Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Miercuri, 11 Iulie 2018 19:40

N.Enciu-primul control al populatiei 7Dat fiind c? num?r?toarea averescan? din 24 aprilie - 5 mai 1927 nu s-a desf??urat conform rigorilor unui recens?mânt al popula?iei, o ampl? dezbatere din cadrul Consiliului Superior de Statistic? [139] a avut drept obiect validarea/invalidarea acelei prime tentative, de dup? 1918, de determinare a num?rului total al popula?iei României Întregite ?i a structurii ei etnice. Într-o prim? ?edin?? a Consiliului, din 25 februarie 1927, la care a participat ?i subsecretarul de Stat de la Ministerul de Interne, C. Buc?an, s-a cerut „s? se aprobe executarea imediat? a unui recens?mânt al popula?iei pe cale administrativ?, de c?tre Ministerul Internelor". În cadrul discu?iilor pe marginea acelei propuneri, majoritatea membrilor Consiliului au fost de p?rere c? „un recens?mânt al popula?iei, f?r? preg?tirea necesar?, care cere timp, ?i f?r? mijloace materiale suficiente, nu se poate face".

Dup? lungi dezbateri ?i sub rezerva c? „lucrarea propus? de dl Subsecretar de Stat al Internelor nu poate fi considerat? un recens?mânt în sensul ?tiin?ei statistice", Consiliul Superior de Statistic? a fost de acord c? Ministerul de Interne poate face un „Control sumar al popula?iei pe cale administrativ?", „f?r? îns? ca Institutul s? renun?e la facerea unui recens?mânt general al popula?iei pe baze ?tiin?ifice, mai târziu". Dup? alte îndelungate ?i anevoioase discu?ii, în ?edin?a sa din 9 aprilie 1927, Consiliul Superior de Statistic? a men?ionat, c? „lucrarea fiind a Ministerului de Interne, Institutul de statistic? n-are r?spunderea rezultatului".

La 7 octombrie 1927, în cadrul ?edin?ei Consiliului Superior de Statistic? care a audiat raportul reprezentantului Ministerului de Interne asupra rezultatelor controlului administrativ al popula?iei, s-au produs „vii discu?iuni între membrii consiliului, subliniindu-se în special faptul c? aceste rezultate ale controlului popula?iei nerezultând dintr-o num?r?toare a popula?iei metodic organizat?, nu se pot privi decât ca ni?te cifre provizorii, iar pe de alt? parte, c? decât s? se dea publicit??ii ni?te cifre care nu prezint? o garan?ie serioas? de exactitate m?car provizorie, cifre asupra popula?iei a?teptate cu un viu interes de c?tre str?in?tate, s-a opinat în consiliu, c? ar fi mai prudent de a nu publica aceste rezultate, care de altfel n-au putut fi înc? controlate cu buletinele de familie, ci s? r?mân? în arhivele Ministerului de Interne pentru scopuri pur administrative". Al?i membri ai Consiliului au fost de p?rere c? acele rezultate puteau fi totu?i publicate doar în ceea ce prive?te num?rul total al popula?iei, pe sexe ?i regiuni, num?rul popula?iei în comunele rurale, îns? f?r? comunele urbane, date fiind lipsurile constatate în unele municipii, care nu acordaser? aten?ia cuvenit? acelei opera?iuni statistice. Întreg Consiliul a fost îns? de acord c? rezultatele controlului administrativ al popula?iei din 24 aprilie - 5 mai 1927, fie c? ar fi fost publicate sau nu, ele nu puteau fi prezentate decât ca ni?te cifre provizorii, premerg?toare recens?mântului, care urma s? se organizeze mai târziu.

Constatându-se, într-un final, c? num?r?toarea averescan? doar contribuise „la m?rirea confuziei în care se g?sea ?ara sub raportul cunoa?terii obiective a popula?iei" [140], guvernul României va ratifica Protocolul de la Geneva din 1929, precum ?i hot?rârile Conferin?ei de la Haga din 1928, acceptându-se astfel termenul decenial, în fiecare an ce se termin? cu zero, pentru efectuarea recens?mintelor (1930, 1940, 1950 etc.)[141].

Concomitent cu acele angajamente interna?ionale, în anii 1926-1929 au fost purtate negocieri inclusiv cu Funda?ia Rockefeller, care urm?rea obiectivul de „a colabora efectiv cu guvernele tuturor ??rilor la ameliorarea st?rii sanitare a popula?iei" [142]. În consecin??, delega?ii Funda?iei au propus guvernului român un plan de reorganizare radical? a statisticii mi?c?rii popula?iei, angajându-se s? înzestreze noua institu?ie cu ma?ini statistice ?i s? suporte o parte din cheltuielile pentru mobilier ?i personal [143]. Oficiul demografic creat în urma acelor negocieri a fost încorporat în structura organizatoric? a Ministerului S?n?t??ii Publice ?i Ocrotirilor Sociale, acesta din urm? fiind îns?rcinat cu executarea recens?mântului general al popula?iei ?i cu reorganizarea statisticii demografice[144].

Lucr?rile propriu-zise ale recens?mântului vor începe la 21 octombrie 1929, când Ministerul S?n?t??ii va numi, prin decizia ministerial? nr. 103490, o Comisie de recens?mânt condus? de pre?edintele Institutului Social Român, decanul Facult??ii de Litere a Universit??ii din Bucure?ti, prof. Dimitrie Gusti, având misiunea „de a preg?ti lucr?rile recens?mântului, de a elabora programul de lucr?ri ?i de a supraveghea lucr?rile ce se fac de Direc?iunea recens?mântului"[145].

În consecin??, primul recens?mânt al României Întregite va avea loc în ziua de 30 decembrie 1930, când cei 57.000 de recenzori vor merge în fiecare din cele 3.232.434 cl?diri din comunele rurale ale României, reprezentând 85,2 % din total, ?i în cele 560.558 cl?diri din ora?e (14,8 % din total), constatându-se un total de 18.052.896 de locuitori pe teritoriul ??rii cu o întindere de 295.040 km.p., cu 4.143.335 de gospod?rii (menaje) ?i cu 266.229 de întreprinderi comerciale ?i industriale[146]. Luând în calcul inclusiv experien?a controlului administrativ al popula?iei din 1927 ?i urm?rind s? evite orice acuza?ii nefondate, organizatorii recens?mântului din 1930 din România vor publica pe localit??i rezultatele privitoare la originea etnic?, limba vorbit? ?i religia locuitorilor, oferind posibilitatea verific?rii la fa?a locului a exactit??ii datelor.

Confirmând în mare m?sur? rezultatele generale ale controlului administrativ din 1927, recens?mântul din 29 decembrie 1930 a ar?tat c? majoritatea absolut? a popula?iei României Întregite - 71,9 % din total - era de na?ionalitate român? (71,9 % din popula?ia socotit? dup? neam ?i 73,0 % din cea socotit? dup? limba vorbit?), iar restul, de 28,1 %, constituia popula?ia de origine minoritar?. Fa?? de ponderea mare a popula?iei de origine român?, de 71,9 %, restul de 28,1 % din locuitori erau reprezenta?i printr-un conglomerat de na?ionalit??i, din care se diferen?iau, prin ponderea lor mai însemnat?, ungurii, cu 7,9 %, germanii, cu 4,1 %, evreii, cu 4,0 %, rutenii ?i ucrainenii, cu 3,2 %, ru?ii, cu 2,3 %, bulgarii, cu 2,0 %, ?i turcii, împreun? cu t?tarii, cu 1,0 %, restul constituind na?ionalit??i ?i mai pu?in numeroase[147].

---------------------------------------------------------------------
[139] Conform art. 2 al Regulamentului pentru Institutul de statistic? general? din 2 aprilie 1927, Consiliul Superior de Statistic? era „organul cel mai înalt de conducere ?i îndrumare al Institutului de Statistic?", având inclusiv atribu?ia de „a îndruma studiile ?i publica?iile ?tiin?ifice oficiale pe baza datelor statistice adunate" (C. Hamangiu, Codul general al României. Vol. XV-XVI. Legi uzuale (1926-1929), Editura Libr?riei „Universala", Alcalay & Co., Bucure?ti, F.a., p. 514).
[140] Arhivele Na?ionale ale României, Bucure?ti, fond Dr. Sabin Manuil?, XII.98/1934, fila 1.
[141] Ibidem, X.143/1939, fila 1.
[142] Ibidem, X.140/1938-1939, fila 2.
[143] Ibidem.
[144] Ibidem, XII.98/1934, fila 12.
[145] Arhivele Na?ionale ale României, Bucure?ti, fond Pantelimon Halippa, 291/1930-1933, fila 54a.
[146] Indicatorul statistic al satelor ?i unit??ilor administrative din România cuprinzând rezultatele recens?mântului general al popula?iei din 29 decembrie 1930, Comisia recens?mântului general al popula?iei, Bucure?ti, 1932, p. VI, VII, X; Arhivele Na?ionale ale României, Bucure?ti, fond Dr. Sabin Manuil?, XII.36/1930, fila 7.
[147] Recens?mântul general al popula?iei României din 29 decembrie 1930. Vol. II: Neam, limb? matern?, religie, Imprimeria Na?ional?, Bucure?ti, 1938, p. XXIV.

footer