Asasinatele de la Jilava, Snagov ?i Strejnicul Imprimare
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Luni, 30 Noiembrie 2015 21:57
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/istorie/Asasinatele-de-la-JilavaSnagovStrejnicul.jpg

Asasinatele de la Jilava,Snagov ?i StrejniculNoaptea de 26/27 noiembrie ?i din ziua de 27 noiembrie 1940

„În zi de crud? foamete,/ Fiindu-li lehamite/ In margenea ??rii întregi/ Au vrut s'ucid? pe mo?negi". (Nicolae Iorga, „Oameni de prisos").

În noaptea de 26 spre 27 noiembrie , apoi în ziua de 27 noiembrie au fost asasinate 70 persoane, lideri politice ?i militari , membri ai structurilor informative, de ordine ?i sigurant? , justi?ie din care 64 de persoane se aflau arestate în închisoarea miltar? Jilava, celelalte fiind asasinate la prefectura Poli?iei Capitalei, iar în p?durea Snagov ?i Streajnic au fost asasina?i cunoscutul economist Virgil Madgearu ?i marele istoric Nicolae Iorga . Între victimele men?ionate ?i în procesul intentat asasinilor au figurat Mihail Moruzov, Niki ?tefanescu, generalul Ion Blegliu, generalul Arge?eanu, generalul Gabriel Marinescu, colonelul Anibal Panaitescu, colonelul ?tefan Gherovici, ofi?eri de poli?ie ?i jandarmi, subofi?eri ?i func?ionari care luaser? parte la reprimarea Mi?c?rii Legionare[1]. Marele istoric român Nicolae Iorga ?i pre?edinte al Academiei Române, a fost ridicat de la vila sa din Sinaia în dup? amiaza zilei de 27 noiembrie 1940, sub pretextul c? urmeaz? s? dea o declara?ie la Prefectura Poli?iei Capitalei. În aceia?i zi fostul profesor universitar ?i ministru Virgil Madgearu a fost ridicat de la domiciliu s?u din Bucure?ti sub acela?i pretext. Primul a fost g?sit asasinat în miri?te lâng? comuna Steajnicul-Prahova, iar cel de al doilea, în p?durea Snagov la locul numit Coada Lung?[2]. În aceea?i zi fo?ti primi mini?tri ?i unii demnitari ai Statului - au fost ridica?i de la domicilile lor cu inten?ia de a fi uci?i - printre ace?tia se aflau generalul Ilasievici, Constantin Argetoianu, Gheorghe T?t?r?scu, Ion Gigurtu, Mihail Ghelmegheanu, general dr. Marinescu colonelul Victor Marinescu au sc?pat cu via?? datorit? interven?iei la timp a lt.col.Alexandru Rio?eanu, în acel moment subsecretar de stat la Ministerul Internelor. Transporta?i din ordinul lui pentru a fi pu?i în siguran?? s-a încercat din nou uciderea lor în cursul nop?ii de 27 spre 28 noiembrie. Au fost salva?i din nou gra?ie interven?iei la timp a unui deta?ament motorizat la ordinul aceluia?i Rio?eanu. Nu acela?i lucru s-a întâmplat cu comisarii Paul Voinescu, Nicolae Suciu, Nicolae Gheorghe Ralet, Alexandru Davidescu ?i Ionel Dumitrescu. Primii trei au fost uci?i în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940 în beciurile prefecturii. Ceilal?i doi au fost transporta?i diminea?a în p?durea Balota-Vl?sia , pe ?oseaua Bucure?ti-Ploie?ti, unde s-a tras asupra lor, a sc?pat cu via?? în urma unor grele suferin?e Ionel Dumitrescu.

Implicarea Poli?iei legionare ?i a Corpului Muncitoresc Legionar (C.M.L.) în asasinate

Colaborarea între Poli?ia Legionar?[3] ?i Corpului Muncitoresc Legionar[4] - dou? structuri de for?? ?i ?oc a Mi?c?rii Legionare a fost dovedit în special de faptul c? în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, comandantul C.M.L. a înso?it garda legionar? din care au fo?ti recruta?i asasinii la închisoarea Miltar? Jilava a repartizat pe to?i membrii g?rzii din acea noapte, indicând fiec?ruia în parte cum va ac?iona ?i în care celul? din cele 16.
Asasinii identifica?i ulterior erau în mare parte ofi?eri ai Poli?iei Legionare care î?i avea sediul la Prefectura Poli?iei Capitalei - to?i numi?i în func?ie de fostul Prefect ?tefan Zavoianu - învinuit ?i condamnat pentru instigare la asasinat.
De asemena din cercet?rile efectuate ?i dup? indiciile adunate al?i atentatori erau membrii ai Poli?iei legionare dependente de Ministerul de Interne sau persoane înregimentate în C.M.L .

Sentin?a ?i executarea asasinilor

La 9 iulie 1941, Curtea Mar?ial? a Comandamentului Militar al Capitalei, sub pre?edin?ia prim-pre?edintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, începeau dezbaterile în procesul privind asasinatele s?vâr?ite la Jilava. În cadrul aceluia?i proces, au comp?rut ?i acuza?ii pentru crimele din aceea?i noapte de la Prefectura Poli?iei Capitalei ?i din p?durea Balota-Vl?sia, dar ?i cei învinui?i de sechestrarea ?i de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga ?i Virgil Madgearu. Cercet?rile au durat din martie pân? la 21 iunie 1941. La data de 21 iunie 1941 a fost data ordonan?a definitiv? în cauza asasinatelor, iar pe 22 iulie 1941 s-au pronun?at sentin?ele. Au comp?rut în fa?a Cur?ii 17 acuza?i, au lipsit 21 din care 20 disp?ru?i . Dintre cei acuza?i 20 au fost condamana?i la moarte, cinci la munc? silnic?, 6 la 10 ani, iar 5 au fost achita?i. Printre cei condamna?i s-au num?rat: ?tefan Z?voianu fost prefect legionar al Poli?iei Capitalei, Romulus Opri?, fost chestor legionar, Constantin Or??anu, adjunctul lui Z?voianu, Tudor Dacu, informator al Poli?iei Legionare din Prahova, Eremia ?ocariciu, chestor-?ef al poli?iei legionare, Gheorghe Cre?u, Marcu Octavian, Savu Constantin, Dumitru Anghel zis Dumitru Lixandru, Anghel Oprea ?i Ion T?n?sescu. Execu?ia a avut loc în ziua de 28 iunie 1941 în Valea Piersicilor, la sud-est de închisoarea Jilava[5].

Bibliografie
- Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri, Pe marginea pr?pastiei, 21-23 ianuarie 1941, Bucure?ti, 1942., Edi?ia a II-a îngrijit? de prof.univ.dr. Ioan Scurtu, 2 volume, Bucure?ti, Editura Scripta, 1992 , vol. II.
- Asasinatele de la Jilava, Snagov ?i Strejnicul, 26 noiembrie 1940, Monitorul Oficila ?i Imprimeriile statului, Bucure?ti, 1941.
- Asasinatele de la Jilava, Snagov ?i Strejnicul. 26 - 27 noiembrie 1940, Bucure?ti, Editura Scripta, 1992.
- ?inca, Florin, Din istoria Poli?iei Române, vol. I, cap. 5, Tipografia RCR Print, Bucure?ti, 2006
- Alin Spânu , Istoria Serviciilor de Informa?ii contrainforma?ii române?ti în perioda 1919-1945, Ia?i, Editura Demiurg, 2010.
- Tiberiu T?nase Fe?ele Monedei - Mi?carea Legionar? între 1941-1948, Bucure?ti, Editura Tritonic, 2010.
-------------------------------------
[1] Alin Spânu, Istoria Serviciilor de Informa?ii contrainforma?ii române?ti în perioda 1919- 1945, Editura Demiurg, Ia?i 2010
[2] Asasinatele de la Jilava... Snagov ?i Strejnicul, 26 noiembrie 1940, Monitorul Oficila ?i Imprimeriile statului, Bucure?ti, 1941, p. 14.
[3] De?i, teoretic, Poli?ia Legionar? a fost desfiin?at? la 2 decembrie 1940 (Ordinul nr.4766 al Ministerului Afacerilor Interne, din 9 decembrie 1940), practic a continuat s? activeze, iar documente din luna ianuarie 1941 men?ionez? existen?a în continuare a Poli?iei Legionare, care f?cea perchezi?ii ?i confisc?ri de bunuri, sub pretextul „c?ut?rii unor materiale compromi??toare pentru francmasoni.
[4] CML era o structur? de baz?, în care se încadrau muncitorii legionari, era împ?r?it în sectoare, sec?ii ?i cuiburi. Elementul muncitoresc apare în Mi?carea Legionar? de la începutul acestei mi?c?ri, iar num?rul s?u a crescut mereu, dând posibilitatea organiz?rii - în octombrie 1936 - a unui corp special denumit „Corpul Muncitoresc Legionar" sub conducerea inginerului Gheorghe Clime.
[5] Pentru detalii privind execu?iei a se vedea Asasinatele de la Jilava, Snagov ?i Strejnicul, 26- noiembrie 1940 p.4.

footer