header
ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Koveşi, cu demisia pe masă, Iohannis, în vizorul lunetiştilor
Mai e pesedist pînă la unghii Guvernul Hagi Tudose, în noua formulă,? Păi, nu prea. N-are cum, din moment ce Tudose e omul sistemului, lustragiul generalilor din S.R.I., un student întîrziat, altoit cu epoleţi, premier

Parteneri

revista agero
Revista Clipa - Dinu Sararu
Grand Hotel Sofianu

uzpr

Editura Fortuna
Muzeul de arta - Craiova
Natiunea
Ziaristii online
Uniunea artistilor plastici - Valcea
clipa
SC Diana SRL
Forumul cultural educational
Ziua Armatei României
Ion Maldarescu   
Duminică, 24 Octombrie 2010 22:43
Citeşte mai mult...

Istoria neamului românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am alcătuit într-un uragan şi am crescut între vifore. Popor de frontieră, luptam şi muream pentru toţi". (Mircea Eliade)

Neamul românesc a cunoscut întotdeauna jertfa şi eroismul, ele fiind, de altfel, indisolubil legate de evoluţia istoriei noastre. Orice act de propăşire istorică a fost, pentru România, consecinţa unor eforturi considerabile, alăturate poziţiei active în faţa evenimentelor. N-am fost neam de ostaşi, dar parcă a fost scris undeva, într-o carte a lumii şi a duhului atotbiruitor, ca neamul acesta de plugari şi păstori să scrie cu sânge ...

 
Argumentul, modalitatea de a prosti mulţimea?
Dr. Nicolae Balaşa   
Duminică, 24 Octombrie 2010 22:36
Citeşte mai mult...

Argumentarea, este, probabil, cel mai complex tip de discurs şi, într-o măsură sau alta, le cuprinde pe toate celelate. Cu puţină atenţie, ne dăm însă seama că discursul argumentativ adaugă în mod esenţial componenta performativă, deoarece, prin el locutorul sau argumentatorul urmăreşte nu numai să-l informeze pe receptor sau interlocutor, ci şi să-l persuadeze, adică să-i modifice dispoziţiile interioare, să-l facă să adere la o anumită teză, poziţie etc. sau, dimpotrivă, să-l disuadeze sau să-l determine să intreprindă o anumită acţiune. Argumentarea, spre deosebire de demonstraţie, presupune nu numai componenta logică, inferenţială, asigur...

 
„Dura lex, sed lex”... dar nu pentru toţi!
Ion Maldarescu   
Duminică, 24 Octombrie 2010 21:43
Citeşte mai mult...

Multe s-au mai schimbat în România după evenimentele din 1989, dar puţine în sens pozitiv. Din păcate, noi, cei mulţi, care am trăit cu speranţa că viaţa va deveni mai bună, mai prosperă, dar ne-am lovit cu capul de pragul de sus, constatând cu amărăciune că s-a ales praful de visurile noastre. În urmă cu aproape un deceniu, „Nepotu' lu' tanti Tamara", ajuns vremelnic şef de guvern, după o preumblare cu capul plecat pe meleaguri străine s-a întors în ţară cu pieptul bombat, pus pe „fapte mari". Pentru că aşa au lătrat unele voci de peste ocean, „nepotul" a ordonat demontarea şi/sau dărâmarea tuturor busturilor Mareşalului Ion Antonescu, rebot...

 
Din vremea Anei Pauker
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Duminică, 24 Octombrie 2010 21:33
Citeşte mai mult...

Fapt straniu şi, totuşi, posibil la noi. În ultimii ani a trecut neobservată apariţia unui document inedit esenţial privind una dintre epocile cele mai controversate ale trecutului nostru recent - sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi sovietizarea forţată a României (1943-1952). Este în discuţie Jurnalul în mai multe volume al lui C. Rădulescu-Motru publicat, cu începere din 1996, sub titlul Revizuiri şi adăugiri, prin grija d-nei Gabriela Dumitrescu şi însoţit de comentariile Academician Dinu C. Giurescu, sub egida Editurii „Floarea Darurilor" din Bucureşti. Personalitate marcantă a filosofiei române, C. Rădulescu-Motru (1866-1957),...

 
Poetul şi Dumnezeu
General mr. (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan   
Duminică, 24 Octombrie 2010 18:31
Citeşte mai mult...

Oare există vreo legătură între Creatorul tuturor văzutelor şi nevăzutelor şi Creatorul de cuvinte? Sigur că da. Inexistenţa Creatorului ar fi însemnat inexistenţa tuturor celor văzute şi nevăzute, iar făuritorului de cuvinte i-ar fi lipsit izvorul inspiraţiei, ba mai mult, i-ar fi lipsit chiar cuvântul care este însuşi Dumnezeu. Dacă Dumnezeu n-ar fi existat, nu s-ar fi ivit pe lume nici dumnezeul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Creaţia eminesciană (îndeosebi poezia) este atât de dumnezeiască, încât legenda despre contribuţia Atotputernicului la apariţia pe lume a Poetului a devenit aproape un truism. Dumnezeu este totul, poetul soarbe to...

 
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Piteşti - istoric
Pr. Marius Costache   
Duminică, 24 Octombrie 2010 13:22
Citeşte mai mult...

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" din Piteşti se află aşezată în partea de vest a „Oraşului lalelelor", în apropierea pădurii Trivale, de unde şi denumirea cartierului Trivale, fost odinioară, satul Papuceşti. Ideea construirii unei biserici în cartierul Trivale a aparţinut Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului, care în anul 1994 a încredinţat vrednicilor clerici, preoţii: arhimandrit Ciprian Otoroschi şi protosinghel Gherasim Nicuţ, de la Mânăstirea Trivale, misiunea şi osteneala sfântă de începere a lucrărilor de construcţie a unei biserici noi, chiar pe pământul mânăstirii. În anul 1994 se punea...

 
Formarea ştiinţifico-tehnică a lui Henri Coandă - Mediul social-istoric
Ion R. Popa   
Joi, 21 Octombrie 2010 06:22
Citeşte mai mult...

Cunoscut lumii în special prin crearea primului avion cu reacţie, „Coandă 1910", şi descoperirea „Efectului Coandă", urmată de întemeierea ştiinţei „Fluidonica", Henri Coandă este, de fapt, un precursor într-o multitudine de domenii, geniul său deschizând noi căi de explorare cu obârşia în cele peste 250 de „daruri pentru omenire" însoţite de peste 700 de brevete, românul devenind un nume de puternică rezonanţă în lumea ştiinţei şi tehnicii contemporan. Familia, mediul în care a crescut, s-a instruit, a trăit şi a creat i-au oferit lui Henri Coandă un cadru optim formării personalităţii sale ştiinţifice şi tehnice. Părinţii s-au preocupat de ...

 
23 august 1944 - Ziua catastrofei sau a salvării Germaniei?
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Joi, 21 Octombrie 2010 00:07
Citeşte mai mult...

Mulţi germanii cred că ceea ce s-a petrecut la Bucureşti în ziua de 23 August 1944 a fost momentul decisiv în pierderea celui de al doilea război mondial. Mulţi sunt şi germanii care nu ştiu nimic despre ziua de 23 August 1944. Pe scurt, pentru cei care nu cunosc subiectul, vom rezuma mai jos semnificaţia şi consecinţele celor petrecute la Bucureşti în ziua de 23 August 1944, cu intenţia deschis asumată de a demonstra cât este de falsă ideea unor germani că:
- „la 23 august 1944 românii i-au trădat pe nemţi";
- „dacă românii nu părăseau Axa în august 1944 şi luptau până la capăt alături de germani, războiul s-ar mai fi prelungit cu încă cel puţ...

 
Se va întâmpla „ceva” la 22 decembrie 2012?
Andrei Dorobantu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 22:04
Citeşte mai mult...

 Dezvăluiri senzaţionale! Calendarul Maya, preziceri referitoare la sfârşitul lumii

Proaspăt ales în Scaunul Sfântului Petru în anul 999, Papa Silvestru al Doilea, pe numele său Gerbert d'Aurillac, primul Papă francez, s-a văzut confruntat cu ceea ce, dacă s-ar fi întâmplat astăzi, am fi numit „sindromul Y1K". Nebunia declanşată în întreaga Europă care îşi vindea tot ce avea sau dăruia la săraci pentru a avea o şansă în plus în confruntarea cu Sfârşitul Lumii. Poate vă mai amintiţi de sindromul Y2K-K fiind simbolul „kilo", adică o mie. Dincolo de exploziile de isterie, de nebunia media, de zâmbete dispreţuitoare dar mai mult sau mai puţin for...

 
Ferestre spre vis
General mr. (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan   
Duminică, 17 Octombrie 2010 21:41

Citeşte mai mult...Domnişoarei Ioana Teodora Duţă

„Din depărtări se aude un susur nostalgic",
Reflux călător prin vitrinele-n dungi,
Un creştet de cer pe un punct mesager
Şi-o lumină-n reflex la care s-ajungi.

Ochiul se-mparte-ntre durere şi crez,
Iar mâna desparte chiar umbrele seci,
Setos se deschide o poartă spre dor
Când Orpheu îşi sărută strunele reci.

Pragul de foc îşi soarbe chemarea
Din anii cărunţi cu ferestre spre vis,
Pulberea albă-şi topeşte urcuşul
Către cerul prea slobod, încă nescris.

Grafica - ion Măldărescu
 
Academician Dimitrie Vatamaniuc
Maria Diana Popescu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 21:32
Citeşte mai mult...

Dimitrie Vatamaniuc - Eminescolog, Membru al Academiei Române

MDP:: Stimate domnule academician Dimitrie Vatamaniuc, sînteţi cel mai important eminescolog în viaţă, unul dintre bine-cunoscătorii operei „Luceafărului”. Încă din timpul vieţii poetului şi pînă în zilele noastre, destinul şi opera lui Eminescu s-au găsit, în mod permanent, între atitudinile iconoclaste şi cele iconodule. Unde vă regăsiţi Domnia Voastră?

Acad. Dimitrie Vatamaniuc: Există două poziţii în raport cu opera lui Mihai Eminescu, a editorilor, care o privesc dinlăuntrul ei şi a exegeţilor care o privesc dinafară, pe baza textelor oferite de editori. Mă situez, ca editor ...

 
Revoluţia de la 1821 - concluzii de ordin militar 1821
General mr. (r) Conf. Univ. Dr. Ilie Gorjan   
Duminică, 17 Octombrie 2010 21:03
Citeşte mai mult...

1. Consideraţii generale
Revoluţia de la 1821 este expresia unui proces complex manifestat în toate domeniile: economic, social şi politic. Mişcarea de la 1821 s-a încadrat pe linia celorlalte tulburări sociale din Europa, în condiţiile în care, status-quo-ul principatelor române s-a schimbat, începând cu restaurarea regimului turco-fanariot în Ţara Românească şi Moldova, şi a dominaţiei habsburgice în Transilvania. În evoluţia sa, regimul fanariot a cunoscut două faze: de la 1711 la 1774 şi de la 1774 la 1821. În prima fază, dominaţia otomană a limitat autonomia celor două ţări române, Valahia şi Moldova, însă, în cea de-a doua perioadă, s-...

 
Gunoaie de prestigiu
Maria Diana Popescu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 19:04
Citeşte mai mult...

Observ şi mă tulbură uitarea lăsată peste intelectualii care au îmbogăţit patrimoniul spiritual românesc de-a lungul istoriei şi pe care îi consider un fel de sfinţi. Nu vom mai avea un Iorga, un Noica, un Tuţea, un Eliade, un Nae Ionescu, un Grigorescu, un Brâncuşi, un Cioran - personalităţi impunătoare prin operă şi prin renume. Practici vulgare au luat în stăpînire suflul cultural al vremii naostre, tîrîndu-l prin acele unghere unde societatea civilă aruncă lucruri stricate şi inutile. După 1989, deversate pe maluri de apele eliberării, autorităţi lipsite de moralitate, urmărind doar poziţii de pisc, bine remunerate, au pus mîna pe mijloac...

 
Cruela şi "Leagănul respiraţiei"
Ion Maldarescu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 18:33
Citeşte mai mult...

„Dacă am o mie de idei şi doar una se dovedeşte a fi bună, sunt mulţumit.” (Alfred Nobel)

Menţiune: comentariul care urmează se doreşte a modera „avântul revoluţionar” al celor care ridică osanale exagerate şi enunţă elogii de dragul elogiilor, fără o recunoaştere reală a valorilor. Asemănarea dintre Cruella, personajul din filmul de desene animate al lui Walt Disney, „101 dalmaţieni” şi subiectul în cauză este absolut întâmplătoare, aspectul exterior al celor două personaje neavând nici o legătură cu premiul Nobel - 2009.

Când vor fi recunoscuţi şi respectaţi, geniile şi merituoşii, iar impostorii vor fi aşezaţi la locul cuvenit? Autoarea ...

 
Viaţa ca o iluzie şi clipa, ca destin
Dr. Nicolae Balaşa   
Duminică, 17 Octombrie 2010 13:28
Citeşte mai mult...

„Un secol de semn şi semnificaţie este îndeajuns. Suficient nouă şi suficient sieşi. Timp de peste o sută de ani, am tot căutat şi aici, în simbol, adevărul. Nu l-am găsit! Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câştigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreţia omului stă tocmai în puterea de a povesti şi a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câţiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) şi a postmodernismului : „vremea marilor naraţiu...

 
Obscenităţi şi porno-manele cu rang ministerial
Ion Maldarescu   
Duminică, 17 Octombrie 2010 12:58
Citeşte mai mult...

- „Ridică Tanţo picioru’, ca să-ţi văd televizoru’ "

Nu trebuie să considerăm ANORMALUL drept NORMAL, nici să ne mire că un om întreg şi sănătos este considerat anormal, privit cu invidie şi suspiciune, dacă nu cu agresivitate, într-o comunitate de infirmi. Întreb: mai există oare STARE DE NORMALITATE în România mileniului trei? Categoric NU!... Contrar aparenţelor, acest text nu se doreşte a fi un atac la persoană. Este un protest împotriva sfidării legilor şi a Constituţiei de către instituţii ale statului, obligate să promoveze valorile spirituale şi culturale ale românilor în lume.

I.C.R. are datoria să prezinte şi să susţină valorile ...

 
Cronica scepticului
Cristian Roman   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:56
Citeşte mai mult...

„Nu au fost pe Lună! Vom deveni un popor gata să ia de bun orice se spune la televizor”

Cu ceva vreme în urmă, într-o seară, uitându-mă la televizor, pe unul dintre canalele postului public de televiziune, am aflat o emisiune foarte interesantă: o emisiune de ştiri. Deşi timpul meu disponibil este redus la un minim ce tinde veşnic către zero absolut, mi-am lăsat treburile pentru că ce se vedea acolo îmi părea a fi interesant. Şi a venit o clipă... Pe ecran au apărut un domn din Franţa şi o doamnă de la noi, plus, desigur, preafrumoasa moderatoare a emisiunii. Domnul din Franţa este un mare specialist în astrologie, ni se spune. Şi ni se mai s...

 
Undeva
Medic Claudiu Popescu, Doctor în Ştiinţe Medicale   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:50
Citeşte mai mult...

Istoria unei idei la ea acasă, prin stenograma coerentă a unor gînduri şi citate din ziar

Oraşul are darul de a-ţi fura puţin cîte puţin energia. Sună a ocultism semidoct. Conceptul de oraş rămîne, că nu am ce amendamente să-i aduc, rămîne tot o nefericită cetate fără ziduri, care se apără împotriva pădurii. Puţin cîte puţin rămîne, pentru că dacă am fi băgat de seamă caracterul insidios cu care oraşul ne face ce voi stabili ulterior că ne face, oricum ceva rău, nu am fi construit astfel de oraşe. A fura nu e potrivit, că nu au cum zidurile şi străzile să deţină ceva, mai ales ceva specific mie, omului care le-am proiectat, personificarea nu ...

 
Mînăstirea Nămăieşti
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:31
Citeşte mai mult...

Icoana făcătoare de minuni, pictată de Apostolul Luca şi binecuvîntată chiar de Fecioara Maria

Pe la orele amiezii eram foarte aproape de locul unde Apostolul lui Iisus, Andrei, semănase bobul din care azi se înalţă crucea Mînăstirii Nămăieşti, sfinţind locul. Turla se prefigura dinaintea privirii noastre, straşnice mîini necunoscute o ridicaseră acolo în prima jumătate a secolului VI, într-o zonă cu străvechi urme istorice şi de un pitoresc aparte. Măicuţele Gabriela şi Alexandra ne-au întîmpinat cu aceeaşi creştină bunăvoinţă. Zidurile mînăstirii se înalţă pe o stîncă aleasă de Domnul, ale cărei contururi de daltă sînt încă vizibile. Icoane...

 
Josif Constantin Drăgan
Ion Maldarescu   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 21:02
Citeşte mai mult...

Profesorul univ. dr. Josif Constantin Drăgan s-a născut la Lugoj, la 20 iunie 1917. A studiat dreptul la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1941 a obţinut o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde a cercetat şi a aprofundat domeniul ştiinţelor politice şi al economiei. În acelaşi an a pus bazele unei companii exportatoare de petrol românesc în Italia, iar în 1948, a înfiinţat compania Butan Gas, cu profil de distribuţie a gazului metan. Grupul fondat în 1948 de Iosif Constantin Drăgan a stabilit şi desfăşoară activităţi în Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Polonia, România şi Serbia. După in...

 
<< Început < Anterior 171 172 173 174 175 Următor > Sfârşit >>

Pagina 174 din 175