Revista Art-emis
Jurnalul personal al Secretarului General adjunct al P.N.?., Nicolae Pascu (2) PDF Imprimare Email
  
Joi, 25 Iunie 2015 16:46

Mircea Vâlcu Mehedin?i, art-emisDup? cum se vede, Mihai este preocupat numai de situa?ia sa personal? în leg?tur? cu abdicarea. Încolo, nimic. Nici-un cuvânt de durere pentru na?ia care îndur? cele mai cumplite suferin?e. Nici-un cuvânt de încurajare pentru aceia?i na?ie. Nici-o vorb? de comp?timire ?i simpatie pentru I. Maniu, conduc?torul politic al neamului, care z?cea în închisoare, din care nu exist? nici-o speran?? c? va ie?i viu. (Aceast? umbr? de rege nu a voit s? semneze actul de gra?ierea lui Maniu, cum nu a vrut s? semneze nici actul de gra?ierea lui Antonescu. El, cum am mai ar?tat, era doar un bun executant al Kremlinului ?i nici decum un suveran demn al României - n.n.). M? întrebam ?i m? întreb ?i ast?zi, cu adânc? uimire ?i egal? indignare: cum e posibil ?i cum a fost posibil a?a ceva? Ce imens? gre?eal? politic?! Dar mai cu seam? ce suflet sterp în aceast? chestiune! Cred c? vre-o infim? minoritate a românilor s? nu fi f?cut acelea?i reflec?ii. ?i chiar dintre ace?tia sunt sigur c? nimeni n-ar putea obiecta ceva împotriva criticilor de felul celor de mai sus, odat? pus în cuno?tin?a lor ?i iat?-l pe Mihai c? se ridic? împotriva fsl?ific?rii alegerilor ?i a faptului c? acei care au câ?tigat realmente alegerile au fost frustra?i de calitatea lor ca reprezentan?i ai na?iunii - ?i vede?i ce termeni ambigui ?i nejuridici se întrebuin?eaz?: „anihilând", „asentimentul". Or Mihai este acela care a acoperit falsul, prin deschiderea parlamentului, refuzând de a face, atunci, cum vroia poporul. Ajuns în America, Mihai n-a str?lucit, dar va fi aflat acolo c? mai e cale lung? pân? ce lumea liber? se va hot?rî s? înfrunte decisiv comunismul. Reîntors în Elve?ia neutr?, Mihai a reintrat în inac?iune, a?a cum cum în?eleg eu c? trebuie s? însemne ac?iunea. La fel a r?mas pân? acuma, de?i în Marea Britanie, unde el s-a instalat din vara 1955, dispune de libertate de ac?iune. Dar ce putea face Mihai ?i a lipsit de a face multe? Primul lucru ce era de f?cut este strângerea tuturor românilor în jurul ?efului na?iunii sub form? spectaculoas? ?l prin asta demonstrativ?. ?ederea în Elve?ia a însemnat dezinteresare, retragere voit? din lupt?. Retragerea în via?a tihnit? mai rezult? ?i se constat? din tot felul de trai al monarhului. Momentul când Mihai a ajuns în str?in?tate, ?i vre-un an dup? aceia, a fost timpul cel mai prilenic, care a fost pierdut, ca ?i tot timpul care a urmat, pentru o ac?iune de felul celei indicate. Mihai trebuia s? mearg? la Paris, unde mi se pare c? n-a fost nici-o dat?, pentru c? acolo sunt cei mai mul?i români. Biserica româneasc? din Paris ?i acelea de oriunde se va fi aflat Mihai, trebuiau s? fle frecventate de acesta, pentru a-?i crea în jurul lor centre de adunare ?i de iradiere a patriotismului. Zilele de s?rb?toare na?ional?, ?i de mari s?rb?tori cre?tlne trebuiau s? fie nelipsite de prezen?a în biserica româneasc? a lui Mihai. Pe urmele Iui ar fi c?lcat ?i al?i români de vaz?. S-ar fi des?vâr?it o mai strâns? unitate a românilor. În zilele de s?rb?tori na?ionale, Mihai ar fi trebuit s? ofere recep?ii mari, modeste ca ?inut? ?i trata?ii, dar mari ca num?r al participan?ilor ?i ca însufle?ire. Tot lui îi revenea îndatorirea de a porni ac?iunea pentru o asocia?ie larg? cu caracter cultural, care s? reuneasc? pe to?i intelectualii no?tri ?i care s? organizeze sistematic propaganda româneasc?.

Am indicat câteva idei mai importante. Îmi mai viu ?i altele în minte, dar nu vreau s? lungesc vorba, c?ci am spus esen?ialul. Alt? direc?ie de activitate trebuia s? fie contactul mai apropiat de anumite cercuri ale lumii apusene. Pre?edintele S.U.A. particip?, din când în când, la prânzuri sau cine oferite de vre-o asocia?ie de pres? sau de vre-o asocia?ie cultural? ori social?, cu care prilej el prezint? cuvânt?ri, care se r?spândesc în lumea larg?. Acela? lucru îl putea face ?i Mihai. O asemenea personalitate este oricând bine primit? la atari adun?ri. Cuvânt?ri bine ticluite ar fi servit enorm cauza româneasc? ?i ideia libert??ii în general. Ar mai fi trebuit create contacte personale, dese, cu conduc?torii politici occidentali ?i cu oamenii de cultur? apuseni, mijloace prin care neamul românesc ?i idealurile morale ale lumii libere, nu ar fi avut decât de câ?tigat. S? nu se uite c? un monarh se bucur? de un imens prestigiu ?i s? mai ?inem seama c? Mihai I a fost bine primit la Curtea Angliei, unde tat?l s?u ?i bunica sa de pe tat? au fost refuza?i. Se mai putea înfluen?a ?i în alt fel publicul str?in. Mihai ar fi trebuit s? fie prezent de câteva ori pe an la reprezenta?iile de oper? ?i de teatru, la concerte unde prezen?a sa ar fi stârnit interes printre str?ini. Tot odat? ea ar mai fi stimulat pe arti?tii români din str?in?tate ca s? primeasc? lumina con?tiin?ei române?ti ?i s? lucreze, acolo, pentru cauza na?ional?.

Românilor din ?ar?, regele lor trebuia s? le vorbeasc? în alt chip decât mesajele „tradi?ionale", cu vorbe conven?ionale ?i cu f?g?duieli în felul acelora c?... o s? fie bine, mesagii c?rora de mult timp nu li se mai d? aten?ie în ?ar?. Pe de alt? parte mesagiile trebuiau rostite în biseric?, sau cu prilejul vreunei recep?ii, la locuin?a regelui, iar încredin?ate, pe band? de magnetofon unui anume post str?in de radiodifuziune, în exclusivitate. Aflarea ?tirii mor?ii lui Iuliu Maniu a cutremurat pe to?i românii din ?ar? ?i str?in?tate. Pân? ?i guvernele englez, francez ?i american au f?cut declara?ii publice pentru mucenicul întru ideia mondial? de liberate. Dup? trei s?pt?mâni s-a gândit ?i Mihai s? deie publicit??ii o declara?ie. Dup? trei s?pt?mâni! ?i de ce n-a participat el la un parastas pentru odihna sufletului lui I. Maniu? Dac? nimic din toate acestea nu s-a f?cut, s? nu ne invoce lipsa de bani. E clar c? nu aceasta e cauza. Banii se pot g?si când ai ideia de a face ceva bun pentru na?ie. Cauza st? în aceia c? tocmai ideia în sine a lipsit. Închiderea regelui în turnul de filde? de unde prive?te neobservat de nimeni, cu ochi prea tineri pentru vârsta sa ?i de pe în?l?imea treptelor unui tron invizibil asupra României ?i a lumii în mijlocul c?reia se afl? este o imens? gre?eal?. (Autorul vrea s? spun?, prin expresia: „cu ochi prea tineri", cum c? acesta avea o minte infantil? fa?? de vârsta pe care o avea. S? admitem, totu?i, prin absurd, c? un rege în vârst? de aproape de 30 de ani este prea tân?r pentru a ra?iona cu maturitate asupra c?ilor pe care trebuia s? le adopte. Dac? ar fi a?a, se pune întrebarea, ce vârst? ar fi trebuit s? aib? pentru a ajuta, din str?in?tate, poporul român c?zut sub jugul comunist? Îmi amintesc c? Mare?alul Antonescu, într-o discu?ie cu acest fost rege, i-a spus: „Majestate, ?ara nu e un automobil. Altcumva se conduce România!" - n.n.).

Acum nu sunt vremuri obi?nuite când un rege domne?te cu coroan? pe cap, cu oameni pu?ini care îl apropie, cu distan?? pus? fa?? de supu?i. În vremurile de r?scruce de acum, noi am fi vrut un rege dinamic (nu un nimeni - n.n.), neprovocator, deloc distant. (Prostul nu e prost destul, dac? nu e ?i fudul - n.n.), dimpotriv?, apropiat de oamenii s?i întru durere ?i suferin??, creator de curente, f?uritor de idealuri, lupt?tor activ în duhul lor. E limpede c? Mihai nu poate r?spunde tuturor cerin?elor noastre. Dar unele dintre ele sigur c? da, dac? ar gândi sau dac? ar fi sf?tuit. (Durerea noastr?, a românilor, este c? Mihai n-a gândit niciodat? pentru sprijinul românilor. Pe el nu l-au interesat decât interesele proprii, meschine. Nimic altceva. A fost un rege de mucava! - n.n.). Atitudinea distant? a tân?rului rege este cu atât mai de neîn?eles, cu cât acesta, probabil silit de împrejur?ri, îndepline?te acte de nego?, ceeace orice s-ar spune, nu este un act regesc ?i nici-un act care s? nu cear? o atitudine opus?, de distan??. A?adar, om afabil ?i apropiat cu clien?ii americani ?i întreprinderile britanice de avioane al c?rei reprezentant peste ocean este Mihai I, rege al românilor, om foarte rezervat ?i distant fa?? de membrii na?iunii române. Nu merge nici din acest punct de vedere. ?i ca s? termin despre Mihai, voi releva un act pozitiv pe care el inten?iona s?-l fac?, dar care dovede?te mult? u?urin??. Se ?tie c? tân?rul nostru rege s-a c?s?torit cu o principes? catolic?. Ei, bine, Mihai inten?iona s? p?r?seasc? religia ortodox?, pentru a trece la catolicism. Dar constitu?ia prevede expres c? regele trebuie s? fie ortodox. Mama sa - regina Elena - l-a oprit s? fac? aceast? gre?eal?, motivându-i c? va întâmpina destule dificultî?i la reîntoarcerea sa în ?ar?, spre a mai ad?uga ?i chestiunea religioas?. ?tirea în acest con?inut, a fost dat? de postul de radio Londra; deci e absolut sigur?. Dificult??ile despre care vorbe?te regina Elena, se refer?, desigur, la chestiunea monarhie sau republic?.

S? cercet?m ?i liniile mari ale ac?iunii desf??urat? de consiliul na?ional român, a?a cum ele au fost aduse la cuno?tin?a public?. Dup? dispari?ia din via?? a generalului R?descu, pre?edinte al consiliului na?ional român a devenit C. Vi?oianu, care din ?ar? câ?tigase simpatia ?i încrederea lui Mihai I. Se va vedea mai târziu dac? au mai existat ?i alte temeiuri pentru înl?turarea lui Gafencu, f?r? îndoial? persoana politic? cea mai interesant? dintre românii afla?i în str?in?tate ?i care prin înl?turarea sa de la pre?edin?ia consiliului a fost exclus din echipa oficioas? româneasc? de lupt? na?ional?. Pre?edintele consiliului na?ional român, R?descu sau Vi?oianu, a informat opinia public? mondial? despre unele calamit??i ab?tute asupra românilor - ca în cazul denun?at de R?descu - al deport?rii moldovenilor din Basarabia ?i altele. Tot odat? s-au întocmit proteste ?i s-au ?inut cuvânt?ri ?i diferite comemor?ri; R?descu mai adres? mesagii neamului românesc, cu prilejul zilei de 1 ianuarie în care vestea pe români c? ziua eliber?rii se apropie ?i asta înc? de acum zece ani. Impresia mea este c? R?descu s-a ?inut departe de Mihai, probabil din pricina aducerii guvernului de la 6 martie 1945. Consiliul Na?ional Român st? permanent în strâns contact cu departamentul de stat american. Se pare c? cea mai de seam? activitate a consiliului este de a fi colaboratorul guvernului american în ac?iunea sa de îndrumare a opiniei publice americane în favoarea eliber?rii ??rilor de dup? obonul de fier, c?rora, de vre-o trei ani li se mai zice ?i ??ri subjugate. Acest rol este minor, mai ales c? guvernul american folose?te din plin propriile sale mijloace de a se informa despre ce se petrece dup? oblonul de fier ?i de a lucra asupra opiniei sale publice interne. Sunt ani buni de când scopul urm?rit de guvernul american s-a încheiat. Opinia public? american? e informat?. Rolul de între?inerea acesteia prin colaborarea consiliului na?ional român - ?i a consiliilor na?ionale ale altor neamuri subjugate - a devenit înc? de ?i mai mic? importan??. Este regretabil c? consiliul na?ional român n-a împiedicat o ac?iune gre?it? a guvernului american, care a avut grave urm?ri în ?ara noastr?. Acum vre-o ?ase ani, guvernul american a anun?at cu trompete, crearea unui fond de 100 milioane dolari pentru între?inerea ac?iunii subversive în ??rile de dup? Oblonul de Fier. Ca s? dai publicit??ii o asemenea ac?iune, este un fapt neserios de care numai americanii pot fi capabili. (l?ud?ro?enia ?i exagerarea sunt specifice, într-adev?r, americanilor - n.n.). Prima urmare intern? româneasc? a fost aruncarea în închisori a unor frunta?i francmasoni ?i a unor români trecu?i la catolicism, guvernul nostru comunist b?nuind c? ace?tia ar putea avea leg?turi cu str?in?tatea ?i deci ar putea colabora la ac?iunea subversiv?. Apoi, au ap?rut grupuri de a?a-zis? rezisten?? pasiv?, care - dup? cele publicate în ziarele noastre asupra proceselor celor prin?i ?i to?i rezisten?ii au fost prin?i - erau compuse din câteva persoane, slab înarmate. Poate c? unele organiza?ii de rezisten?? pasiv?, s? fi fost puse la cale de americani. Poate c? altele s-au constituit din ini?iativa intern?, dar tot sub imboldul ve?tii date de N. Truman, pre?edintele Americii ?i sub ac?iunea „Vocii Americii", care de zece ani difuzeaz? mereu ?tiri pe care dac? le-ai lua în serios - ?i mul?i le-au ?i luat ani îndelunga?i - ai crede c? r?zboiul bate la u??. (Precizez c? rezisten?a din mun?i nu a fost luat? din ini?iativ? ?i cu ajutor american. Dac? ar fi fost a?a, ar fi trebuit ca americanii s? para?uteze grupurilor din mun?i armament, tehnic? de lupt? ?i ajutoare în alimente, or nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Americanii, în toat? aceast? perioad?, de subjugare a ??rilor „socialiste", pân? la destr?marea U.R.S.S. - pus? la cale de Francmasonerie - pentru România nu au f?cut absolut nimic. Dup? destr?mare ?i uciderea cuplului Ceau?escu ?i a celor peste 1.000 de români, americanii au pus st?pânire pe România, transformând-o în colonia lor. Pentru bazele americane care sta?ioneaz? pe teritoriul nostru, România nu prime?te nimic, dipotriv?, foarte multe cheltuieli sunt suportate din bugetul statului român. Nu mai vorbesc de „carnea de tun", complet gratuit?. Noi pl?tim mercenarilor români armamentul, tehnica de lupt?, salarii, echipament ?i alte multe alte cheltuieli de între?inere, pentru a lupta, ca stat agresor, în ??rile str?ine, unde, repet, numai americanii au interese de acaparare a bog??iilor acestor ??ri. Bineîn?eles c? aceast? supu?enie oarb? este executat? cu concursul conducerii României, începând cu ?eful de stat, guvern, parlament ?i cu al?ii, care, probabil, iau comisioane grase pentru slujul pe care îl fac. A?adar, rezisten?a din mun?i era de sorginte patriotic?, româneasc?. Cei care s-au sacrificat, îmbr?când c?ma?a mor?ii, au fost eroi români, adev?ra?i patrio?i, nu ni?te incon?tien?i, manevra?i de propaganda anglo-american?. C? românii din rezisten?? au tot sperat c? americanii vor interveni în România, asta-i altceva. - n.n.). Consiliul Na?ional Român n-a împiedicat nimic din cele de mai sus. A f?cut mai mult, înc? ?i mai r?u. Tot pe acel timp auzeam la radio Paris mesagii personale care erau v?dit c? se adreseaz? grupurilor de rezisten?? din ?ara noastr?. S-a spus c? N. Caranfil ar fi dirijat mi?carea de rezisten??. Cei din consiliul na?ional român n-au fost nici la prima ?i nici la a doua gre?eal?.
- Va urma -

Not?: S-a p?strat ortografia original? a documentului. Textul integral[1] poate fi g?sit în volumul „Memoria Istoriei. ?ip?tul mor?ii" Vol. 2, Bucure?ti, autor Mircea Vâlcu-Mehedin?i, Editura M.V.M., 2015.
---------------------------------
[1] Fond C.C. al P.C.R., Colec?ia 147, Dosar 19

footer