Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Alexandru Ganenco   
Duminică, 28 Octombrie 2018 13:10

Pantelimon HalippaPantelimon (Pan) Halippa (1.08.1883-30.04.1979) a fost unul din cei mai consecven?i lupt?tori ai mi?c?rii na?ionale din Basarabia la īnceputul secolului al XX-lea. Al?turi de C. Stere, I. Incule?, S. Pārvan, ?t. Ciobanu, D. Ciugureanu ?i al?i deputa?i din sfatul ??rii a adus o contribu?ie hot?rātoare la unirea provinciei īnstr?inate de neam cu Romānia īn prim?vara anului 1918. N?scut īn s. Cubolta din jude?ul Soroca, īntr-o familie a dasc?lului local Nicolae Halippa. A urmat ?coala primar? ?i ?coala duhovniceasc?, ?i Seminarul Teologic, ?i Studii Universitare īn Rusia ?arist? la Dorpat (ast?zi Tartu, Estonia). Teza de licen?? īn litere a luat-o la Universitatea din Ia?i (1909).

Din anii studen?iei s-a īncadrat īn mi?carea de rena?tere na?ional? a romānilor din Basarabia. A contribuit (1906) la editarea revistei „Basarabia" al?turi de o echip? de tineri eseri ?i intelectuali cu viziuni social-democratice. Sub conducerea avocatului N. Gavrili?a revista era prima publica?ie de limb? romān?, na?ional-democratic?, devenit? mai apoi „na?ional-popular?". Cu revenirea reac?iunii īn imperiul Rus, Pan Halippa a fost arestat ?i de?inut la Moscova. „Ohrenca" (poli?ia secret?) rus? ne avānd dovezi c? el a fost un membru al partidului social-revolu?ionar, precum ?i declara?ia dānsului c? nu tolereaz? teroarea ca form? de lupt? īmpotriva potenta?ilor ?ari?ti a fost eliberat ?i pus sub supravegherea poli?iei ruse. Cu ajutorul lui Constantin Stere, rectorul Universit??ii din Ia?i trece Prutul ?i devine student la litere.

Īn 1913 revine īn Basarabia ?i cu sprijinul lui Vasile Stroescu īnfiin?eaz? o nou? revist? rumāneasc? „Cuvānt Moldovenesc" unde public? un ?ir de materiale despre drepturile basarabenilor la limba romān?, cultura ?i credin?a milenar?, s?vār?it? pe „īn?elesul poporului". Īn perioada intensific?rii mi?c?rii na?ionale din provincie, ca rezultat a revolu?iei din februarie 1917, ?i r?sturnarea ?arismului īn Rusia P. Halippa s-a impus ca unul din cei mia importan?i lideri. A fost secretar general ?i apoi vicepre?edinte al Partidului Na?ional Moldovenesc, creat īn aprilie 1917. Acest partid īn prima etap? a luptat pentru dobāndirea autonomiei Basarabiei. Anul 1917 a fost un an deosebit din punct de vedere politic pentru popula?ia din Basarabia, ?i mai ales pentru romānii care alc?tuiau majoritatea (peste 70%).

Vara ?i toamna au urmat congresele diferitor categorii profesionale, dezbaterile privind soarta Basarabiei, īn noile condi?ii a avāntului revolu?ionar, situa?ia geopolitic? a Europei ?i a Romīniei, frunta?ii basarabeni au ajuns la op?iunea unirii acestei provincii cu Romīnia, anexate abuziv īn 1812 īn Imperiul Rus. Petrogradul unde domnea dualitatea puterii, pe de o parte Kerenski cu guvernul provizoriu, pe de o parte bol?evicii lui Vladimir Lenin era des frecventat de diferite delega?ii ?i reprezentan?i ai partidelor politice sau organiza?ii instituite „ad hoc" din Basarabia pentru a c?p?ta sus?inerea ?i rezolvare a problemelor parvenite dup? c?derea imperiului ?arist.

P. Halippa fiind ales delegat la congresul deputa?ilor din partea eserilor ?i ??ranilor basarabeni a participat la ?edin?ele acestui forum īn care dominau eserii ?i bol?evicii. Aceste entit??i politice mai tārziu au format guvernul dup? lovitura de stat din octombrie (7 noiembrie) 1917. Pan Halippa a fost īn audien?? la Kerenski, ministru de interne a guvernului provizoriu Axentiev pentru dobāndirea autonomiei pentru Basarabia, dar f?r? de succes. La congresul sovietelor s-a īntālnit de multe ori cu Leon Tro?ki (Leon David Bronstein), descendent al unei familii de evrei din tārgu?orul Telene?ti. Halippa nemul?umit de r?spunsul lui Kerenski „c? guvernul n-are timp s? se ocupe de chestiuni m?runte" ca aceasta a moldovenilor din Basarabia ?i Transnistria a ridicat problema sa la o ?edin?? a sec?iei minorit??ilor din congres, dar f?r? succes. L. Tro?ki l-a īndemnat s? se īntālneasc? cu viitorul conduc?tor al Rusiei - Vladimir Lenin. El tr?ia īn ilegalitate, fiind urm?rit de Guvernul Provizoriu. Īntr-o sear? Tro?ki l-a condus pe Halippa la audien?a cu Lenin.

Dup? cum relateaz? īn „Amintiri ?i vederi din trecut" trimise la Sec?ia de Propagand? ?i Agen?ia a CC a P.M.R. (10.07.1965) Halippa: „Cānd i-am expus lui V. Lenin problema moldovenilor, el, ca om cu judecat? logic? ?i dreapt? a spus limpede c? revolu?ia socialist? nu-i f?cut? spre a īntrona un alt imperialism īn locul celui ?arist, c? mai trebuie s? facem cum ne dicteaz? con?tiin?a na?ional? ?i interesul politic, dar s-a lucr?m prin Sfatul ??rii, unde s? fie prezent poporul īnarmat, ??r?nimea, muncitorimea ?i sfaturile jude?ene ?i or??ene?ti, chemate s? organizeze administra?ia gospod?reasc? a provinciei noastre". Aici se cere o remarc?: Pantelimon Halippa, Leon Tro?ki, Vladimir Lenin au fost membri de a lojelor masonice. Halippa a fost ini?iat la Ia?i (probabil īn 1913) pe urm? fiind membru al Lojei „Libertatea" din Chi?in?u. Īn 1925 f?cea partea din Comisia de rela?ii externe a Marii Lojii Na?ionale din Romānia. A īndeplinit func?ia de garant de amici?ie a Supremului Consiliu de grad 33. V. Lenin a fost ini?iat la Paris īn 1914 la Loja „Uniunea din Belleville". Leon Tro?ki a fost membru al lojei din New-York „Libertatea". Aici putem concluziona c? „fra?ii īn masonerie" s-au ajutat cum le dicta regulile lor interne.

Onisifor Ghibu, cunosc?tor al activit??ii lui P. Halippa īn anii 1917-1918, expune varianta auzit? de la el despre convorbirea cu V. Lenin „Dup? ce Halippa stabile?te faptul c? Lenin a recunoscut unitatea etnic? a romānilor din Rusia cu cei din Romānia, ne red? convorbirea avut? la Petrograd cu frunta?ii bol?evici [...]. Krelenko (corect Krilenco) mi-a spus c? V. Lenin īmi trimite sfatul s? nu ne pierdem vremea la Petrograd, ci s? ne c?ut?m de treab? īn Basarabia, īn sensul preg?tirii pe baze democratice a autodetermin?rii acesteia". Acest episod din via?a lui P. Halippa i-a salvat via?a. Īn 1952 sovieticii l-au adus din īnchisoarea romāneasc? īn īnchisoarea K.G.B. din Chi?in?u. Ministrul securit??ii Mordove? a raportat despre īncarcerarea lui P. Halippa. El era sigur c? ancheta ?i tribunalul īl vor condamna la moarte. Dar n-a fost s? fie a?a dup? ce Halippa īn cadrul interogatoriului (dosar nr. 6253, 26 martie 1952 – 30 aprilie 1952 a comunicat c? l-a cunoscut ?i s-a īntālnit cu V. Lenin, ancheta a luat o alt? direc?ie. Dup? informarea Moscovei despre acest fapt ?tabii de acolo au hot?rāt s?-i p?streze via?a lui Halippa, fiind convin?i c? el va muri īn Gulagul de la Nord (dosarul de urm?rire operativ? a lui P. Halippa a fost īn lucru la securi?tii din Chi?in?u ?i Moscova pān? la moartea sa, īn 1979).

Autorit??ile sovietice aveau nevoie de m?rturiile lui pentru confirmarea faptului c? Unirea Basarabiei cu Romānia a fost ilegal?, īnc?lcāndu-se dreptul interna?ional, sub amenin?area armatei romāne, coruperea deputa?ilor ?i alte insinu?ri, ce vor īndrept??i ocuparea Basarabiei īn 1940. Pantelimon Halippa fiind ultimul pre?edinte al Sfatului ??rii, un iscusit ?i īncercat politician a demonstrat c? actul Unirii nu a fost o lovitur? de culise, o īn?elegere a unor grupe de stat, dar a fost o alegere con?tient? a unor p?turi largi de intelectuali ?i frunta?i basarabeni. Con?tientizāndu-?i identitatea romāneasc? ei au īn?eles mesajul lui Lenin despre dreptul popoarelor la autodeterminare.

P. Halippa ?i to?i cei 86 de deputa?i ai Sfatului ??rii au demonstrat legalitatea actului Unirii. Fiind condamnat la 25 de ani de Gulag la o vārst? onorabil? (69 de ani) a acceptat cu stoicism aceast? nelegiuire, ?i a ie?it īnving?tor, confirmānd adev?rul despre actul Unirii de la 27 martie 1918, a?a cum trebuia s? procedeze un adev?rat romān, apostol al actului istoric - Unirea. Pan Halippa īn discursul s?u la Congresul Militarilor Moldoveni (20 octombrie 1917, Chi?in?u) a rostit o fraz? valabil? pentru noi: „Vr?jma?ii no?tri stau la hotare - vr?jma?i cāt frunz? ?i iarb?, la spatele nostru ?i īn?untrul ??rii noastre, dar cel mai mare du?man este īn mijlocul nostru. Acesta este Neunirea. Fra?ii mei! Birui?i acest stra?nic du?man ?i noi vom birui". Īn cele ce urmeaz? redau integral amintirile acestui mare romān, depuse la C.C a P.M.R.

Sec?ia de Propagand? ?i Agita?ie a C.C. a P.M.R.
Direc?ia Treburilor CC. al P.M.R. No. 1319/B/10.VII.1965
Arhiva Biroului Politic al CC. al P.M.R. Nr. 1403/07.08.1965

Amintiri ?i vederi din trecut

„Īn vara anului 1917, Organiza?ia socialist? revolu?ionar? a moldovenilor din Basarabia m-a trimis la Petrograd ca delegat la Primul Congres al Sfaturilor Populare din Rusia. Misiunea mea ?i a colegilor mei (Ion Codreanu, Sinicliu ?i Andrei Scobioal?) era ca noi s? g?sim o solu?ie pentru problema preg?tirii profesorilor ?i īnv???torilor, pentru ca, din toamn?, īnv???tura pentru copiii moldovenilor s? se poat? face īn limba matern? romāneasc?. Totodat?, se cerea ca noi s? ob?inem dreptul de a folosi manuale ?colare ?i elemente didactice din Romānia, c?ci noi, romānii din Basarabia, cu propriile noastre puteri, n-am fi fost īn stare s? facem [acest] lucru īntr-un timp scurt, pān? la deschiderea ?colilor din toamna anului 1917.

Din proasta īn?elegere a lucrurilor de care a dat dovad? guvernul Kerenski, noi r?mīneam cu gīndul c? zadarnic ne pierdem vremea cu Petrogradul. Tinerii romīni basarabeni pe care i-am g?sit la Petrograd - Ion Incule? ?i Pantelimon Erhan - mai persistau īn credin?a c? vom putea solu?iona problema romīnilor basarabeni īn cazul statului socialist al Rusiei, care urma s? aranjeze via?a atītor na?ionalit??i minoritare, m?rgina?e, acaparate de imperialismul ?arist. Noi, delega?ii basarabeni, le-am īng?duit s? r?mīie īn credin?a lor numai pīn? la momentul cīnd guvernul Kerenski ne-a spus-o pe fa?? c? n-are timpul s? se ocupe cu „chestiuni m?runte" ca aceea a moldovenilor din Basarabia ?i din Transnistria. Eu ridicasem problema aceasta la una din ?edin?ele sec?iei minorit??ilor din Congres, dar f?r? alt rezultat decīt acela c? tov: Leon Tro?ki m-a sf?tuit s? iau contact cu viitorul conduc?tor al Rusiei - Vladimir Ilici Lenin. Eu nu aveam nimic de pierdut din acest contact, ci poate de cī?tigat ?i, īntr-o sear?, am fost condus de L. Tro?ki la V. Lenin. Acesta nu se ar?ta la ?edin?ele Congresului ?i tr?ia ascuns, fiind vīnat de agentura lui Kerenski. Cīnd i-am expus lui V. Lenin problema moldovenilor, el, ca om de judecat? logic? ?i dreapt? a spus limpede c? revolu?ia socialist? nu-i f?cut? spre a īntrona un alt imperialism īn locul celui ?arist, c? noi trebuie s? facem cum ne dicteaz? con?tiin?a na?ional? ?i interesul politic, dar s? lucr?m prin Sfatul ??rii, unde s? fie prezent poporul īnarmat, ??r?nimea, muncitorimea ?i straturile jude?ene ?i or??ene?ti, chemate s? organizeze administra?ia gospod?reasc? a provinciei noastre.

Cuvīntul lui V. Lenin era a?a de clar, īncīt ?i I. Incule? ?i P. Erhan au v?zut c? nu au altceva de f?cut, decīt s? revie īn provincia natal? ?i s? lucreze cu toat? lumea la organizarea poporului ?i ??rii. Congresele: cel militar, cel ??r?nesc, cel al cooperativelor ?i sindicatelor, cel al ora?elor ?i jude?elor, cel al clerului ?i cele ale minorit??ilor - s-au ?inut lan? ?i toate ?i-au prezentat delega?i īn Sfatul ??rii, care a lucrat din luna octombrie 1917, avīnd ca pre?edinte pe I. Incule?, ca vicepre?edinte pe subsemnatul, ca secretar pe I. Buzdugan, iar ca prim guvern al Basarabiei autonome ?i apoi independente (din luna noiembrie 1917) o echip? de „sf?tuli?ti" īn frunte cu Pantelimon Erhan, iar apoi cu d-rul Daniel Ciugureanu. Acesta īmpreun? cu pre?edintele Sfatului ??rii, I. Incule?, au fost delega?i s? trateze cu guvernul Romīniei un ajutor cultural ?i militar, iar apoi ?i Unirea cu Romīnia. Unirea s-a votat de Sfatul ??rii la 27 martie 1918, formulīndu-se ?i condi?iunea ca acest a?ez?mīnt reprezentativ al Basarabiei s? func?ioneze pentru preg?tirea ?i īnf?ptuirea reformei agrare ?i altor legi administrative. Personal am prezidat comisia agrar? ?i legea na?ionaliz?rii p?mīntului ?i īmpropriet?rirea ??ranilor a fost votat? īn luna noiembrie 1918.

Sfatul ??rii a votat Unirea Basarabiei cu Romīnia liber, pronun?īndu-se īmpotriva Unirii numai trei voturi ?i ab?inīndu-se de la vot 36 deputa?i. Majoritatea zdrobitoare, 86 voturi, a fost pentru Unire ?i primele alegeri cu vot universal, care au fost un adev?rat plebiscit, au dat deputa?i ?i senatori, care īmpreun? cu ale?ii Romīniei, Bucovinei ?i Transilvaniei au ratificat actul Unirii.

Personal nu am a-mi repro?a nimic din nedrept??ile, care s-au produs ?i se produc īn via?a statelor. Am fost ?i r?mān credincios formulei date de V. Lenin, care ne-a recomandat s? lucr?m „cum ne dicteaz? con?tiin?a na?ional? ?i interesul politic al poporului". Īn Parlamentul Romāniei mereu am fost apostrofat c? sunt un bol?evic, īn campanii electorale am fost ?i sechestrat ?i maltratat, dar eu r?mān la convingerea, c? poporul romān are dreptul s?-?i tr?iasc? via?a liber ?i ca na?iune a dat ?i poate s? deie culturii ?i civiliza?iei mondiale un gr?unte pre?ios de munc? ?i crea?iune, dar pentru aceasta trebuie s? fie liber ?i cu for?ele unite"[1].
Pan Halipa
9.VII.1965

Bibliografie selectiv?

- Anatolie Moraru, Pantelimon Halippa „Testament pentru urma?i". Editura Hiperion. Chi?in?u 1991.
- Ion Negrei, Dinu Postarencu. „O pagin? din istoria Basarabiei, Sfatul ??rii (1917-1918)".
- Onisifor Ghibu. „De la Basarabia ruseasc? la Basarabia romāneasc?". Editor īngrijit? de dr Marian Radu, Editura Semne . Bucure?ti, 1997.
- I.Colesnic. Basarabia necunoscut?. Chi?in?u, 1993.
- I.Colesnic. Chi?in?u. Enciclopedie – Chi?in?u. 1997.
- Karl Marx. Īnsemn?ri despre romāni (manuscrise inedite). Acad. Andrei O?etea ?i - S. Schwaun. Editura Academiei Republicii populare Romāne. Bucure?ti, 1964.
- Colesnic. Apostolul Unirii. Pantelimon Halippa. Ulysse. Chi?in?u, 2006.
- Dr. Emilian M. Dobrescu. „Ilu?tri Franc-masoni". Editura Nemira. Bucure?ti, 1999.

--------------------------------
[1] Arhivele Na?ionale Istorice Centrale, fond C.C la P.C.R., Sec?ia Propagand? ?i Agita?ie, dosar nr. 33/1965, p. 17-21.

footer