Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Dr?ghicescu & Prof. Maria Petre   
Joi, 15 Noiembrie 2012 01:22
Muntele Athos
Chiliile române?ti de la Muntele Athos

Monahii români, prezen?i la Muntele Athos înc? din secolul al XIV-lea, tr?iau în cadrul a?ez?mintelor monahale existente, f?r? s?-?i fi constituit l?ca?uri exclusiv române?ti. Din deceniul al treilea al secolului al XIX-lea au izbucnit la Muntele Athos conflicte cu caracter na?ional. Rând pe rând, ru?ii, apoi sârbii ?i bulgarii au ob?inut reprezentare în Chinotita de la Careia (ru?ii - mân?stirea Rusicon, sârbii - mân?stirea Hilandar, bulgarii - mân?stirea Zografu). C?lug?rilor români athoni?i nu li s-a recunoscut de elementul grec majoritar dreptul de a se organiza distinct. Ei erau subordona?i în continuare, în totalitate, atât eclesiastic, canonic cât ?i economic mân?stirilor grece?ti. Un rol însemnat în atitudinea grecilor fa?? de români l-a avut secularizarea averilor închinate, realizat? de Alexandru Ioan Cuza în anul 1863. Grecii pierdeau cele mai importante resurse pe care le primiser? pân? atunci din ??rile Române. În aceste condi?ii, monahii români, indiferent c? veneau din România, Transilvania, Basarabia, au început s?-?i constituie chilii ?i colibe prin cump?rarea fie a terenului, fie chiar a acareturilor de la mân?stirile grece?ti. Comparând datele furnizate de ministrul plenipoten?iar al României la Constantinopol, Ghika Brigadier, în martie 1901, de superiorul schitului românesc Prodromu, Antipa Dinescu, în septembrie 1905 ?i de memoriul istorico-statistic asupra Muntelui Athos ?i situa?ia c?lug?rilor români athoni?i din anul 1908, rezult? c? la începutul secolului al XX-lea existau 32 de centre române?ti athonite cu un num?r de 628 de monahi români tr?itori în cele dou? schituri române?ti, Lacu ?i Prodromu, precum ?i în 24 de chilii ?i 26 de colibe.[104] Astfel, în anul 1850, doi ieromonahi români, Orest ?i Ipatie de la mân?stirea Cheia-Prahova, au întemeiat chilia Sfântul Ipatie pe mo?ia mân?stirii Vatoped. Aceasta avea 25 de pogoane de p?mânt, cultivate cu vie, livezi, m?slini ?i fâne?e ?i 2 izvoare pentru cas? ?i gr?din?. De asemenea, avea o biseric? mare ?i case înc?p?toare, odoare biserice?ti ?i o bibliotec?. Pân? în anul 1905 avusese 4 stare?i ?i fiecare dintre ei pl?tise a treia parte din pre?ul chiliei, încât ea fusese pân? atunci r?scump?rat? de dou? ori. Pl?tea mân?stirii Vatoped un bir anual de 5 napoleoni, iar ieromonahul Teodosie Duhovnicul f?cuse „un act fa?? de mân?stirea chiriarhic? ca niciodat? s? nu aib? dreptul viitorii mo?tenitori a înstr?ina aceast? chilie la alte na?iuni, ci ve?nic a fi st?pânit? ?i locuit? de monahi români." În anul 1905, în aceast? chilie tr?iau 6 monahi români din Transilvania.[105]

În anul 1864 monahii basarabeni Cosma, Domi?ian ?i Corg au cump?rat ruinele fostei chilii Adormirea Maicii Domnului pe mo?ia mân?stirii Xiropotam ?i o ref?ceau din temelii. Pl?teau un bir anual de 2 lire ?i aveau 6 pogoane de teren. Dup? decesul p?rintelui Cosma, ajung stare? Gherasim Stratan.[106]

Chilia Turlutiu a fost întemeiat? în anul 1867 de schimonahul român Sava, retras de la schitul Prodromul. Era a?ezat? pe mo?ia mân?stirii Lavra, avea biserica cu hramul Na?terea Maicii Domnului ?i 5 pogoane de p?mânt, cultivat cu vie, m?slini ?i o parte cu fânea?? ?i p?dure. Pân? în anul 1902 a avut ca stare? pe întemeietor ?i apoi pe monahul Clement Popescu, care a pl?tit mân?stirii Lavra „rizimul de 30% ?i a ob?inut alt act cu dreptul de superior ?i al?i 2 mo?tenitori, obligat a pl?ti 5 napoleoni bir anual". ?i aceast? chilie avea bibliotec? cu c?r?i biserice?ti ?i pu?ine odoare. În anul 1905 tr?iau acolo 3 monahi din România, casele erau vechi ?i necesitau repara?ii, iar ei se între?ineau din „lucrul mâinilor ?i cultivatul p?mântului".[107]

Num?rul monahilor de la chilia Adormirea Maicii Domnului / Xiropotam a crescut ?i ace?tia au cump?rat în anul 1869 ruinele fostei chilii Cucuvinu–Provata de pe mo?ia mân?stirii Lavra, cu hramul Sfântul Ioan Teologul, iar în anul 1870 au pus temelia bisericii cu acela?i hram. Aceast? chilie era condus? la început de ieromonahul Domi?ian apoi de nepotul lui, Teodosie Soroceanu. Avea 60 de pogoane de p?mânt ?i 20 de monahi. Aici va fi nucleul viitoarei Comunit??i a fra?ilor români - Provata.[108] Tot pe mo?ia mân?stirii Lavra, în anul 1869 schimonahul român Visarion din jude?ul Tecuci a înfiin?at chilia Sfântul Artemie, care avea 2 pogoane de p?mânt, cultivat cu vie, m?slini ?i gr?din?. În anul 1908 tr?ia înc? b?trânul stare? împreun? cu câ?iva ucenici.[109]

În anul 1870 a fost cump?rat? ?i ref?cut? chilia Catafighi din Provata cu hramul Sfântul Ioan Botez?torul de pe mo?ia mân?stirii Lavra, având ca stare? pe ieroschimonahul basarabean Teodorit Hodorogea retras aici de la schitul Prodromul. Dup? decesul acestuia în anul 1886 urmase monahul Antonie Saghin pân? în anul 1896, dup? care urmeaz? Ilarion Mârza. Aceast? chilie avea în anul 1906 un num?r de 23 de camere bine între?inute ?i 40 de pogoane de p?mânt cultivat jum?tate cu vie, m?slini ?i restul cu fânea?? ?i p?dure. Stare?ul Ilarion Mârza a construit alte dou? cl?diri de locuit ?i magazii, a înzestrat biserica cu c?r?i ?i mai multe rânduri de ve?minte, sfinte vase ?i 2 evanghelii legate cu argint, cutii cu moa?te ?i o bibliotec? cu 250 de volume. În anul 1906 în aceast? chilie vie?uiau 16 monahi basarabeni care pl?teau un bir anual de 5 napoleoni.[110]

Tot în anul 1870 ieromonahul basarabean Carion Mir?u? cump?ra de la mân?stirea Lavra chilia Sfântul Prooroc Ilie din Provata, cu 180 de lire turce?ti. Chilia avea biseric? ?i case de locuit cu 10 înc?peri, magazii ?i grajd pentru vite ?i 25 de pogoane de p?mânt cultivat cu vie, m?slini, iar restul cu fânea?? ?i p?dure. Chilia a fost condus? pân? în anul 1890 de întemeietor, dup? decesul acestuia, timp de un an de monahul Iosif, iar din 1891 de monahul Spiridon Da?chievici, care o conducea înc? în anul 1905 al?turi de al?i 3 monahi basarabeni. Biserica chiliei avea dou? evanghelii ?i o bibliotec? cu 50 de c?r?i biserice?ti ?i pl?tea un bir anual de 5 napoleoni.[111]

În anul 1870 ieromonahul Antim de la Craiova cump?ra de la mân?stirea Lavra chilia cu hramul Acoper?mântul Maicii Domnului. Avea 1 pogon de p?mânt, pl?tea bir 2 lire turce?ti anual ?i era condus? în anul 1908 de schimonahul basarabean Toma, ajutat de fratele lui, Vichentie schimonahul.[112] În acela?i an, 1870, monahul Ghedeon Bucovineanul cump?ra de la mân?stirea Lavra chilia cu numele Schitul Sfântul Vasile, pe care o recl?de?te. Monahul tr?ia înc? în anul 1908 ?i pl?tea un tribut anual mân?stirii Lavra.[113]

Chilia Adinu de pe mo?ia mân?stirii Dionisiu a fost cump?rat? în anul 1875 de ieroschimonahul român Serapion. Avea o biseric? cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biseric?, 7,5 pogoane de p?mânt cultivat cu vie, m?slini, fâne?e, gr?din? de zarzavat ?i ap? adus? pe o conduct? de plumb. Pl?tea un bir anual de 5 napoleoni. Dup? moartea stare?ului Serapion în anul 1904, ajunsese superior Mihail Nicol?escu ?i avea, în anul 1905, 6 monahi basarabeni „care se între?in cu cultura p?mântului ?i alte mici produse."[114]
În anul 1877 monahii macedoneni din Molovi?te, Macedonia, Sava ?i Neofit Dimitrescu primeau ca „recompens? a ascult?rii noastre de 19 ani ?i prin decedarea predecesorului nostru ieromonahul Onufrie", bunicul lor, chilia Sfântul Ierarh Nicolae din Careia pe mo?ia mân?stirii Simon Petru. Cultivau ľ de ha p?mânt arabil ?i aderau în anul 1899 la Comunitatea Fra?ilor Români din Provata, Muntele Athos, solicitând ?i un mic ajutor pentru „întâmpinarea c?l?torilor români ce ar poposi într-însa". În anul 1900 vie?uiau aici 5 monahi.[115]

În anul 1894, ieromonahul Ilie Hulpe cump?ra cu 260 de lire chilia cu hramul Na?terea Sfântului Ioan Botez?torul, Colciu, de pe mo?ia mân?stirii Vatoped. Avea biseric? ?i mai multe case de locuit bine între?inute, 20 de pogoane de p?mânt cu vie, m?slini, fâne?e ?i p?dure, gr?din? ?i un izvor de ap?. La mare avea arsana, unde fusese construit? o cas? ?i port cu b?rci pentru pescuit. Avea, deasemenea, bibliotec? de c?r?i biserice?ti, odoare, pl?tea bir anual de 5 napoleoni ?i era locuit? în anul 1905 de 8 monahi basarabeni.[116]

În anul 1895, schimonahul basarabean Ioachim B?rc?nescu cump?rase cu 330 de lire de la mân?stirea Cutlumu? chilia cu hramul Sfin?ii Mari Mucenici Teodor Tiron ?i Teodor Stratilat, care avea biseric? ?i case de locuit, 15 pogoane de p?mânt cultivat cu vie, m?slini, precum ?i p?dure ?i gr?din? ?i dou? izvoare de ap?. Poseda bibliotec? ?i odoare biserice?ti precum ?i 2 evanghelii, una legat? în argint masiv ?i una suflat? cu aur. Pl?tea un bir anual de 5 napoleoni ?i era locuit? în anul 1905 de 10 monahi basarabeni.[117]

În jurul anului 1895 era cump?rat? chilia Sf. Gheorghe, Colciu, pe mo?ia mân?stirii Vatoped de c?tre schimonahul Mihail, român din Oltenia, care se stabilise anterior la schitul Prodromu îns?, din cauza conflictului ap?rut între monahii moldoveni ?i munteni , „m-am convins c? ace?ti oameni nu o s? poat? face nimic în folosul na?iunii noastre, ci numai îmi pierd timpul în zadar". În unire cu al?i monahi români a cump?rat aceast? chilie cu o suprafa?? de 6 pogoane teren cultivabil ?i 30 de pogoane râpe ?i p?dure, îns? cum aceasta era ruinat? ?i neavând „mijloace mai mult a o recl?di din temelie precum neap?rat cere trebuin?a, am mai reparat ruinele pe cât s-au putut." Ulterior a ajuns superior monahul Gavriil Mateescu.[118]
Pe mo?ia mân?stirii Iviru exista în 1901, dar ?i în 1908, chilia Na?terea Sfântului Ioan Botez?torul, cu 4 pogoane de p?mânt, condus? de monahul basarabean Zosima împreun? cu trei ucenici.[119]

În acela?i an, 1901, exista, chilia Sfin?ii Cosma ?i Damian a monahului Antonie Constantinescu, pe mo?ia mân?stirii Grigoriu, cu 3 c?lug?ri, precum ?i chilia p?rintelui Irodion pe mo?ia mân?stirii Pantocrator, cu 8 monahi.[120]

Pe mo?ia mân?stirii Vatoped, în anul 1902, monahul Calist cump?ra chilia Sfântul Nicolae de la Iufta cu 280 de lire. Aceasta avea dou? biserici, una cu hramul Sfântul Nicolae ?i alta cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, avea case de locuit în bun? stare ?i 20 de pogoane de p?mânt cultivat cu vie, m?slini, p?dure ?i un izvor adus pe conducta de plumb „cu mult? cheltuial?". În anul 1905, superiorul Calist s-a retras ?i l-a l?sat în locul s?u pe ucenicul s?u, monahul Veniamin, care i-a pl?tit datoriile ?i trimirul de 30% prev?zut în actul de cump?rare ?i a scos act nou pe numele s?u ?i a doi mo?tenitori, pl?tind un bir anual de 5 napoleoni. Chilia avea odoare ?i c?r?i biserice?ti ?i era locuit? de 6 monahi din România. În anul 1908 ,chilia era trecut? sub îngrijirea schitului Prodromu, care avea deta?a?i acolo mai mul?i monahi.[121]

Pe mo?ia mân?stirii Pantocrator exista ?i în 1901 ?i în 1908 chilia cu hramul Sfântul Mucenic Gheorghe în Capsala, superior fiind duhovnicul Gherasim, român din S?li?te, Transilvania, împreun? cu 7 monahi din România ?i Transilvania. Avea 4 pogoane de p?mânt, pl?tea un tribut anual de 5 lire pe an ?i închiriau camere altor monahi care veneau în Careia.[122]

Chilia cu hramul Izvorul T?m?duirii din Capsala - Valea Plângerii, pe mo?ia mân?stirii Vatoped, era condus? în 1901, dar ?i în 1908, de schimonahul Ghemnasie din Ploie?ti, care avea, în 1901, 7 monahi, iar în 1908, 2 ucenici. De?inea 1,5 pogoane de p?mânt cultivat cu vie ?i m?slini.[123]

În anul 1904 era cump?rat? de la mân?stirea Stavronichita, cu 186 de lire, chilia cu hramul Sfin?ii Trei Ierarhi de c?tre monahul Ioachim Iosifescu. Aceasta avea 5 pogoane de p?mânt „stâncos ?i neproductiv, pe care sunt s?di?i câ?iva m?slini, portocali ?i l?mâi", avea biseric? ?i case bune construite de curând ?i pl?tea un bir anual de 5 napoleoni.[124]

Pe mo?ia mân?stirii Pantocrator exista în 1908, chilia Varvara cu hramul Intrarea în Biseric?, condus? de schimonahul român venit din jude?ul Tutova, ?i care vie?uia cu înc? un ucenic. Chilia avea 3 pogoane de p?mânt, iar monahii se mai ocupau ?i cu cism?ria.[125]

În zona schitului grecesc Capsocalivia de pe mo?ia mân?stirii Lavra exista chilia Paraclisul To?i Sfin?ii, unde vie?uia în 1908, stare?ul Nicodem din Gala?i ?i ucenicii s?i, care erau greci. Nicodem era unul dintre cei mai cunoscu?i sculptori în lemn de la Muntele Athos, icoane f?cute de el fuseser? d?ruite suveranilor români de c?tre ieromonahul Teodosie Soroceanu de la chilia Cucuvinu-Provata.[126]

Tot pe mo?ia mân?stirii Lavra în localitatea Catunache, se g?sea chilia cu hramul Na?terea Maicii Domnului, condus? de stare?ul Marcu din Basarabia. Aceasta st?pânea 4 pogoane de p?mânt ?i pl?tea un bir anual de 2 lire turce?ti.[127]
Pe mo?ia mân?stirii Pantocrator exista, în 1908, chilia Sfântul Ioan Teologul, condus? de monahul basarabean Isaia, care avea doi ucenici. De?inea un pogon de p?mânt ?i se ocupau ?i cu croitoria.[128]

În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, monahii români athoni?i au început s? manifeste interes pentru ap?rarea drepturilor lor în fa?a abuzurilor la care erau supu?i din partea mân?stirilor grece?ti, c?rora le erau subordona?i ?i care le interziceau cultivarea p?mântului, ridicarea de noi chilii, folosirea p?durilor ?i a surselor de ap?, împiedicau primirea de noi monahi români, hirotonisirea sau înaintarea lor pe scar? ierarhic?. Nu în ultimul rând, ace?tia încep s? solicite protec?ie din partea statului român pentru propriet??ile pe care le de?ineau ?i subven?ii pentru între?inerea lor.

Dintre chiliile române?ti existente, s-a remarcat, prin buna organizare ?i prin asiduitatea promov?rii intereselor monahilor români, chilia Sfântul Ioan Teologul–Cucuvinu–Provata, condus? de superiorul Teodosie Soroceanu. A?a cum rezult? dintr-un document din noiembrie 1906, în anul 1895, în jurul acestei chilii se constituie Comunitatea Fra?ilor Români din Provata, care cuprindea, pe lâng? chilia Cucuvinu ?i chiliile Adormirea Maicii Domnului-Provata, condus? de Gherasim Stratan, Sfântul Ioan Botez?torul-Catafighi, condus? de Ilarion Mârza ?i Sfântul Prooroc Ilie-Provata, condus? de Spiridon Daschievici. Scopul acestei comunit??i era „ca în în?elegere ?i fr??easc? dragoste, pentru folosul de ob?te, s? lucr?m împreun? ... ?i s? ne ajut?m la nevoile noastre unul pe altul".[129] Comunitatea a început s? fie subven?ionat? de statul român cu suma de 5.000 de lei anual. În anul 1899 primea în rândurile ei ?i chilia Sfântul Gheorghe-Colciu, condus? de Gavriil Mateescu.[130] Dintr-un memoriu din noiembrie 1899, al monahilor români din Oltenia, care vie?uiau la chilia Sfântul Gheorghe-Colciu, rezult? c? în rândul monahilor athoni?i existau mai multe orient?ri. Monahii care formau Comunitatea fra?ilor români din Provata îl considerau pe ieromonahul basarabean Teodosie Soroceanu „om foarte capabil ?i vrednic conduc?tor... un Columbus spre descoperirea românismului din Athos", dar „ne socotim ?i ne gândim c? aceast? chestiune trebuia neap?rat s? s? înceap? ?i s? s? lucreze de c?tre adev?ra?ii fii ai României, de majora comunitate prodromit?, care numai ei se laud? pretutindenea cu drepturile de români, ei ar fi trebuit s? introduc? un element de na?ionalitate mai înaintea tuturor în locul acesta strein. Dar ei nevrednici s-au ar?tat, nepurtând nici o grij? pentru chestiunea patriotismului."[131]

Comunitatea fra?ilor români de la Provata a început o ac?iune de atragere „a celorlal?i români ce mai sunt risipi?i prin Sfântul Munte, spre unire la un gând ?i întrunire de na?iune. ?i, dup? încercarea ce am f?cut, deocamdat? to?i s-au retras, cât? osteneal? am f?cut n-a fost posibil a-i întruni, puind înainte fel de fel de pricinuiri, unii zicând: c? nu s? cuvine nou?, români din Regat fiind noi, ca prin basarabeni s? ne facem cunoscu?i patriei noastre, aceasta nu o voim cu niciun chip ?i dac? voie?te, guvernul nostru s? trimeat? om al ??rii ?i s? ne caute pre to?i de-a dreptul iar nu prin basarabeni. Al?ii zic c? nu voiesc pe p?rintele Teodosie s? fie încep?tor Comunit??ii. Al?ii nu primesc s? s? zic? Comunitatea Fra?ilor Români Provateni, ci s? s? zic? Comunitatea fra?ilor români din Athos, iar al?ii s? îndoiesc ?i pentru pomenirea familiei regale, neprimind a-i pomeni. ?i a?a, mult ne-am pricit ?i ne-am comb?tut ?i nu s-a putut ca s?-i scoatem din p?rerile acestea, pentru aceea sunt silit a m? adresa c?tre P.S.V. ?i a v? ruga s? binevoi?i a ne da oarecare consulta?ie ?i sf?tuire în privin?a aceasta."[132]

Se pare c? exista o lips? de unitate în rândul monahilor români athoni?i, pentru c?, din documentele consultate, în urma conflictului izbucnit între c?lug?rii moldoveni ?i cei munteni ai schitului Prodromu, desf??urat între anii 1870-1890, a avut de suferit întreaga comunitate româneasc? din Sfântul Munte. Prin urmare, ieromonahul Gavriil Mateescu de la chilia Sfântul Gheorghe-Colciu, care se pare c? este autorul acestui memoriu, cerea îndrumare din partea Mitropolitului Primat al României în privin?a constituirii unei comunit??i române?ti athonite puternice, a?a cum se constituiser? comunit??ile rus?, bulgar?, sârb? ?i, mai ales, cea greac?. Asupra dezbin?rii ce exista între c?lug?rii români athoni?i insista ?i superiorul chiliei Sfântul Gheorghe-Colciu, Mihail schimonahul, care a vie?uit o perioad? la schitul Prodromu, îns?, pentru c? între conduc?torii acestuia „s? ivise o neunire nevindecat?, care pricinuia mare tulburare între to?i fra?ii, pricinuindu-se unul cu altul, cum c? unul ar fi muntean ?i cel?lalt moldovean", a plecat ?i s-a stabilit la schitul grecesc Capsocalivia, unde a constatat atitudinea na?ionalist? a monahilor greci: „când e vorba de na?ionalitatea lui, s? fac? vreun progres, ori pe ce cale ar fi, el... prime?te a-?i sacrifica chiar ?i întreaga via??, numai ?i numai s?-?i dobândeasc? scopul s?u". Vie?uind între ei 35 de ani, schimonahul Mihail m?rturise?te: „mi-au trebuit s? am r?bdare muceniceasc?... v?zând atâta de nimicit? na?ionalitatea român? între dân?ii, c? nu suferea s? aud? pronun?ându-s? nici m?car un cuvânt românesc, pentru care pricin? mult m? zdrobeam ... v?zând atât def?imat? de dân?ii glorioasa noastr? na?iune ... ?i s? fim persecuta?i în tot chipul de c?tre noii ace?tia fanario?i". Drept pentru care, schimonahul Mihail împreun? cu al?i fra?i din Oltenia au cump?rat de la mân?stirea Vatoped chilia Sfântul Gheorghe ?i s-au alipit Comunit??ii Fra?ilor Români din Provata. Schimonahul constata îns?: „pentru aceast? comunitate multe se svoan? ?i chiar ?i ast?zi se aud critici nenum?rate de la to?i aceia care le place dezordinea".[133]

Din memoriul înaintat de membrii Comunit??ii Fra?ilor Români din Provata c?tre ministrul Cultelor ?i Instruc?iunii Publice, în 27 ianuarie 1900, afl?m c? ace?tia s-au întrunit în zilele de 21-22 ianuarie „în scop de a ?ine un sobor duhovnicesc ca s? discut?m jalnica stare ?i pozi?iunea trist? în care ne afl?m noi românii, care suntem cu locuin?a pres?ra?i prin v?ile adânci ?i pre coastele stâncoase ale acestui Sfânt Munte Athos". Constatau „faptul c?, cam de vreo 30 ?i mai bine de ani, între fra?ii no?tri români afla?i aici domne?te o oarb? neîn?elegere, adic?: neunire ?i dezordine nemaipomenite, clevetindu-se unul pe altul cum c? cutare ar fi basarabean ?i altul mai ?tiu eu cum? etc. etc." Se afirma c? aceast? lips? de unitate a românilor era cunoscut? la Muntele Athos ?i c? ea fusese indus? de „fra?ii prodromi?i". ?i chiar str?inii care vizitau Muntele Athos „privind la neîn?elegerile ?i groasele prostii ale fra?ilor no?tri, stau ca uimi?i ?i cuprin?i de mirare nepricepându-se ce s? zic? ?i cu feluri de def?imare râd de noi".[134] Se arata c? membrii comunit??ii pomeneau la slujbe pe membrii Sinodului ?i ai familiei regale, fapt ce a determinat „un r?zboi cumplit de du?m?nie ?i o neîmp?cat? ur? din partea tuturor confra?ilor afla?i în aceste localit??i". Cei care se opuneau Comunit??ii fra?ilor români proveneau „din partea derbedeilor cerni?i, care-?i dau ?i nume de români; felul acestor derbedei, sunt mai to?i imigran?i, unii din armata Regatului, al?ii de prin cur?ile boiere?ti ?i de prin pr?v?liile comersan?ilor, ca ni?te nedemni de serviciile lor", care s-au retras la Muntele Athos „ca în mijlocul str?inilor ?i în mijlocul ortodoxiei s? poarte un nume sfânt de români". Constatând „aceast? stare înjosit? a fra?ilor no?tri, din care se cauzeaz? multe nenorociri", adunarea general? a comunit??ii „dup? mai multe chibzuin?e, pentru a stârpi acest mare r?u, au g?sit de cuviin?? ca mai cu energie s? se lupte în contra neîn?elegerilor fr??e?ti, mai întâi de toate vrând a asigura viitorul, crezând mai nimerit ca Comunitatea fra?ilor români Provatean? din Muntele Athos s? fie cu totul pus? sub protec?ia statului nostru român, adic? în direct sub auspiciile ?i numele M.S. Carol I, regele României, pentru care scop am f?cut ?i o cerere la onoratul guvern al statului". O comisie a Comunit??ii, compus? din ieromonahii Gavriil Mateescu, Gherman Popovici ?i Marchian Mârza, în ziua de 23 ianuarie 1900 au mers la schitul Lacu, unde au informat pe dichiul Iustin, superiorul schitului, ?i pe epitropii Isaac ?i Visarion asupra obiectivului urm?rit, de unire a tuturor monahilor români într-o comunitate mai puternic?. Propunerile lor au fost respinse, „ei hot?rât au zis s? nu mai ispiteasc? satana cu slugile lui de a le mai b?ga erezii în mijlocul lor", iar la propunerea de a solicita protec?ia statului român au r?spuns c? „nu le trebuie... numai aceasta declarând, cum c? ajutoruri b?ne?ti din România îi folosesc, dar cât despre familia regal? a României nici nu vreau s? aud?, ca ?i de popa Teodosie, care, zic ei c? este încep?torul acestor izvodiri, tot atât ?i pentru formalit??ile Sfântului Sinod al Bisericii noastre Ortodoxe Române, nu primesc nici m?car s? aud?".[135]

Propuneau ministrului s? li se interzic? „acestor derbedei ascun?i prin zidurile române?ti ?i hr?ni?i cu buc??ica bietului român" s? mai intre în România s? mai strâng? milostenii, c?ci dac? „pierzându-?i ei odat? existen?a, poate c? prin foame, î?i vor aduce vreodat? aminte a cunoa?te o cale curat româneasc?, a?a numai poate li se vor deschide ochii ca s? cunoasc? ?i profitul de progresuri al celorlalte na?iuni, care sub diferite forme îl cap?t? zilnic". Se solicita interven?ia ministrului „cum ve?i crede de cuviin??, numai ?i numai s? se poat? înl?tura aceast? ur? otr?vit? dintre fra?ii români din Sfântul Munte, c?ci aceast? intrig? ru?inoas? ie?it? din gura unora din fra?i, pentru un biet român, este foarte grea, a?a c? ro?e?te în fa?a str?inului f?r? ca s? poat? r?spunde ceva".[136] Din documentele cercetate rezult? c? într-adev?r în rândul comunit??ilor române?ti de la Muntele Athos se refugiaser? dezertori din armata român? ?i chiar oameni care-?i p?r?siser? familiile. Un astfel de memoriu este cel al dezertorului Constantin Neagoe Dogariu, din 22 decembrie 1899, înaintat ministrului Cultelor ?i Instruc?iunii Publice, care vizitase Muntele Athos în octombrie-noiembrie 1899, în care-l denun?a pe Teodosie Soroceanu de la chilia Cucuvinu-Provata c? folose?te subven?ia de 5.000 de lei în interes personal, iar celorlal?i membri „... le d? numai câte 2 sau 3 saci de grâu, 10-15 oca de pe?te ?i 5-6 napoleoni spre a-?i pl?ti fiecare contribu?iile sale c?tre mân?stire".[137]

Dintr-un raport al ieromonahului Teodosie Soroceanu, din 1897, rezulta modul cum fusese întrebuin?at? subven?ia de 5.000 de lei. Astfel, pentru anul men?ionat, 3.960 de lei fuseser? folosi?i pentru cump?rarea a 12.000 ocale de grâu, 471 de lei pentru 157 de c?r?i date la legat ?i 569 de lei pentru birurile împ?r?te?ti ?i locale.[138] La 1 aprilie 1900, se întruneau la chilia Cucuvinu-Provata, cu hramul Sfântul Ioan Teologul, de la Muntele Athos, monahii români ai chiliilor Cucuvinu, Catafighi ?i Adormirea Maicii Domnului, pentru a întemeia Comunitatea fra?ilor români de la Muntele Athos. De?i, din documentele consultate, din Comunitatea fra?ilor români f?ceau parte ?i chiliile Sfântul Ilie ?i Sfântul Gheorghe-Colciu, ele nu apar în aceast? adunare. Ieromonahul Teodosie Soroceanu, superiorul chiliei Sfântul Ioan Teologul, Cucuvinu-Provata, ar?ta în cuvântul s?u scopul întrunirii: „Ca s? vot?m legea care ne st? înainte, lege care de mult era a?teptat? de unii dintre noi." Acest monah depusese cele mai multe str?duin?e pentru constituirea acestei comunit??i, de aceea insista: „se poate foarte bine ca unii din Sfin?iile Voastre s? nu fie tocmai bine convin?i despre trebuin?a unor asemenea, iar al?ii care s? nu le în?eleag? rostul". Spre „a lumina deplin pe to?i", Teodosie Soroceanu face un scurt istoric al evolu?iei vie?ii monahale athonite, de la Petru Athonitul ?i Sfântul Atanasie pân? în secolul al XIX-lea, accentuând rolul ??rilor Române în sus?inerea Sfântului Munte, îndeosebi dup? c?derea Imperiului Bizantin ?i instaurarea domina?iei otomane. Domnitorii români erau considera?i „noi ctitori ai Muntelui, noi reîntemeietori. Ei au cunoscut ce însemneaz? Sfântul Munte, au ?tiut c? aici va fi focarul adev?ratei credin?e, ?i-au dat seama ce însemneaz? a proteja ?i a ajuta Sfântul Munte, de aceea îi vedem ridicând lavre. Pe to?i îi vedem ca mari ctitori ai Sfintei Agore ?i dictatori. Insignele ??rilor ?i în timpul de fa??, dup? cum vedem, împodobesc toate monastirile existente, ceea ce dovede?te, precum ?i numele ctitorilor, participarea României ca ?ar? ortodox? la ajutarea ?i sprijinirea Sfântului Munte atâtea secole."[139]

Teodosie Soroceanu aprecia faptul c? monahii români athoni?i „?i-au dat seama de importan?a cea mare care e în a exista în Munte români, de aceea vedem pe mul?i înc? în zilele noastre ridicând frumoase loca?uri române?ti" ?i d? exemplul ieromonahului Nifon, întemeietorul schitului Prodromu (1856), precum ?i al schimonahului Cosma, „mo? al nostru ?i suntem ?i noi, ace?tia de acum". Apreciaz?, de asemenea, faptul c? monahii români s-au stabilit la Muntele Athos din vremuri îndep?rtate, „c? exist?m ?i c? trebuie s? exist?m în Munte ca na?iune ortodox?".[140] În continuare, Teodosie Soroceanu a f?cut un scurt istoric al chiliilor ce urmau s? fac? parte din Comunitatea fra?ilor români de la Muntele Athos. Monahii basarabeni Cosma Sp?taru, Domi?ian ?i Corg cump?raser? în anul 1864 ruinele fostei chilii Adormirea Maicii Domnului de pe mo?ia mân?stirii Xiropotamu ?i o ref?cuser? din temelii. Num?rul monahilor a crescut. Ace?tia au cump?rat în anul 1869 ruinele fostei chilii Cucuvinu cu hramul Sfântul Ioan Teologul. În anul 1870 au pus temelia bisericii chiliei Cucuvinu cu hramul Sfântul Ioan Teologul ?i a caselor, stare? fiind ieromonahul Domi?ian. Ulterior au cump?rat ruinele fostei chilii Catafighi cu hramul Sfântul Ioan Botez?torul, pe care au ref?cut-o, stare? fiind ieroschimonahul Teodorit Hodorogea. Chiliile de la Cucuvinu ?i Catafighi erau pe mo?ia mân?stirii Lavra ?i fuseser? cump?rate ?i reconstruite de mo?ii lui Teodosie Soroceanu: ?tefan, Iordache ?i Costache Soltani, to?i din Basarabia, care s-au c?lug?rit sub numele de Sava, Gherasie ?i Calinic. Ace?ti trei schimonahi au l?sat pentru urma?ii lor ca obiectiv: „cât va fi Sfântul Munte aceste case s? fie unite între dânsele ?i la un fel s? tr?i?i, c?ci to?i se vor folosi de voi ?i vor veni ?i al?ii s? se uneasc? la fr??ia voastr? ?i a?a, dac? nu cum a fost, s? ?ine?i cinstea neamului ca drept credincios." Teodosie Soroceanu ar?ta c? monahii celor trei chilii au p?zit cu sfin?enie aceste sfaturi, au fost bucuro?i de izbânda în r?zboiul pentru ob?inerea Independen?ei ?i au suferit când sudul Basarabiei a fost realipit Rusiei. În anul 1881, când a fost proclamat Regatul României, s-au bucurat ?i au fost ferici?i, ca români, s? pomeneasc? la slujbe numele familiei regale în bisericile lor, conform dispozi?iilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Urmând politica statului român, monahii acestor chilii au primit o subven?ie din partea guvernului României.

Stare?ul Teodorit Hodorogea decedase, a?a cum s-a întâmplat ?i cu urma?ul s?u, Antonie Saghin, iar în 1900 stare? era Ilarion Mârza. La chilia Adormirea Maicii Domnului, Cosma Stratan decedase ?i stare? era Gherasim Stratan. La Cucuvinu tr?ia înc? fostul stare? Domi?ian ?i ajunsese stare? Teodosie Soroceanu.[141] Acela?i Teodosie Soroceanu mai arat? c? trecerea timpului a dus la îmb?trânirea monahilor ?i c? a sosit vremea s? se gândeasc? la ce vor l?sa urma?ilor lor. Prin urmare, propune adun?rii s? fie citit? Legea Comunit??ii Fra?ilor Români de la Muntele Athos. Gherasim Stratan, stare?ul chiliei Adormirea Maicii Domnului, constata c? ?i înainte de aceast? dat? existase o lege nescris? dup? care se ghidaser?, îns? pentru a evita ca, dup? dispari?ia lor, aceast? lege s? fie înc?lcat? „din zavistie sau alte pricini" ?i pentru ca s? „nu se strice ceea ce noi am f?cut cu deplin? chibzuin?? ?i învoire între noi", a fost elaborat? aceast? lege scris?, care urma s? fie discutat? ?i adoptat?, l?sând posibilitatea ca în viitor s? fie îmbun?t??it?.[142]

Legea propus? spre dezbatere celor 51 de monahi români ai chiliilor Adormirea Maicii Domnului, Catafighi ?i Cucuvinu avea 32 de articole. Primele articole stabileau denumirea de „Comunitatea Fra?ilor Români de la Muntele Athos" ?i se preciza c? scopul ei e acela de a ap?ra drepturile fra?ilor de acela?i neam, de ajutor reciproc, de a ridica moralul na?ional la „nivelul trebuincios unei na?iuni" pentru reprezentarea corespunz?toare a ei ?i de a câ?tiga „drepturile ce se cuvin românilor". Articolul 4 prevedea înfiin?area unei biblioteci „pentru luminarea fra?ilor de un neam". Comunitatea î?i propunea s? sus?in? interesele celor care o sprijineau material ?i s? câ?tige drepturile monahilor români, ca na?iune ortodox? persecutat? în Muntele Athos. Membrii comunit??ii urmau s? se ajute între ei „la toate trebuin?ele" ?i s? se poarte cu respect fa?? de monahii greci, ru?i, bulgari, sârbi dac? ace?tia „nu vor atinge ?i v?t?ma interesele na?ionale ale comunit??ii". Toate a?ez?mintele componente urmau s? se conduc? dup? acela?i regulament în administrarea intern? ?i s? se conformeze ordinelor „Bisericii Mame". Oficiul divin urma s? se desf??oare numai în limba român?. Nu puteau fi primi?i în comunitate decât fra?i români ?i nu puteau fi ad?posti?i membri dovedi?i c? lucreaz? împotriva acesteia. Se forma un consiliu, compus din superior ?i câte un ucenic din fiecare a?ez?mânt al comunit??ii. Biroul consiliului era compus dintr-un pre?edinte, ce era în acela?i timp ?i superiorul întregii comunit??i, ales pe via??, un vicepre?edinte, un secretar ?i un raportor, ale?i pentru câte un an. Pre?edintele trebuia s? fie unul dintre superiorii celor trei chilii, s? aib? preg?tirea corespunz?toare, s? nu fie „egoist ?i pasionat". Alegerea lui se f?cea prin vot. În urma alegerii trebuia s? depun? un jur?mânt prin care s? se angajeze c? va contribui la dezvoltarea comunit??ii ?i va respecta legea votat?. Membrii comunit??ii depuneau, la rândul lor, un jur?mânt de supunere necondi?ionat? fa?? de pre?edintele ales, „atât cât se va conduce de legea votat?". Pre?edintele avea o putere absolut? în dirijarea administrativ-politic? a comunit??ii, putea cere înl?turarea oric?rui frate sau c?lug?r din orice chilie, „dac? s-ar dovedi c? acela ar v?t?ma comunitatea". În problemele externe, pre?edintele putea fi învestit a reprezenta comunitatea printr-o împuternicire semnat? de to?i membrii. În lipsa lui, conducerea o prelua vicepre?edintele. Consiliul putea fi convocat „de câte ori trebuin?a va cere" de c?tre pre?edinte, iar ?edin?ele urmau s? se desf??oare acolo unde vie?uia acesta. Orice a?ez?mânt care ar fi aderat la comunitate trebuia s? recunoasc? aceast? lege, care urma s? se completeze cu „cele ce vor fi de trebuin??".[143] Legea a fost votat? în aceast? form? de cei 51 de monahi ai celor trei chilii. Cei care ar fi înc?lcat-o ar fi fost afurisi?i.

Teodosie Soroceanu, care condusese interimar administrarea intereselor comune ale celor trei chilii, ?i-a dat demisia ?i a mul?umit pentru „patrioticul ?i fr??escul sprijin pe care-n tot timpul mi l-a?i ar?tat ?i care a dat roade: darea subven?iunei, ridicarea moralului la fra?ii comunit??ii ?i în fine aceast? lege care era atât de mult a?teptat?".[144] Gherasim Stratan, stare?ul chiliei Adormirea Maicii Domnului, i-a mul?umit ieromonahului Teodosie Soroceanu pentru „modul cum a?i condus, administrat ?i a?i desf?cut toate cestiunile comunit??ii", iar Ilarion Mârza, stare?ul chiliei Catafighi, propunea formarea unei comisii care s? administreze comunitatea ,pân? la alegerea noului pre?edinte. Aceast? comisie a fost alc?tuit? din Gherasim Stratan ?i p?rin?ii Marchian ?i Epifanie, urmând ca pân? la 9 aprilie s? fie depuse candidaturile pentru func?ia de pre?edinte, iar la 11 aprilie acesta s? fie ales, la chilia Catafighi, prin votul tuturor monahilor. La ?edin?a din 11 aprilie 1900, deoarece nu ?i-a depus nimeni candidatura pentru func?ia de pre?edinte, Gherasim Stratan îl propune tot pe Teodosie Soroceanu, „ca cel ce a înfiin?at aceast? comunitate ?i ca cel ce posed? calit??ile cerute prin art. 18". Rezultatul votului a fost de 50 de voturi pentru ?i 1 vot împotriv?. În consecin??, Teodosie Soroceanu a fost ales pre?edinte pe via?? al Comunit??ii fra?ilor români de la Muntele Athos. Membrii comunit??ii au rostit jur?mântul de supunere, iar consiliul s-a retras pentru alegerea noilor membri. Teodosie Soroceanu a propus, iar ceilal?i membri au votat ca vicepre?edinte pe Ilarion Mârza, superiorul chiliei Catafighi, ca secretar pe Gherasim Stratan, superiorul chiliei Adormirea Maicii Domnului, ?i ca raportor pe p?rintele Epifanie. A fost format? o comisie, sub conducerea secretarului, compus? din Serafim Duhovnicu, Prohor Economu ?i p?rintele Nicandru, care s? elaboreze regulamentul comunit??ii, urmând ca în ziua de 24 aprilie 1900 s? aib? loc ?edin?a de adoptare a acestuia, la chilia Cucuvinu.[145]

--------------------------------------------------------------
[104] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre,op. cit., vol.I, Bucure?ti, Editura Universit??ii, 2004, p. 171-172, 195-202, 217-226.
[105] DANIC, fond Ministerul Cultelor, Direc?ia Contabilit??ii, dosar18/1900, f.52.
[106] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, op. cit. p.197.
[107] Ibidem, p.200.
[108] DANIC, fond Ministerul Cultelor, Direc?ia Contabilit??ii, dosar. 18/1900, f.53.
[109] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, op. cit. p.223.
[110] DANIC, fond Ministerul Cultelor, Direc?ia Contabilit??ii, dosar. 3975/1906, f.15.
[111] Ibidem, f.17.
[112] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, op. cit. p.222.
[113] Ibidem, p.223.
[114] Ibidem, p.199.
[115] DANIC, fond Ministerul Cultelor, Direc?ia Contabilit??ii, dosar. 18/1900 f.85-90.
[116] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, op. cit. p.196.
[117] Ibidem, p.198, 226.
118 DANIC, fond Ministerul Cultelor,Direc?ia Contabilit??ii, dosar. 18/1900 f.46-47.
[119] Adina Berciu-Dr?ghicescu, Maria Petre, op. cit. p.224.
[120] Ibidem, p.173.
[121] Ibidem, p.225.
[122] Ibidem, p.172, 224.
[123] Ibidem, p.225.
[124] Ibidem, p.200.
[125] Ibidem, p.224.
[126] Ibidem, p.222.
[127] Ibidem, p.223.
[128] Ibidem, p.224.
[129] DANIC, fond Ministerul Cultelor, Direc?ia Contabilit??ii, dosar. 3975/1906, f.13.
[130] Ibidem, dosar. 18/1900, f.46.
[131] Ibidem, f.43.
[132] Ibidem.
[133] Ibidem, f.47.
[134] Ibidem, f.7.
[135] Ibidem, f.12.
[136] Ibidem, f.10.
[137] Ibidem, f.45.
[138] Ibidem, dosar 27/1898, f.14.
[139] Ibidem,dosar 18/1900, f.52.
[140] Ibidem, f.53.
[141] Ibidem, f.54.
[142] Ibidem.
[143] Ibidem, f.56-60.
[144] Ibidem, f.61.
[145] Ibidem, f.62-65. footer