940), c?reia i-a pus cap?t prin faimoasele note ultimative din 26-27 iunie 1940, dup? cum ?i între 1944 ?i 1989, atunci când Kremlinul s-a pretins deopotriv? „« prieten » ?i tutore ideologic (practic st?pân absolut pân? prin anii '60) al Bucure?tilor". Iat? de ce, îndemna marele istoric, este necesar? analiza tuturor dezastrelor din trecutul nostru, mai cu seam? a celor din 1812, 1940, 1944 ?i nu numai, din punctul de vedere al originilor, desf??ur?rii ?i urm?rilor lor, pe termen scurt ori de durat?. Revin în aten?ie inclusiv ?i mai ales aspectele fond?rii României Mari, - men?inerea, consolidarea ?i, apoi, pr?bu?irea ei în 1940 ?i 1944, dup? cum ?i perspectivele actuale ori de mâine.

În opinia prof. Gheorghe Buzatu, indiferent de solu?iile avansate, trebuie s? se aib? neap?rat în vedere revenirea „acas?" a provinciilor istorice române?ti, în sprijinul opiniei sale venind ?i opinia str?lucitului nostru polihistor Nicolae Iorga, care, în lucrarea „Adev?rul asupra trecutului ?i prezentului Basarabiei", a observat c? partea României ocupat? de U.R.S.S. în iunie 1940 reprezint? „un teritoriu de istorie na?ional? ?i de drept na?ional", care, net?g?duit, urmeaz? s? revin? „la cel dintâi prilej favorabil".

În amintirea genera?iilor prezente, a tuturor celor care l-au cunoscut ?i i-au apreciat valoroasa crea?ie, Gheorghe Buzatu va r?mâne întotdeauna istoricul care a promovat consecvent Adev?rul a?a cum a fost, în numele lui asumându-?i cu demnitate curajul ?i, în egal? m?sur?, r?spunderea tuturor riscurilor de a merge „Singur împotriva tuturor".

Gheorghe Buzatu d?ltuit în Panteonul f?uritorilor de con?tiin?? na?ional?
Ion M?ld?rescu, ART-EMIS

Ion M?ld?rescuScursu-s-au cinci ani de când, „c?zut la datorie" la vremea În?l??rii lui Hristos, Gheorghe Buzatu a luat cu sine propria-i cruce ?i numeroasele poveri ale nerecuno?tin?ei p?mânteanilor[1]. A trecut cu ele prin prin „Poarta interstelar?" care s-a deschis, permi?ându-i parcurgerea drumului spre întâlnirea cu cei mai înainte pleca?i: Alexandru Xenopol, Nicolae Iorga, Andrei O?etea, Florin Constantiniu, George Potra... dar ?i cu cel a c?rui via?? de mare patriot a încercat - ?i în mare m?sur? a reu?it - s-o limpezeasc? precum nimeni altul, mare?alul Ion Antonescu.

Deconspirator al unor adev?ruri ascunse, truda sa a fost concentrat? pe subiecte delicate pe care oficialit??ile de dup? 1989, nu le-au dorit ?i nu le vor aduse la lumina zilei. Gheorghe Buzatu nu a aceptat compromisul ?i, cu graiul s?u inconfundabil, domol, dar sigur s-a adresat tuturor acelora care ne-au dezvrednicit ?i care continu? s? o fac?: „Este vremea s? le spunem pe numele lor adev?rat tuturor acelora care ne hulesc. Nu mai trebuie doar s? facem aluzii indirecte. Ei o fac f?r? jen?. Ne-au pus pe listele lor negre cu numele nostru de botez. A?a c? a venit vremea s? d?m definitiv c?r?ile pe fa?? ?i s? le spulber?m cacealmaua. [...] Adev?rul este cel al documentelor!". Pentru asta, dar ?i pentru multe altele, neprietenii acestui neam nu l-au iertat.

Cu certitudine, Dumnezeu l-a a?ezat pe Gheorghe Buzatu între drep?ii acestui popor, întru sl?virea neamului s?u. În pofida tuturor încerc?rilor unora de a-l da uit?rii, numele îi este deja d?ltuit în Panteonul f?uritorilor de con?tiin?? na?ional?, ai ziditorilor drepturilor noastre. La apelul Neamului Românesc, în dreptul numelui s?u, r?spunsul cu con?tiin?a curat? al lui Gheorghe Buzatu va fi întotdeauna: „Prezent!".

Tot „Prezent!" r?spundem ?i noi întru cinstirea Zilei În?l??rii Domnului Iisus Hristos ?i cea a Eroilor din întreaga Istorie a Neamului Românesc. Dumnezeu s? le p?zeasc? ?i s? le apere lini?tea ve?nic?!

Gheorghe Buzatu - Mare?alul adev?rului istoric
Prof. Alexandru Moraru, Chi?in?u

Prof. Alexandru, Chi?in?uPrintre oamenii cei mai importan?i din via?a mea, regretatul profesor, Marele istoric, mentorul ?i prietenul meu Gheorghe Buzatu a ocupat un loc de frunte. Despre istoricul Buzatu auzisem, apoi citisem destul de multe pentru acea vremea , am în vedere mijlocul anilor 80. Metoda Domniei sale de cercetare aprofundat?, felul de a ajunge la concluzii întemeiate pe documente istorice de arhiv?, lupta pentru triumful adev?rului m-a f?cut s? în?eleg, c? pentru a deveni un bun profesionist în cercetarea istoriei, mai bun model decat distinsul savant nici c? se poate. Încetul cu încetul am început s? în?eleg, c? în istorie trebuie s? fii sincer ?i s? nu te la?i dus de mrejele politicului, deoarece adev?rul istoric, trecut prin filtrul politicului nu mai poate fi adev?r.

Marele istoric ?i patriot Gheorghe Buzatu a f?cut cercet?ri ample în multe arhive ale lumii ?i a publicat o sumedenie de monografii, culegeri de documente, enciclopedii, cercet?ri ?i studii aproape la toate categoriile ?tiin?ei istorice. Lucr?rile Domniei sale au fost traduse în câteva limbi ale lumii, fiind considerate pe bun? dreptate lucr?ri de referin??. C?r?ile profesorului Buzatu au fost ?i sunt cump?rate cu mare pl?cere ?i studiate cu aten?ie, deoarece sunt scrise într-o limb? accesibil?, care d? posibilitatea de a fi în?elese ?i de publicul larg, nu numai cel academic. A fost un Om Deosebit, o Mare Enciclopedie a istoriei României (?i nu numai), o personalitate de calibru european ?i mondial, un savant de o rar? modestie ?i cu un spirit al umorului bine conturat, care devenise pentru mul?i istorici, cercet?tori un model al profesionalismului, un model al Omului de ?tiin?? contemporan, un Om interesant ?i atat de harnic, c? dac? numai vom cita lista c?r?ilor scrise de dumnealui, involuntar ne vom întreba, cât a dormit acest savant în via?a sa?

Dup? o perioad? de cercet?ri îndelungate, adunasem un num?r impun?tor de documente de arhiv? inedite despre activitatea Mare?alului Ion Antonescu în Basarabia în perioada R?zboiului sfânt de eliberare na?ional? de sub jugul bol?evic 1941-1944 ?i folosindu-m? de ocazie, i-am ar?tat distinsului specialist copiile xerox ale documentelor depistate de mine în arhivele de la Chi?in?u, solicitându-i sus?inerea pentru a fi publicate. Dup? prima noastr? întâlnire am urmat sfatul profesorului Buzatu ?i în câteva s?pt?mâni totul era gata. Titlul proiectului l-am ales urm?torul: „Mare?alul Ion Antonescu ?i Basarabia. Documente ?i materiale 1941-1944". O munc? extrem de dificil?, ca ?i depistarea documentelor din dosarele Arhivei Na?ionale a Republicii Moldova referitoare la tema propus?. Abia când am primit prefa?a la cartea mea, semnat? de Gheorghe Buzatu, am în?eles valoarea deosebit? a aceastei c?r?i, iar colaborarea pentru preg?tirea volumului de documente s-a transformat într-o prietenie sincer?.

Profesorul Gheorghe Buzatu a devenit pentru mine unul din cei mai apropia?i oameni, prieten ?i mentor. Prima mea carte ap?rut? în patria mea de vis, deja la 14 februarie 2008 a fost scoas? din tipar. Mentorul meu, autorul prefa?ei c?r?ii, a prezentat cartea mea în cadrul Târgului Na?ional de Carte edi?ia a XVI-a „Librex 2008". În seara zilei de 23 februarie profesorul Gheorghe Buzatu a prezentat ?i cartea domniei sale „R?zboi ?i pace 1940- 1944. Jurnalul Mare?alului Ion Antonescu", vol.I ap?rut tot la Editura Demiurg. Cunoa?terea acestui Om excep?ional, schimbul de mesaje, discu?iile telefonice, întâlnirile rare, dar cu o înc?rc?tur? informa?ional? ?i profesional? imens?, m-au convins c? am al?turi o celebritate de talie mondial?. De la dl. profesor Gheorghe Buzatu am înv??at mai multe decât în to?i anii de studen?ie, iar excluzând abordarea mijloacelor de informare obi?nuite, devenisem ochii ?i urechile savantului în problemele ce ?in de Republica Moldova. Datorit? profesorului am cunoscut pe minuna?ii: Alexandrina Ioni??, Ioan Scurtu, Ion M?ld?rescu, Corneliu Ciucanu,Victor Roncea, Mihai Retegan...

Se apropia anul 2009, an în care Gheorghe Buzatu avea s? împlineasc? frumoasa vârst? de 70 de ani. Atunci m-am hot?rât s?-i dedic urm?toarea mea carte abundând în documente privind rezisten?a antisovietic? a basarabenilor ?i deport?rile staliniste. Am adunat toate documentele de arhiv? depistate traduse din limba rus? în român? (nu f?r? suportul financiar ?i prietenesc al profesorului Anatol Petrencu), care în principiu alc?tuiau un volum interesant de documente inedite. În „secret" am contactat-o pe d-na Alexandrina Ioni?? c?reia i-am m?rturisit inten?ia mea, de a dedica volumul „Basarabia Antisovietic?" anivers?rii a 70 de ani de la na?terea savantului. F?r? s?-i comunice despre dedica?ie, editoarea l-a rugat s? preg?teasc? o prefa?? pentru volumul nominalizat ?i numai dup? ce prefa?a a fost gata, i-a dest?inuit „secretul". Ambele mele c?r?i ap?rute în ?ar? au fost prefa?ate de celebrul istoric, profesorul Buzatu ?i au fost editate cu sprijinul Autorit??ii Na?ionale pentru Cercetare ?tiin?ific? din România.

Profesorul Gheorghe Buzatu a scris „Studiu pe întroductiv despre individ în fa?a r?ului absolut, Gulag ?i Holocaust" pentru culegerea mea de documente, în care a men?ionat:„Profesorul Alexandru Moraru, specialist recunoscut ?i apreciat în problemele de istorie contemporan? ?i arhivistic?, harnic editor al surselor trecutului, s-a impus mai cu seam? în ultima vreme, gra?ie studiilor ?i volumelor tip?rite la Chi?in?u ori în ?ar?, mai precis la Ia?i ?i Bucure?ti. În aceast? privin??, avem în vedere în chip aparte studiul „Basarabia sub ocupa?ia Kremlinului. Canibalismul provocat de sovietici (Documente ?ocante) ?i volumul, în colaborare cu profesorul universitar dr. Anatol Petrencu „Mare?alul Ion Antonescu ?i Basarabia 1941-1944. Culegere de documente [...] F?r? preten?ii exagerate, volumul colegului Alexandru Moraru este remarcabil prin dezv?luirile referitoare la tragedia sub zodia R?ului absolut, altfel spus în Imperiul Gulagului, pe care Alexandru Soljeni?in, într-o crea?ie literar? de geniu, a impus-o difinitiv ?i în parametri naturali oprobriului Umanit??ii. În sfâr?it, felicitându-l pe colegul Alexandru Moraru pentru realizarea prezentului volum, trebuie s?-i mul?umim pentru efortul ?i izbânda sa ?tiin?ific? deosebit?". (Gheorghe Buzatu Ia?i, 19 august 2009).

La 4 decembrie 2009, marele istoric Gheorge Buzatu s-a aflat la Chi?in?u ?i a participat la o conferin?? ?tiin?ific?[2]. Ceva mai târziu profesorul Buzatu mi-a solicitat un material interesant, pentru a fi întrodus în culegerea „Convrgen?e istorice ?i geopolitice. Omagiu profesorului Horia Dumitrescu", având pe post de coordonator pe d-na Stela Cheptea ?i dl. Gheorghe Buzatu. Lucram la un articol spre finisarea lui, ce urma s? fie prezentat redac?iei unei reviste din ?ar?, dar dup? solicitarea profesorului, mi-am schimbat op?iunea ?i în scurt timp i-am expediat articolul întitulat „Du?manii puterii sovietice: Basarabia împotriva comunismului", care a ?i ap?rut în volumul amintit la Casa Editorial? „Demiurg" din Ia?i în 2009 la pag. 327-344. Peste un an, în 2010, Gheorghe Buzatu mi-a solicitat un subiect documental pentru o culegere în dou? volume „1940. Omagiu profesorului Ioan Scurtu" în cadrul Muzeului Vrancea. De?i lucram de mai mult timp la tema Scrisori c?tre Mare?al la momentul, când am primit solicitarea profesorului, eram bolnav, lucru pe care l-am comunicat. Cu toate acestea, profesorului i-a pl?cut subiectul ?i m-a rugat s?-i trimit 15-20 de documente, scanate, iar dumnealui va preg?ti o întroducere la aceste documente. Am f?cut acest lucru ?i în cele din urm? în volumul nominalizat au fost incluse aceste documente cu întroducerea profesorului sub titlul „Scrisori din Basarabia c?tre Mare?alul Ion Antonescu", volume ap?rute la „Demiurg" din Ia?i în anul 2010.

Când am primit cartea ?i am citit întroducerea, scris? de Domnia sa: „Profesorul ?i prietenul Alexandru Moraru, istoric prin forma?ie ?i prin voca?ie ne transmite din Chi?in?u, cu bun?voin?a-i recunoscut?, un set de scrisori din vremea R?zboiului de Eliberare Na?ional? din 1941-1944, adresate de „cei mici" Mare?alului Ion Antonescu, Conduc?torului Statului Român. Expeditorul lucreaz? de-acum la un volum masiv, reunind câteva sute de documente de acela?i gen, pe care, se în?elege, le a?tept?m cu ner?bdare ?i deosebit interes. Este de datoria mea s? men?ionez c?, anterior, profesorul Alexandru Moraru a valorificat numeroase documente române?ti de maxim? însemn?tate, depistate în Arhivele din Chi?in?u, dintre care unele au re?inut aten?ia lui Paul Goma pentru magistru-i eseu „S?pt?mâna Ro?ie (28 iunie - 3 iulie 1940) sau Basarabia ?i evreii (cea mai recent? edi?ie a 7-a, Bac?u, editura Vicovia, 2010, 543 pagini). De asemenea, nu demult el a publicat la Ia?i volumele: „Mare?alul Ion Antonescu ?i Basarabia 1941-1944. Culegere de documente (Casa Editorial? Demiurg 2008), în colaborare cu profesorul Anatol Petrencu ?i „Basarabia Antisovietic?". Documente privind rezisten?a na?ional?. Blestemul deport?rilor ?i al „justi?iei" staliniste (Casa Editorial? Demiurg 2009) pentru ca, în sfâr?it, cu totul recent, s? ne ofere surpriza unei masive, excelente ?i actuale culegeri în mai multe tomuri – Victimele Terorii Comuniste în Basarabia. Rezisten?? ocupan?ilor. Aresta?i, Tortura?i, Întemni?a?i, Uci?i. Documente secrete sovietice, 1944-1954, volumul I, Chi?in?u, Editura Iulian, 2010, 393 pagini + anexe".

Îmi amintesc, eram la Ia?i ?i st?team la un pahar de vorb? cu Profesorul Buzatu într-un restaurant. I-am spus: „Toate documentele mele din volumul « Mare?alul Ion Antonescu ?i Basarabia 1941-1944 Culegere de documente » confirm? faptul, c? în Basarabia ?i Transnistria n-a existat nici un fel de holocaust împotriva evreilor, ci erau aresta?i ?i b?ga?i în lag?re de munc? ace?tea care f?ceau propagand? comunist? sovietic?, cominternist? împotriva propriului stat, organizau tot felul de diversiuni, provoca?ii sau se eschivau de la muncile publice în folosul statului pe timp de r?zboi... Se pedepsea infractorul indiferent de na?ionalitate fie el român, rus, ucrainean, evreu sau ?igan!. În respectivele lag?re de munc? din Basarabia ?i Transnistria erau du?i reprezentan?i de toate aceste na?ionalit??i, ocupa?ia d?un?toare fiind principiul de pedeaps?: spioni sovietici, speculan?i, borfa?i, du?mani deschi?i sau depista?i de organele de resort, cei care se eschivau de la muncile publice... înseamn? c? a?a numitul holocaust este o mare minciun?!". Distinsul savant a zâmbit ?i a comentat: „O minciun? spus? sau mediatizat? de mai multe ori începe s? fie credibil?, iar când pe mâna lor se afl? toate finan?ele lumii, toate mijloacele de informare, toate studiourile cinematografice ?i televiziunile, este u?or s? « dovede?ti » orice! Vorba poporului: cine pl?te?te comand? muzica!".

În anii '40-'60 ai secolului trecut nu era înc? inventat „holocaustul"- aceast? fabric? de stors bani... Au murit evrei, dar parc? numai evrei au murit? Milioane de ru?i, nem?i, români, polonezi, ucraineni, bieloru?i, japonezi, americani, chinezi... au murit. Pe vreme de r?zboi se moare... ?i nim?nui nu i-a trecut prin cap s? cear? bani pentru... mor?i. Îmi d?deam bine seama, c? a fi prieten cu Gheorghe Buzatu era o mare onoare, dar ?i o mare responsabilitate moral?, aceea de a fi demn de prietenia acestui str?lucit istoric. Inamicii c?r?ilor ?i afirma?iile profesorului erau ?i ai Omului Gheorghe Buzatu. Dac? n-au izbutit s?-l doboare din prima dat?, au încerca din nou cu mijloace mai subtile, izbutind s? doboare acest Stejar al Mândriei Na?ionale. Prea enigmatic? a fost moartea Marelui istoric ?i a l?sat multe semne de întrebare... Nu ?tiu cum se întâmpl?, c? oameni valoro?i pentru întreaga ?ar? sunt încomozi puterii, guvernan?ilor ?i mor prea repede „de moarte bun?". Profesorul prezenta un pericol serios pentru noii cominterni?ti, pentru guvernul mondial ?i mafia sionist?. Distinsul savant în operele sale - care în majoritate au devenit de referin?? - prezenta argumente documentare de o credibilitate irefutabile. În fa?a lui Gheorghe Buzatu ?i ale scrierilor sale nu putea fi credibil? nici o replic? fabricat? artificial.

Vestea trist? a în?l??rii sale la ceruri mi-a comunicat-o Anatol Petrencu ?i tot domnia sa a organizat un transport pentru o mic? delega?ie a istoricilor din Republica Moldova pentru a merge la Ia?i la înmormântarea savantului, pentru aducerea unui ultim omagiu. A plecat dintre noi cel mai bun Om pe care l-am cunoscut. C?r?ile lui vor face din ce în ce mai mult? lumin? în lumea noastr? plin? de minciun? ?i întuneric.
Cu triste?e ?i pioas? aducere aminte, Dumnezeu s? se îngrijeasc? de sufletul lui.

Gh. Buzatu - Mare?alul istoriografiei române?ti
Comandor (r) Prof. Univ. dr. Jipa Rotaru, Membru A.O.?.R.

Comandor (r) Prof. Univ. dr. Jipa Rotaru, Membru A.O.?.R.Au trecut cinci ani de când ne-a p?r?sit prea devreme cel ce pe drept cuvânt, în accep?iunea speciali?tilor era socotit Mare?alul istoriografiei române?ti - Gheorghe Buzatu. Istoric erudite ?i om de o aleas? probitate moral? ?i intelectual?, cu o opera vast?, Gheorghe Buzatu a foist un veritabil mentor pentru o întreag? genera?ie de cercet?tori ai istoriei. Ne-am întâlnit ?i am colaborat pe baricadele muzei Clio. Pe lâng? preocup?rile ample în domeniul istoriei contemporane, am avut uin subiect drag amândorura, eroul national, mare?alul Ion Antonescu, personalitate eminent? a secolului al XX-lea, ale c?rui via?? ?i jertf? au fost puse exclusiv în slujba neamului românesc ?i a armatei sale, drept care min?i imbecile ?i tr?d?toare l-au r?spl?tit cu gloan?ele plutonului de execu?ie, în Valea Piersicilor, la Jilava.

Impreun?, am început imediat dup? 1989 s? descifr?m din colbul arhiuvelor tainele acestei inconfundabile persoinalit??i, adunând ?i punând la dispozi?ia celor dornici de a cunoa?te istoria adev?rat?, noi ?i noi fapte, date ?i evenimente din calvarul vie?ii mare?alului nostru, „ celui mai mare român„, cum îi pl?cea lui Gheorghe Buzatu s? se pronun?e despre Ion Antonescu. Acest subiect plus preocp?rile noastre comune privind istoria adev?rat? a particip?rii armatei române la cel de-Al Doilea R?zboi Mondial ne-a apropiat, aducându-ne pentru o vreme pe acelea?i baricade ale Funda?iei „Mare?al Ion Antonescu". Cât timp aceasta a existat pân? a fi mâr?av interzis? printr-o ordonan?? de guvern de un incompetent ?i str?in de neam prim-ministru, sigur sub obl?duirea unei lumi politice complet dezinteresat? de istoria neamului ?i semnifica?ia ei.

Dasc?l d?ruit cu darul oratorie i?i cercet?tor cu o oper? de neegalat, iubitor de Dumnezeu, Neam ?i Adev?r, Gheorghe Buzatu s-a ridicat prin demnitate, dârzenie ?i d?ruire pân? la sacrificiul suprem pentru ap?rarea istoriei neamului. Opera sa în slujba muzei Clio este impresionant?: 55 lucr?ri de autor, 70 de volume coordonate sau în colaborare, peste 1.000 de studii ?i articole, la care se adaug? un num?r impresionant de eseuri, recenzii, prefe?e, note, semnale editoriale ?i altele. Colec?ia „Românii în istoria universal?" reprezint? un alt segment al operei sale istoriografice monumentale care a dep??it 163 de volume în timpul vie?ii sale ?i care probabil gra?iei respectului ce i-l poart? fo?tii colegi de la Centrul de istorie ?i civiliza?ie european? al Filialei din Ia?i a Academiei Române, nu se va opri aici. Dar nu numai opera profesorului Buzatul r?mâne m?rturie peste timp a d?ruirii sale ca „sacrificiul sinelui pentru dobândirea adev?rului na?iunii române" adesea abuziv deposedat? de drepturile sale istorice. R?mâne spiritul s?u care, de acolo de sus,din dreapta Tat?lui, unde suntem siguri c? s?l??luie?te, ne oblig? s?-i ducem mai departe str?daniile ?i s? sporim eforturile pe care el le-a ini?iat îndreptate spre prop??irea neamului ?i adev?rului istoric.

?i acum, la trecerea a cinci ani de la plecarea sa pe cel?lalt t?râm, Gheorghe Buzatul r?mâne pentru noi cel mai prolific istoric contemporan ?i nu cred c? gre?im dac-l punem al?turi de marele savant Nicolae Iorga. La fel ca savantului Iorga, nici lui Buzatu nu i-au r?mas domenii ale istoriei universale ?i na?ionale necercetate. Sigur, el r?mâne cel mai prolific cercet?tor pe istoria contemporan?, Al Doilea R?zboi Mondial constituind domeniul s?u de preferin??. A abordat cele mai controversate teme ale istoriei României ?i ale marilor personalit??i f?uritoare de istorie precum mare?alul Ion Antonescu, c?rora, le-a închinat tomuri de mii de pagini, la fel ?i problemelor controversate ale particip?rii armatei române la r?zboiul sfânt.

Implicat direct în f?urirea României democratice dup? 1989, a atacat f?r? menajamente pe to?i „b?hnuitorii" contemporani, luând atitudine fa?? de acei fanfaroni care dac? au avut ?ansa de a studia prin Occident, cred c? sunt îndrept??i?i s? denigreze ?i s? falsifice momente fundamentale din istoria noastr? multimilenar?. ?i câte înc? nu s-ar mai putea spune despre personalitatea profesorului Gheorghe Buzatu? Ne limit?m a mai reaminti doar pasiunea cu care a îmbr??i?at ideea unui forum ?tiin?ific la Maia Catargi desf??urat sub emblema „Retr?iri istorice în veacul XXI", fiind printre cei care nu au lipsit la nici una dintre manifest?rile noastre anuale din luna septembrie. Contribu?iile domniei sale la colocviile noastre deveneau adev?rate regale de istorie ?i patriotism.

Ne este dor de tine, Gic? Buzatu, ?i acum dup? cinci ani dup? ce ai plecat la Domnul, r?mânem cu amintirea ta de nepre?uit ?i mult, mult mai s?raci f?r? cel care ne-a fost dasc?l, mentor, exemplu ?i nu în ultimul rând, prieten drag.
S?-l odihneasc? Dumnezeu în loc curat ?i în deplin? lini?te ?i pace!

Gheorghe Buzatu - un istoric generos
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.Timp de câteva decenii am colaborat adesea cu istoricul Gheorghe Buzatu ?i am putut constata c? una dintre tr?s?turile sale esen?iale era generozitatea. O generozitate pornind din propria-i experien?? de via??, dar ?i din firea sa hot?rât?, deschis? ?i comunicativ?. A luptat pentru a-?i croi o carier?, ?i a reu?it. A absolvit cursurile Universit??ii „Alexandru Ioan Cuza", ?i-a sus?inut doctoratul în istorie, a devenit cercet?tor ?tiin?ific la Institutul „A.D. Xenopol" din Ia?i. A ajuns profesor universitar, conduc?tor de doctorat, vicepre?edinte al Senatului României. Ca istoric, a ac?ionat pentru spargerea tiparele impuse de factorii politici în abordarea Istoriei na?ionale ?i pentru redefinirea unor momente esen?iale din trecutul poporului român, cu deosebire din epoca contemporan?.

Avea „religia" documentului istoric, apreciind c? este singura surs? pe care se pot întemeia studiile ?tiin?ifice. ?i-a petrecut o bun? parte a vie?ii în arhivele din România, dar a avut ?ansa de a studia ?i în marile arhive ale lumii: S.U.A., Federa?ia Rus? (Uniunea Sovietic?), Marea Britanie. Nu a fost un egoist, nu a ?inut s? se eviden?ieze cu orice pre?, ci atras ?i al?i colegi - mai tineri sau mai în vârst? - pe calea cercet?rii documentelor ?i a promov?rii adev?rului istoric. A urm?rit s? creeze un curent istoriografic, care s? pun? cap?t dogmatismului de dinainte de 1989 ?i diletantismului de dup? acest an, promovat cu ostenta?ie de mul?i politruci care se pretindeau ?i se consider? istorici.

Spirit generos, Gheorghe Buzatu a ini?iat lucr?ri colective, unele adev?rate colec?ii, dintre care se remarc? Românii în istoria universal? ?i Opera Omnia, din care s-au publicat sute de volume. A coordonat zeci de lucr?ri, multe dintre ele împreun? cu istorici mai tineri, pe care i-a ini?iat în laboratorul complicat al unei asemenea activit??i.
Mi-a f?cut pl?cere s? colaborez la unele colec?ii, dar ?i la mai multe volume. Am dat curs propunerii sale de a realiza împreun? o ampl? sintez? privind Istoria românilor în secolul XX, care a ap?rut în anul 1999 (Editura Paideia, 685 p. + ilustra?ii). La rândul s?u, Gheorghe Buzatu a r?spuns solicit?rii mele de a colabora la volumul VIII din tratatul Istoria Românilor, pe care l-am coordonat (Editura ?tiin?ific?, 2003, 856 p. + ilustra?ii).

A ini?iat ?i coordonat, împreun? cu Marusia Crîstea, Horea Dumitrescu ?i Cristina P?iu?an-Nuic? cele dou? volume intitulate Iluzii, team?, tr?dare ?i terorism interna?ional - 1940. Omagiu profesorului Ioan Scurtu (Ia?i, Casa Editorial? Demiurg, 2010, vol. I - 534 p., vol. II - 595 p. + ilustra?ii). Gheorghe Buzatu a urm?rit ca noile cuceriri istoriografice s? intre în circuitul public, drept care a participat la mii de colocvii, mese rotunde, simpozioane ?i sesiuni ?tiin?ifice. A fost prezent, ani în ?ir, la emisiuni Radio ?i TV, remarcându-se prin for?a de argumentare ?i talentul de a se face ascultat ?i în?eles.

Dup? 1989, noii falsificatori ai istoriei românilor, urma?ii lui Mihail Roller, care ?i-au f?cut o profesie din a denigra poporul român ?i a nega valorile sale fundamentale nu puteau accepta faptul c? Gheorghe Buzatu promova adev?rul istoric. Plini de venin, neputându-l combate cu argumente, au folosit „aria caloniei", recurgând la cele mai josnice dela?iuni. Au lansat, prin mass-media mai ales, acuza?iile de na?ionalism ?i xenofobie.

Gheorghe Buzatu a fost, f?r? îndoial?, un un mare istoric, pe care mul?i dintre cei care ar fi trebuit s?-i recunoasc? meritele, l-au invidiat ?i minimalizat. Este semnificativ faptul c?, de?i a fost secretarul ?tiin?ific al Institului de Istorie ?i Arheologie „A.D. Xenopol" al Academiei, a înfiin?at ?i condus Centrul de Istorie ?i Civiliza?ie European? din cadrul Academiei Române, care s-a remarcat prin rezultate excep?ionale, iar opera sa ?tiin?ific? este impresionant?, Gheorghe Buzatu nu a fost ales membru al acestei institu?ii. O consolare poate fi aceea c?, la vremea lor, mari personalit??i, precum scriitorii Mihai Eminescu, Ion Creang?, I.L. Caragiale sau savan?i ca Aurel Vlaicu ?i Traian Vuia nu au fost membri ai Academiei Române, ei fiind declara?i membri de onoare post mortem în 1948. Sunt convins c? va veni Ziua Drept??ii ?i pentru Gheorghe Buzatu

Un cincinal f?r? profesorul Gheorghe Buzatu...
Dr. Alin Spânu

Dr. Alin SpânuCinci ani... Atât de repede? Da, din p?cate. În urm? cu un cincinal ne-a p?r?sit profesorul Gheorghe Buzatu, cel care avea în spate o jum?tate de secol de cercet?ri, studii ?i scrieri. A fost ?i cred c? a r?mas cel mai bun cunosc?tor autohton al celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, la care se ad?ugau pasiunile pentru istoria petrolului, serviciile de informa?ii ?i extrema dreapt? româneasc?. A l?sat în urm? ?i câteva genera?ii de studen?i, zeci de doctoranzi ajun?i doctori ?i o imagine de ansamblu care nu va putea fi clintit? prea u?or ?i nici prea curând.

A îmbinat la superlativ pasiunea pentru cercetare, talentul de a a?terne pe hârtie nout??ile istoriografice, calit??ile didactice ?i pedagogice, disponibilitatea ?i solicitudinea fa?? de to?i cei care îi cereau sfatul sau sprijinul. Ne lipsesc vorba sa molcom?, care începea invariabil cu un hâtru „bre", arta imbatabil? a oratoriei, în care î?i calibra discursul în func?ie de auditoriu ?i unde profunzimea cuvintelor era un magnet imbatabil pentru cei prezen?i.
S-a remarcat ca un foarte bun român, ceea ce i-a adus critici nejustificate ?i etichet?ri neserioase. A fost un exemplu în multe, dar... a fost. Regretul cel mai mare este c? în prezent vorbim de profesorul Gheorghe Buzatu la trecut. Dumnezeu s?-l odihneasc?!

Despre Omul, Oratorul ?i Istoricul Gheorghe Buzatu!
Dr. Liviu ??ranu, C.N.S.A.S.

Dr. Liviu ??ranu, C.N.S.A.S.Sunt cinci ani de la marea trecere a celui mai impozant ?i prolific istoric pe care am avut prilejul s?-l cunosc în aceast? via??: Gheorghe Buzatu. L-am apreciat ca Om, Orator ?i Istoric. Iar ordinea aceasta nu este întâmpl?toare. Ca tân?r istoric, participant la sesiuni ?i simpozioane organizate de apropia?i, admiratori ?i prieteni de-ai s?i, la Ia?i, Foc?ani, Maia-Catargi, Ploie?ti, Pa?cani, Bârlad, V?lenii de Munte, Pite?ti ?i chiar la Bucure?ti, am avut prilejul s?-i cunosc îndeosebi calitatea uman? ?i vigoarea elocin?ei. Am v?zut cu ochii mei aten?ia de care se bucurau to?i ucenicii s?i. Sprijinul pe care-l acorda cu larghe?e nu era doar unul moral sau academic. Era total, era mai degrab? unul p?rintesc. Amintesc aici doar un moment dintre multe altele.

La sfâr?itul lui februarie 2006, reveneam spre Bucure?ti, de la un simpozion organizat la Pa?cani ?i M?n?stirea Neam? referitor la personalitatea mitropolitului Visarion Puiu. Pe drum ne-a prins nu doar întunericul ci ?i un viscol aprig care a f?cut imposibil? înaintarea spre Bucure?ti (eram într-o ma?in? condus? de comandor Ilie Manole). La cererea prudent? a d-lui comandor Aurel Pentelescu, profesorul Gheorghe Buzatu a fost de acord s? oprim la Foc?ani, s? a?tept?m aici pân? a doua zi. Neg?sind nicio camer? la hotelurile din Foc?ani, refugiul nostru a avut loc la Muzeul de Istorie, condus de dl. Horia Dumitrescu. Acesta a r?spuns prompt apelului formulat de profesorul Gheorghe Buzatu, ?i ne-a deschis larg u?a institu?iei sale pentru a putea înnopta acolo. Fie c? am unit mesele, fie c? am folosit scaunele, s-a g?sit pentru fiecare un loc, mai mult sau mai pu?in comod pentru o repriz? de somn. Profesorul a dovedit îns? o generozitate ie?it? din comun, asigurând nu doar bucatele pentru „sinistra?i" dar ?i tot ceea ce i-a stat în putin?? ca noi, tinerii, s? putem trage un pui de somn în bune condi?iuni.

Au fost multe, foarte multe ocazii de acest fel, când profesorul era în stare s?-?i dea ?i haina de pe el pentru noi cei care ne aflam al?turi de el. Cu siguran??, la acest capitol, „buz??eii" ar putea spune mult multe decât a? putea s-o fac eu.

În ce prive?te Oratorul, am apreciat îndeosebi spontaneitatea, calmul, în?elegerea ?i adaptarea la cerin?ele auditoriului, senin?tatea, apelul la clasici, autoironia, sarcasmul fin. Era un model de elocven?? pentru noi to?i. Mereu îmbina lec?ia trecutului cu provoc?rile prezentului, demonstrându-ne limpede c? istoria este o ?tiin?? vie, c? în ultim? instan?? e vorba despre via?a noastr? a fiec?ruia. Îl urm?ream cu mare aten?ie: cum începea ?i pe ce anume punea accentul, cum ob?inea aten?ia din partea auditoriului, care era intensitatea vocii, când urca sau, dimpotriv?, cobora tonul, cum formula mesajul ?i concluzia fiec?rui discurs. Toate acestea p?reau opera unui vorbitor înn?scut. Cunoscându-l mai bine î?i d?deai seama de cât? preg?tire exista în spatele fiec?rei conferin?e, cât? oper? de reflec?ie ?i sintez? formau temelia acestora.

Era îns? ?i un excelent moderator. Spontan, ironic, concis, cunoscându-i pe to?i ?i scrierile lor, profesorul Gheorghe Buzatu era dorit, aplaudat ?i simpatizat de c?tre orice adunare de iubitori de Clio. A?a se întâmpla mereu, f?r? excep?ie. De aici ?i regretul meu c?, din diverse motive, nu am dat curs la toate invita?iile pe care le-am primit spre a participa la manifest?ri unde era prezent ?i profesorul. Iar cel mai mare regret este c?, de?i figuram în programul conferin?ei de la Bârlad (la mijlocul lui mai 2013), nu am ajuns s?-l v?d pentru ultima oar?.

Istoricul era controversat. Ca orice mare personalitate, avea admiratori ?i detractori. Îi are ?i acum. Am fost îns? convins c? gestul s?u de a intra ?i de a face politic? a fost unul corect. Cine altcineva, dac? nu istoricul, este mai avizat s? fac? politic? de nivel înalt? Cine cunoa?te mai bine trecutul ?i prin asta viitorul? Cine poate în?elege mai bine prezentul, dac? nu cel care a cercetat în am?nunt r?d?cinile sale? ?i argumentele ar putea continua, f?r? a sc?pa din vedere c? toate marile figuri ale istoriografiei noastre s-au implicat în politic?.

Nu am studiat decât prea pu?in din ceea ce a publicat prolificul istoric. Dealtfel nu ?tiu câ?i ar putea spune cu mâna pe inim? c? l-au citit integral pe Gheorghe Buzatu. Pu?inul pe care l-am în?eles din scrierile sale, ca ?i tân?r istoric, a fost c? un cercet?tor serios trebuie s?-?i întemeieze orice demers ?tiin?ific pe surse solide. Iar între acestea, la loc de cinste, st? documentul. Acesta trebuie completat cu o lectur? sistematic? ?i un stil pl?cut de redactare. Cu alte cuvinte ceea ce puncta Nicolae Iorga atunci când vorbea despre meseria noastr?, aspect reamintit de multe ori de c?tre istoricul Gheorghe Buzatu: în scrierea istoriei conteaz? trei lucruri: materialul, metoda ?i stilul.

Scriind aceste rânduri, îmi revin în memorie serile de toamn? timpurie petrecute al?turi de istoric, la conferin?ele organizate excelent de c?tre dl. comandor Jipa Rotaru la Maia-Catargi, în inima B?r?ganului. Subiectele discutate erau cu predilec?ie despre comunismul românesc, dar nu asta conta cel mai mult, ci atmosfera cald? ?i relaxat? cu care se punctau unele subiecte ori biografii complicate ?i incomode pentru mul?i. Istoricul nostru avea mereu câte un detaliu, câte o informa?ie absolut inedit?, care putea explica în bun? m?sur? nedumeririle noastre. Ceea f?cea deosebit dialogul nostru era iluzia c? el se purta între egali, orice distan?? fiind cu dib?cie înl?turat? de cel care, cu modestie, dirija de fapt întreaga discu?ie. Iar nout??ile pe care le aducea, ap?reau firesc f?r? vreo ostenta?ie.

Din p?cate, dup? cinci ani constat c? nimic nu a putut înlocui acele seri ?i dezbaterile de atunci, un gol imens c?scându-se nu doar în sufletul nostru, al celor care l-am cunoscut ?i admirat pe Gheorghe Buzatu, ci ?i în istoriografia româneasc?!

S? ne pre?uim valorile ?i atunci când sunt în via??!
Prof. univ. dr. Petre ?urlea, Membru A.O.?.R.

Prof. univ. dr. Petre ?urlea, Membru A.O.?.R.În 2009, când a împlinit 70 de ani, Gheorghe Buzatu a fost s?rb?torit de breasla istoricilor prin „Paradigmele Istoriei. Omagiu Profesorului Gheorghe Buzatu" - tip?rit? în dou? volume la Editura Demiurg din Ia?i. G?sim aici semn?turile unora dintre cei mai valoro?i istorici români contemporani. În acela?i an, l-au s?rb?torit participan?ii la Sesiunea de Istorie de la Foc?ani. Au putut trage astfel o înv???tur?: s? ne pre?uim valorile ?i atunci când sunt în via??.

La cinci ani de la moartea lui Gheorghe Buzatu se poate pune întrebarea: ce r?mâne?
- r?mân cele peste o sut? de volume, multe de referin?? în istoriografia româneasc?;
- r?mân numeroasele studii ?i articole publicate în reviste de specialitate;
- r?mâne amintirea sentimentelor patriotice care izvorau din cuvintele sale...

Aceste sentimente patriotice le-a dus ?i în Parlamentul României, unde a fost senator ?i a încercat s?-i aduc? pe parlamentari la ideea respectului fa?? de interesul na?ional. Cât a reu?it în acest demers nu se ?tie, dar perseveren?a pe aceast? linie este cu totul meritorie. Am a-i aduce ?i o mul?umire personal?: mi-a condus la tipar volumul „Româmi ?i unguri", pe care l-a ?i prefa?at elogios.

Gheorghe Buzatu ofer? o pild? istoricilor de azi s?-?i pun? munca în slujba adev?rului, dar ?i a Patriei!

-------------------------------
[1] https://www.youtube.com/watch?v=bJ8taqP8ud0 - https://www.youtube.com/watch?v=0MiXnMmfByw - https://www.youtube.com/watch?v=YAq2ODGdU0A
[2] http://www.art-emis.ro/eveniment/1602-profesorul-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul.html

footer