Revista Art-emis
Submarinul „Delfinul” - singur împotriva tuturor (4) PDF Imprimare Email
Lector univ. dr. Florian Bichir   
Miercuri, 12 Iulie 2017 17:01

Submarin Delfinul 4Tot la Constanţa s-a găsit submarinul şi la 22 iunie 1941 când, prin începerea ostilităţilor cu U.R.S.S. în Marea Neagră, a fost trimis într-o primă misiune în largul portului[26]. În după-amiaza zilei de 22 iunie 1941, „Delfinul" a avut însărcinarea de a supraveghea zona în faţa portului Constanţa, ziua, până la 60 Mm de coastă, iar noaptea, până la 30 Mm. La comanda navei se afla căpitanul Constantin Costăchescu. Se pregăteşte submarinul pentru ieşire în mare şi către orele 17:00 se iese conform programului stabilit. Trebuie amintit pentru istorie componența echipajului: Căpitan Costăchescu Constantin, Cpt. mec. Papaianopol Şerban, Lt. Argeşeanu Şerban, Lt. Marinescu Alexandru, Asp. mec. Popescu Panait, Sublt. Dimos Eustaţiu, Mstr.III Nae R. Marin, Mstr. III Ştefănică Ioan, Mstr. III Melinte Gheorghe, Smsrt.I Costache Ioan, Smsrt.I Mărăcine Oprea, Smsrt.I Spânu Gheorghe, Smsrt.I Bugescu Nicolae, Smsrt.I Râpeanu Amadeo, Smsrt.I Manea Mihai, Smsrt.I Cristea Petre, Smsrt.II Loghin Pantelimon, Smsrt. I Voiculescu Vasile, Smsrt.II Diacu Gheorghe, Smsrt.II Ciobanu Minel, Smsrt.I I Munteanu Simion, Smsrt.I Doagă Mihai, Smsrt.I I Popescu Tudor, Smsrt. Stoi Gheorghe, Smsrt. Teodoroiu C-tin, Smsrt.I I Ghiţă Costache, El. Sgt. Mihai Gh. Mihail, El. Sgt. Tincu Petre, El. Sgt. Trandafirescu C-tin, El. Sgt. Gheorghiu Vasile, El. Sgt. Borceanu Vasile, Sergent Diaconescu Nicolae, Sergent Taringrădeanu Gh., Caporal Dan D. Gheorghe, Caporal Roman Pavel, Caporal Livintz Vasile, Caporal Pop Isidor, Caporal Tudor M. Tudor, Marinar Dumitru Neagu.

Submarinul „Delfinul" a intrat în luptă cu o temeinică pregătire, semnificativ fiind în acest sens şi următorul Ordin de Zi al Ministerului Aerului şi Marinei, generalul adjutant Paul Teodorescu. „Activitatea de navigaţie la suprafaţă şi în imersiune a submarinului Delfinul a fost în ultimul timp din cele mai fructuoasă şi demnă a fi dată ca exemplu. În decurs numai de o lună şi câteva zile, nava a parcurs un total de peste 1.300 Mm. Pe tot parcursul marşului, personalul, ofiţerii şi întreg echipajul submarinului au dat dovadă de pricepere, putere de muncă şi vădită dragoste pentru ca nava lor să aducă la îndeplinire misiunile ce iau fost încredinţate. Unitate nouă în marina noastră, submarinul Delfinul a ajuns la performanţele actuale datorită comandantului şi ofiţerului mecanic. Dau ca exemplu pe tinerii noştri sub-marinişti şi aducând laude comandantului şi ofiţerului mecanic de la submarinul Delfinul, îndemn pe toţi marinarii Marinei Regale să imite activitatea lor. Se va trece în memoriul ofiţerilor"[27]. "Delfinul"a stat în zona sa de supraveghere - zona din faţa portului Constanţa - până în ziua de 27 iunie 1941, când a intrat în port.

Prima misiunea propriu-zisă a "Delfinului"(Cpt. Corneliu Lungu) - doua crucieră a submarinului „Delfinul", desfăşurată în război, a cuprins perioada 10 iulie - 20 iulie 1941. Ea a avut un caracter ofensiv, urmărindu-se atacul comunicaţiilor adverse în bazinul estic al mării, între Aitodor (Crimeea) şi Novorossiisk. Centrul zonei de acţiune trebuia să fie la 40-50 mile sud de Feodosia, iar limita spre nord paralela 44°30' N. Instrucţiunile sale operative prevedeau evitarea oricărui atac, oricărei acţiuni, care ar fi pus în primejdie siguranţa navei. De altfel, în septembrie, într-o nouă crucieră în bazinul estic, zărindu-se prin periscop o grupare de nave militare, comandantul Corneliu Lungu a evidat judicios angajarea într-o acţiune care ar fi dus probabil la pierderea navei proprii.În prima noapte, la suprafaţă fiind, „Delfinul" primeşte un semnal de recunoaştere de la unul din submarinele sovietice din largul Constanţei şi trebuie să reintre în imersiune pentru a nu fi identificat.

La 13 iulie ajunge la fundul zonei, sud-vest de Capul Idokopas, de unde se îndreaptă spre Novorossiisk. Coasta nordică a Caucazului părea totuşi părăsită; un hidroavion zbura deasupra zonei litorale, iar în apropiere de Ghelengik au fost receptate semnale hidrofonice. În seara de 14 iulie, „Delfinul" iese mai înspre larg pentru reîncărcarea bateriei, iar a doua zi trece în centrul zonei sale de acţiune, la 41 mile sud de Feodosia. Abia acolo zăreşte întâia dată, la orizont, o navă (la ora 14:39) pe drumul Novorossiisk - cap Sarici (colul de sud al Crimeei), care dispare după un timp.Vizibilitatea se înrăutăţeşte şi, pe timpul nopţii de 15/16 iulie trebuie să intre grabnic în imersiune la apropierea unei nave de patrulare (ora 02:21) care trece peste el fără a grenada. Ziua însă se văd (ora 08:35) două hidroavioane care supraveghează zona şi trebuie să stea tot în imersiune.Avarierea giro-busolei (ora 20:15) îl scoate apoi în afara centrului zonei de acţiune, deplasându-l spre vest dar nu vede decât un balon captiv la coasta Crimeei. Noaptea, la suprafaţă, în drum spre Yalta (ora 23:10), întâlnind o altă navă de patrulare, e nevoie să intre din nou în imersiune.În dimineaţa de 18 iulie submarinul recunoaşte Yalta, fără a observa vreo navă; ţine apoi la capă ziua şi noaptea din pricina unei furtuni care continuă şi pe drumul de întoarcere spre Constanţa. În ziua de 19, într-un punct estimat la 95 mile est cap Sabla, zăreşte un submarin inamic de tip mic („Maliutka"). Cum acesta nu poate fi armat decât cu un tun uşor semiautomat, faţă de piesa de 102 mm a „Delfinul", se încearcă o apropiere la suprafaţă, manevră pe care pare să o facă şi adversarul. Dar marea e prea rea pentru ca tunul să poată fi armat sau să se încerce lansarea unei torpile.

Două hidroavioane neidentificate obligă apoi amândouă submarine să intre în imersiune. Anunţându-se prin radio ora înapoierii din ziua de 20 iulie, submarinul va fi primit în bază cu aceleaşi măsuri de siguranţă ca şi la plecare. Ieşind din imersiune la ora 10:25, nava intră pe drumul proaspăt dragat încă o dată de canoniere şi este însoţită de vedeta „Viscolul" - abia întoarsă din altă misiune - până la intrarea de sud a barajului. La 20 iulie 1941, ora 14:30, „Delfinul" a intrat în portul Constanţa, după 126,64 ore de marş la suprafaţă şi 211, sub apă[28].

Comandantul submarinului, căpitanul Corneliu Lungu, consemnează în jurnalul de bord următoarele: „echipajul a dovedit cea mai frumoasă pregătire de război şi dorinţa fiecăruia de a-şi face datoria"[29] Pe timpul crucierei a 2-a a „Delfinului", la Constanţa au avut loc câteva alarme aeriene de noapte dar, în afara celei din 10 iulie, nu s-au lansat bombe. Apoi, între 16 şi 21 iulie nu s-a mai dat nici o alarmă[30]. Locul său în port, împreună cu nava bază, la dana zero, era însă destul de expus bombardamentelor aeriene. La 3 august, o schijă i-a găurit turela şi „Grupul submarin şi vedete torpiloare" s-a mutat în bazinul gării maritime. Cruciera a treia a submarinului „Delfinul" are loc sub comanda căpitanului Costăchescu Constantin în perioada 12 august - 20 august 1941, având consemn să atace şi să distrugă transporturile maritime inamice în operaţiunea de evacuare a Odesei. Apare o situaţie de atac cu torpila.

O navă sovietică a fost descoperită în periscopul submarinului în relevment prova, la o distanţă de 7.000-8.000 de metri. „Delfinul" s-a pregătit pentru lansarea torpilei, dar s-a renunţat, poziţia fiind nefavorabilă, iar nava inamică a dispărut la orizont.A patra crucieră a submarinului s-a desfăşurat în perioada 3 septembrie 1941 - 19 septembrie 1941, iar la comanda navei se afla căpitanul Corneliu Lungu. Misiunea primită cuprindea „atacul căilor de comunicaţie inamice în bazinul de est al Mării Negre şi bombardarea punctelor importante de pe coastă".Pe timpul crucierei vremea a fost rea, cu ploi şi vizibilitate redusă. Din cauza vântului de forţă 8 şi a valurilor mare, submarinul a rulat chiar la 23 de metri imersiune. În ziua de 9 septembrie 1941, „Delfinul" a fost surprins de o navă inamică de război (probabil crucişătorul „Comintern"), într-o poziţie favorabilă pentru atacul cu torpila - distanţa 5 Mm, vizibilitatea foarte bună. Se ordonă pregătirea unui tub lans-torpile, dar crucişătorul îşi schimbă ruta pentru a intra în portul Novorosisk, drum care conducea însă submarinul în direcţia stâncilor semnalate pe hartă. Zona fiind periculoasă, se renunţă la atacul cu torpila. Au mai fost observate două nave de comerţ (cargouri de 7.000 de tone), un pasager, un torpilor şi două vedete, dar care nu au putut fi torpilate din cauza poziţiei nefavorabile a submarinului şi a valurilor mari.
- Va urma -

Notă: Textul face parte din comunicarea expusă în cadrul Sesiunii de Comunicări și Dezbateri Științifice „2016 - 100 de ani de la Războiul de Intregire, 75 de ani de la Războiul de Reîntregire Naţională" - Maia, 2016 organizată sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, în zilele de 9-10 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asociației Cavalerilor de Clio și Asociația ART-EMIS.

----------------------------------
[26] „Delfinul a intrat în război cu un echipaj care avea mai mult entuziasm decât practică" susțin Cristian Crăciunoiu şi Raymond Stănescu - „222 Best Roumanian Royal Navy Pictures", editura Modelism, 2007.
[27] A.M.R., fond C.M.M., dosar nr. 254, f. 44.
[28] A.M.R., fond Comandamentul Forţelor Marine, dosar nr. 216, p. 16.
[29] A.M.R., fond Comandamentul Forţelor Navale, dosar nr. 216, p. 21-28.
[30] Nicolae Koslinski, Raymond Stănescu - „Marina Română în al II-lea război mondial", editura Făt Frumos, 1996, pag. 171-173.

footer