Revista Art-emis
Jurnal de pe Frontul de Est (1) PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Duminică, 01 Iulie 2018 14:57

Sentinela 1Duminic?, 22 iunie 1941 - Ordin c?tre Armat?.

„Reîmplini?i în trupul ??rii glia str?bun? a Basarabilor ?i codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele ?i plaiurile voastre". (General Ion Antonescu)

Luni, 23 iunie 1941.

Ac?inile militare se deruleaz? conform concep?iei strategice ini?iale: „defensiv? activ?". Ca urmare, au loc ac?iuni de mai mare sau mai mic? anvergur?. Rezisten?a opus? de trupele sovietice face ca pe front luptele s? capete un caracter local. Ajunse la millocul albiei Prutului, b?rcile unei subunit??i din Regimentul 7 vân?tori sunt surprinse de proiectoarele inamicului ?i lovite de gloan?ele a zeci de arme automate. Sovieticii reac?ioneaz? prin trageri puternice de artilerie ?i execut? numeroase incursiuni

Mar?i, 24 iunie 1941.

- În diminea?a zilei, Ion Antonescu se deplaseaz?, cu trenul ,,Patria", de la Târgu Frumos la Crasna, unde discut? situa?ia frontului cu generalii Nicolae Ciuperc?, Vasile Atanasiu ?i Erik Hansen. Dup? ce inspecteaz? (orele 9.00) comandamentul Diviziei 15 infanterie (la Dobrina), se deplaseaz? la Ia?i ?i apoi (cu automobilele) la comandamentul Corpului 30 armat? german (la Stânca) de unde asist? la constituirea capului de pod de la Sculeni ?i d? indica?ii privind viitoarele ac?iuni militare.
- La Moscova, ministrul român, Grigore Gafencu, este chemat la Kremlin unde V.M. Molotov notific? ruperea rela?iilor diplomatice, constat? starea de r?zboi între U.R.S.S. ?i România ?i repro?eaz? garan?ia acordat? de Germania la 30 august 1940. La precizarea, c? ,,nu era îns? nevoie s? v? asocia?i la agresiunea bandi?ilor împotriva noastr?", diplomatul român replic?: „În ce m? prive?te, nu pot avea fa?? de evenimentele de azi, pe care istoria le va judeca, decât o atitudine de diplomat, adic? de soldat al ??rii mele. S?-mi fie îng?duit în acest? calitatea s?-mi exprim p?rerea de r?u c? prin politica lui urmat? în timpul din urm?, guvernul sovietic nu a f?cut nimic pentru a împiedica între ??rile noastre durerosul deznod?mânt de azi. Prin brutalul ultimatum de anul trecut, prin ocuparea Basarabiei, a Bucovinei ?i chiar a unei p?r?i din vechea Moldov? (?inutul Her?a - n.n.), despre care am avut prilejul s? vorbesc d-lui Molotov în mai multe rânduri, prin înc?lcarea teritoriului nostru, prin actele de for?? care au intervenit pe Dun?re, chiar în timpul negocierilor pentru stabilirea unei linii de demarca?ie, Uniunea Sovietic? a distrus în România orice sim??mânt de siguran?? ?i de încredere ?i a trezit îndrept??ita team? c? îns??i fiin?a statului român este în primejdie. Am c?utat atunci un sprijin în alt? parte. Nu am fi avut nevoie de acest sprijin ?i nu l-am fi c?utat dac? nu am fi fost lovi?i ?i dac? nu ne-am fi sim?it aminin?a?i".
- La Washington, un înalt func?ionar al Departamentului de Stat transmite lui Brutus Coste, îns?rcinatul cu afaceri român, c? „atât timp cât armata român? nu va dep??i vechea grani?? român? (Nistru - n.n.), Statele Unite nu au niciun motiv de a critica România".
- Pe front, luptele au tot un caracter local: recunoa?teri terestre ?i de avia?ie, incursiuni la nivel de subunit??i, trageri de artilerie etc., chiar dac? frontul terestru cunoa?te ?i unele „puncte fierbin?i". Lupte mai intense au loc în capetele de pod de la B?d?r?i ?i Sculeni (la nord de Ia?i), unde atacurile inamicului sunt respinse de trupele române, preucum ?i în zona Bogd?ne?ti, unde, dup? intense trageri de artilerie, trupele sovietice reu?esc s? se apropie prin stuf pân? aproape de linia întâi a Regimentului 6 de gard? „Mihai Viteazul". În aceea?i zon?, artileria sovietic? distruge podul de peste Prut de la Oancea. În multe locuri, solda?ii sovietici întrebuin?eaz? ?i „în?el?ciunea ?i cursele".
- Comandamentul Armatei 4 constat? gre?eli în cadrul leg?turii dintre infanterie ?i avia?ie: „Sunt numeroase cazuri când trupele au tras în propriile noastre avioane, producându-se pierderi serioase, de?i avioanele zburau destul de jos ?i lanseaz? toate semnalele de recunoa?tere. În acela?i timp se primesc cereri pentru interven?ia avia?iei de vân?toare contra avia?iei inamice care zboar? la câteva sute de metri în?l?ime f?r? îns? a riposta cu armamentul propriu care este foarte eficace".
- R?zboiul influen?eaz? ?i starea de spirit a popula?iei civile „îngrijorat? din cauza scumpirii vie?ii, care nu d? posibilitatea s? se întrevad? vreun fel de îmbun?t??ire". „Pe pia?a Ia?ului - continua Raportul informativ - lipse?te carnea complet întrucât, conform instruc?iunilor recente, toat? carnea de bovine, porcine ?i ovine este rezervat? pentru r?ni?ii ?i bolnavii din spitale. Cantit??ile de mezeluri aduse pe pia??, fiind extrem de reduse, nu satisfac întreaga cerere, din care cauz? pre?urile sunt în continu? cre?tere". Un alt Buletin informativ se referea ?i la atitudinea civililor fa?? de trupele germaen: „Popula?ia român? are o atitudine amical? ?i loial? fa?? de trupele germane. Toat? lumea are încredere în armata german? care lupt? al?turi de noi pentru distrugerea bol?evismului. Solda?ii germani au fost întâmpina?i pretutindeni cu toat? dragostea ?i cu ospitalitatea proverbil? moldoveneasc?. Toate cererile germanilor aufost satisf?cute ?i suntem informa?i c? c? sunt mul?umi?i de modul de comportarea a tuturor autorit??ilor fa?? de ei".
- Organele informative ?i contrainformative urm?resc ?i atitudinea ?i manifest?rile partidelor politice: „Fostele partide politice nu au niciun fel de activitate. Singurul care se manifst? este Partidul Na?ional Cre?tin ai c?rui membri duc o oarecare activitate pentru propagarea doctrinei cuziste". Nu sunt neglijate nice „curentele ?i manifest?rile subvresive", chiar dac? membrii cei mai „periculo?i" ai acestora fuseser? interna?i în lag?re sau concentra?i: „Legionarii modera?i cred c? nimeni nu va mai îndr?zni s? aib? o atitudine ostil? fa?? de dl. general Antonescu, c?ci Germania nu sprijin? ?i nu va sprijini pe legionarii ce nu sunt al?turi de Conduc?tor".

Miercuri, 25 iunie 1941.

Ion Antonescu: „Mul?umesc respectuos Majest??ii Voastre pentru cuvintele de îmb?rb?tare ?i de apreciere cu care a?i cinstit armata ?i pe mine".
- La orele 11.00, generalul Ion Antonescu ?i generalul Eugen von Scobert, comandantul Armatei 11 german?, analizeaz? (la Piatra Neam?) situa?ia strategic? de la flancul sudic al frontului, decizând-se aplicarea ipoteziei „München", trecerea la ofensiv? fiind stabilit? pentru 2 iulie, cu efortul pe direc?ia nord Ia?i-Moghilev-Vinni?a (În acest sens, generalul Eugen von Scobert a emis ordinul de opera?ii nr. 0129). Ca urmare, generalul Alexandru Ioani?iu, ?eful Marelui Cartier General român, face cunoscut: „Scopul opera?iunilor pe frontul român r?mâne acela:
a) a fixa cât mai multe for?e inamice;
b) a stabili cât mai precis valoarea ?i dispunerea lor;
c) de a crea condi?ii favorabile trecerii la ofensiv?, atunci când situa?ia o va cere".
- Dup?-mas? (orele 15.00), Ion Antonescu ?i colonelul Cristu Cantuniar, ?eful e?alonului înaintat al Marelui Cartier General, se duc la pescuit de p?str?vi pe valea Bistri?ei. Seara (orele 19.40), se deplaseaz? cu trenul la Br?ila, unde analizeaz? situa?ia militar? cu generalul Iosif Iacobici, ministrul Ap?r?rii Na?ionale.
- Generalul Ion Antonescu r?spunde regelui Mihai I pentru telegrama adresat? la 22 iunie: „Mul?umesc respectuos Majest??ii Voastre pentru cuvintele de îmb?rb?tare ?i de apreciere cu care a?i cinstit armata ?i pe mine. Fi?i sigur Majestate de devotamentul nostru. Pentru ?ar? ?i pentru Majestatea Voastr? trebuie s? învingem".
- Pentru a înt?ri moralul trupelor, generalul Nicolae Ciuperc?, comandantul Armatei 4, se adreseaz? militarilor din subordine, printr-un ordinde zi: „Osta?i ai Armatei 4! Îns?rcinarea dat? nou? de Comandantul de c?petenie - în prezent - este de a ?ine Prutul pentru a înlesni desf??urarea opera?iilor în alte p?r?i ale întinsului front de lupt? germano-român. V-a?i îndeplinit cu credin?? aceast? îns?rcinare. În curând va bate îns? ceasul pe care vi l-am anun?at de atâtea ori, când ve?i p??i pe solul Basarabiei pentru a dezrobi sfânta glie str?mo?easc?. Preg?ti?i-v? bra?ele ?i o?eli?i-v? sufletele pentru a putea lovi cu str??nicie pe aceia care v-au lovit, care au batjocorit mândria noastr? de români ?i osta?i. Sus inimile osta?i ai Armatei 4 !".
- La rându-i, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Corpului de munte face cunoscut ?i ordon?: „Incursiunile executate pân? acum au avut drept scop angajarea prin atitudine agresiv? a trupelor sovietice ?i verificarea contactului pentru a ob?ine informa?ii asupra for?elor. Pentru aceasta incursiunile se vor continua, îns? vor fi bine preg?tite, pentru evitarea pierderilor în oameni ?i materiale".
- Pe acest fond de „a?teptare", desf??ur?rile militare au acela?i caracter ca ?i în zilele precedente. Cele mai grele lupte continu? s? se dea în zona de ac?iune a Regimentului 6 de gard? „Mihai Viteazul", infanteria sovietic? atacând peermanet capul de pod de la Bogd?ne?ti, de?inut de Batalionul 3, o patrul? inamic? reu?ind s? se strecoare pân? la pod, s? pun? exploziv ?i s? produc? stric?ciuni pe o lungime de 8 m. Regimentul pierde 21 de osta?i uci?i, 31 r?ni?i ?i 26 disp?ru?i.
- Diminea?a devreme ?i seara târziu, avia?ia sovietic? bombardeaz? din nou Bucure?tii, provocând pagube minore.
- Luptele eliberatoare din Basarabia ?i nordul Bucovinei sunt întâmpinate cu bucurie ?i de românii din Banatul iugoslav ?i de pe Valea Timocului, care constituie deta?amente de voluntari ?i cer ca acestea s? fie integrate în armata român?.
- În pofida greut??ilor provocate de r?zboi, starea de spirit a popula?iei rurale este favorabil? ac?iunilor militare eliberatore: „De?i este timpul muncilor agricole când ??ranii au nevoie de cai ?i c?ru?e toti?i nu manifest? nemul?umiri c? le-au fost rechizi?ionate, ci spuneau c? vor lucra cum vor putea numai s? scape de p?gânii care ne-au amenin?at ?ara atâ?ia ani".

Joi, 26 iunie 1941.

- Rememorând evenimentele derulate cu un an în urm?, comentatorul postului de radio „Paris" î?i informa ascult?torii: „Dup? ultimatumul sovietic dat României, trupele ro?ii au intrat în Bucovina ?i Basarabia. În aceast? din urm? provincie se aflau 300 000 ru?i, 300 000 ruteni, 200 000 evrei ?i 70 000 bulgari, fa?? de 2 000 000 români, care, cu toate tentativele de rusificare ale fostei Rusii ?ariste, reu?iser? s?-?i p?streze limba ?i credin?a româneasc?. Bucovina de nord, provincie în plin? înflorire cu capital? ?i frumoase ora?e, a fost ?ie a anexat? de ru?iui. Întreaga oper? a României înf?ptuit? de la 1918 încoace a disp?rut odat? cu intrarea trupelor ro?ii în aceste provincii române?ti".
- Pe front, ac?inile militare continu? s? aib? un caracter local, determinat de obietivele ce trebuiau îndeplinite în curând: remanierea dispozitivului în vederea viitoarelor opera?ii ofensive, incurisiuni pentru aflarea celor mai bune direc?ii de p?trundere în dispozitivul defensiv inamic etc.
- Lupte grele se dau în zona de ac?iune a diviziilor 1 gard? ?i 21 infanterie, la Oancea, F?lciu ?i Bogd?ne?ti, unde Divizia 1 gard? pierde 21 militari uci?i, 27 disp?ru?i ?i 36 r?ni?i. Vinovat este considerat ?i colonelul Ioan Stratulat, comandantul Regimentului 6 gard? „Mihai Viteazul", care este înlocuit cu locotenent-colonelul Gheorghe Iliescu.
- La flancul sudic al frontului, Batalionul 15 infanterie marin? nu reu?e?te s? fac? fa?? atacului sovietic de la Pardina ?i Chilia Veche, companiile care nu au fost prinse în încercuire fugind pe grindul Câ?la ?i de acolo prin balt?, pe canalele dragate. În afara pierderilor umane (11 ofi?eri, 13 subofi?eri ?i 334 trup?), majoritatea lua?i prizonieri, subunitatea a pierdut o bun? parte din armament (12 tunuri, 12 mitraliere, 36 pu?ti-mitralier?, 475 arme ZB, 15 pistoale, 104 revolvere). În aprecierea generalului Nicolae Macici, comandantul Corpului 2 armat?, vinovat a fost comandantul Batalionului (locotenent-colonelul Ion Albescu), „lipsit de orice prevedere ?i conducere a unit??ii sale", al?i ofi?eri care „au sc?pat trupa din mân?" ?i „în primul rând oamenii batalionului priveni?i din marin?, elemente b?trâne ?i cu instruc?ie insuficient?". Alte cauze: lipsa total? a armamentului antitanc în stare s? fac? fa?? vedetelor blindate ?i a artilerie pentru trageri de contrabaterie. În zilele urm?toare, din resturile Batalionului s-a putut organiza doar o companie cu 100 solda?i ?i 4 ofi?eri.
- Adoptând o „espectativ? activ?", trupele sovietice reac?ioneaz? în special cu artilerie ?i execut? contratacuri t?ioase. Sprijinit? de artilerie ?i tancuri, infanteria inamic? atac? în capul de pod de la Sculeni, provocând românilor 49 de militari uci?i, 77 r?ni?i ?i 6 disp?ru?i.
- Avia?ia ?i nave ale marinei maritime sovietice execut? atacuri aeriene ?i trageri de artilerie asupa zonei Constan?a. Spre litoralul românesc se îndreapt? o grupare naval?, printre care ?i distrug?toarle „Harkov" ?i „Moskva". Încadrate de focul artileriei româno-germane (de pe distrug?toarele „Regina Maria" ?i „M?r??ti", al bateriilor de coast? „Tirpitz" ?i ,,E. 688", cu tunuri de calibrul 280 mm), cele dou? distrug?toare sovietice schimb? direc?ia, „Moskva" lovind o min? marin? ?i scufundânduse.
- Guvernul român emite un decret prin care instituie pedeapsa cu moartea pentru unele infrac?iuni s?vâr?ite în timpul alarmelor ?i atacurilor aerinene (tâlh?rii, incediere, violare d edomiciliu, înlesnirea evad?rii ?i evadarea aresta?ilor).
- În timp ce muncitorii unara dintre întreprinderi î?i ofer? o parte din salariu pentru ajutorarea familiilor muncitorilor mobiliza?i ?i pentru înzestrarea armatei, al?ii sunt trimi?i în judecat? pentru sabotaj economic.
- În pofida bombardamentelor aeriene (prima alarm? a fost dat? dup? ce avia?ia sovietic? a aruncat primele bombe), via?a cotidian? a Capitalei se desf??oar? normal: cinema „Capitol" anun?? premiera filmului „Apollo", cu Tyrone Power ?i Dorothy Lamour, în timp ce hipodromul „B?neasa" organizeaz? curse în „Pariul austriac".

Vineri, 27 iulie 1941.

- În baza ordinului nr. 0129 al Comandamentului Suprem Român, Corpul de munte elaboreaz? ?i transmite Instruc?iunea operativ? nr. 1,care precizeaz? misiunile marilor unit??i din subordine (brig?zile 2 ?i 4 mixte munte, Divizia 7 infanterie) în vederea eliber?rii p?r?ii de nord a Bucovinei. Ca m?suri preliminare, acestea execut? incursiuni ?i cercetare prin lupt?. La flancul drept al Corpului de munte ac?ioneaz? Corpul de cavalerie, în subordinea c?ruia se afl?, temporar, ?i Divizia 239 infanterie german?.
- Pe front, luptele continu? în zona capetelor de pod, cea mai încercat? mare unitate fiind Divizia 1 gard?, la Bogd?ne?ti.
- În contexul st?rii de r?zboi ?i al înmul?irii cazurilor de para?utare a agen?ilor sovietici în spatele frontului, generalul Ion Antonescu ordon? : „spionii, tr?d?torii ?i to?i acei care activeaz? în folosul inamicului s? fie executa?i pe loc, dup? ordinele comandan?ilor de mari unit??i".
- Reac?ionând la manifest?ri ostile ale unei p?r?i din popula?ia civil? din zona frontului, generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, ordon?: „Pacificarea rapid?, atât de necesar?, se va ob?ine numai dac? se va suprima f?r? niciun scrupul orice încercare de amenin?are din partea popula?iei civile. Orice clemen?? ?i moliciune constituie o sl?biciune ?i prezint? un pericol... Atacarea ?i maltrat?rile de tot felul aplicate persoanelor ?i bunurilor precum ?i numai simple încerc?ri de acest fel se vor sanc?iona f?r? nicio considerare întrebuin?ându-se armele pân? la distrugerea adversarului". Acolo unde s-ar fi întâlnit rezisten?? pasiv?, constituiri de baricade sau acte de sabotaj, urma s? se execute foc de arm? sau dac? nu au fost stabili?i autorii s? se procedeze la represalii colective, la ordinul unui ofi?er în func?ie de cel pu?in comandant de batalion.
- Mobilizarea ?i concentrarea masiv? a popula?iei masculine rurale pune acut problema for?ei de munc? în agricultur?. Pentru a câ?tiga ?i „r?zboiul pâinii", generalul Radu R. Rosetti, ministru Culturii Na?ionale ?i Cultelor, face apel la corpul didactic, la cler, elevi ?i studen?i : „Lua?i coase, seceri, sape ?i pune?i-v? la munc? cot la cot cu cei nu îndestul de numero?i, ce secer?, cosesc ?i pr??esc". Pentru seceri? (în jude?ele Ialomi?a, Constan?a, B?ila, Ilfov, Vla?ca, Râmnicu S?rat) se apeleaz? ?i la 13.000 de osta?ii.
- Pentru recompensarea osta?ilor care „se vor distinge în luptele pentru dezrobirea fra?ilor no?tri ?i împlinirea drepturilor neamului », Administra?ia financiar? Hunedoara creaz? un fond special din daniile func?ionarilor. La rându-i, inginerul Rudolf Oprean ofer? 10.000 lei pentru familia primului osta?i c?zut în lupt?.
- Academicianul Alexandru Lapedatu, secretarul general al Academiei Române, prezint? telegrama ce urmeaz? s? fie adresat? generalului Ion Antonescu : „Academia Român?, în trecutul c?reia s-a înf?ptuit unirea sufleteasc? a reprezentan?ilor românimii d epretutindeni, ??i îndreapt? ur?rile sale de biruin?? c?tre brava o?tire român? ?i c?tre vrednicul ei conduc?tor".
- În fa?a numeroaselor cereri de înrolare voluntar?, Ministrul Ap?r?rii Na?ionale roag? „s? nu se mai fac? astfel de cereri ?i aduce la cuno?tin?? general? c? fiecare trebuie s?-?i fac? datoria în sfera sa de activitate, acolo unde se g?se?te, contribuind astfel mai bine ?i u?urând efortul celor de pe front".

footer