Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Lector univ. dr. Tiberiu T?nase   
Duminică, 28 Octombrie 2018 13:29

Eugen Cristescu  SSI„Eugen Cristescu a fost „unul dintre oamenii care au imprimat meseriei lor un sens superior, ridicând-o deasupra meschin?riei politice ?i deasupra unui partizanat egoist". (Cristian Troncot?, Eugen Cristescu - asul serviciilor secrete române?ti (memorii 1916-1944, Editura Roza Vânturilor , Editura RAI, p. 15 ).

Eugen Cristescu apare ca inculpat în a?a zisul proces al Marii Tr?d?ri Na?ionale, care s-a desf??urat între 6 ?i 17 mai 1946, în urma c?ruia Cristescu a fost condamnat la moarte pentru „crim? de r?zboi ?i dezastrul ??rii". În sentin?? se men?iona:
„- [...] faptele astfel cum sunt expuse mai sus, întrunesc în totul elementele crimei de dezastrul t?rii, prin s?vâr?irea crimei de r?zboi, prev?zut? de art. 2, lit. d, din legea 312/1945 ?i sanc?ionat? de art. 3, al. 2 din legea 312/1945, texte pe care Tribunalul Poporului le aplic? în cauz?;
- acuzatul Eugen Cristescu este ini?iatorul înfiin??rii de ghetouri, lag?re de internare ?i deport?ri din motive de persecu?ie politic? ?i rasial?, ?i prin urmare f?când în cauz? aplica?ia art. 2, lit. m, din legea 312/1945, ?i art. 3, al. 1, combinat cu art. 3 din aceea?i lege, urmeaz? a pronun?a condamnarea acuzatului ?i pentru aceast? crim?;
- Tribunalul Poporului trage concluzia c? acest acuzat s-a pus în slujba hitlerismului ?i fascismului ?i a contribuit cu fapte proprii la realizarea scopurilor politice, fapt prev?zut de art. 2, lit. o din legea 312/1945 ?i sanc?ionat de art. 3, al. 1, din aceea?i lege, texte pe care, de asemenea, Tribunalul Poporului le aplic? în cauz?.
V?zând ?i dispozi?iile art. 101 din Codul penal, dup? care Tribunalul urmeaz? a stabili pedeapsa cea mai grav? ce urmeaz? a fi executat? de acuzat, ca pedeaps? cea mai mare dintre pedepsele stabilite pentru fiecare crim? în parte".

Din ordonan?a nr. 3 din 22 august 1946 emis? de Parchetului General al Cur?ii de Apel Bucure?ti, Cabinetul III Criminali de r?zboi, se preciza faptul c? Eugen Cristescu împreun? cu generalul de brigad? Constantin Tobescu erau acuza?i într-un alt proces pentru infrac?iunea de „sabotare a actului de la 23 august 1944"! De remarcat faptul c? dup? judecarea procesului intentat celor ce s-au f?cut vinova?i de masacrele de la Ia?i din iunie 1941, numele lui Eugen Cristescu (în Decizia Criminal? cu nr. 2628 din 26 iunie 1948) nu se reg?se?te în rândul celor care au fost condamna?i, ceea ce înseamn? c? a fost absolvit de orice penalitate. Împreun? cu Radu Lecca, care a fost comisar general pentru problemele evreie?ti ?i generalul Constantin Pantazi, fost ministru de r?zboi, Eugen Cristescu a beneficiat de Înaltul Decret Regal cu nr. 1746 prin care i s-a comutat pedeapsa la munc? silnic? pe via??. Dup? ce a fost închis în penitenciarele de la Dumbr?veni, (Sibiu) ?i Aiud, Eugen Cristescu a decedat la 12 iunie 1950 în penitenciarul V?c?re?ti.

Deznod?mântul acestui proces - un act politic - s-a înscris clar între acele tipuri de procese în care hot?rârea era adoptat? înainte de administratrarea probelor ?i se desf??ura în conformitate cu articolul 14 al Conven?iei de Armisti?iu din 12 septembrie 1944 ?i care preciza Guvernul ?i înaltul Comandament Român se oblig? s? colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic) la arestatrea ?i judecarea persoanelor acuzare de crime de r?zboi". Ocupa?ia sovietic? ?i regimul comunist impuse României au împiedicat o dezbatere real? despre regimul autoritar al regelui Carol al II lea ?i regimul mare?alui Ion Antonescu, despre imperfec?iunile societ??ii române?ti sau despre valorile acesteia. În acest context, chiar dac? nu ni se mai pare grav c? ne uit?m elitele ?i nu ne mai cunoa?tem eroii eliminându-i din memorie ?i istorie uit?m c? suntem datori cu o repara?ie moral? a?a cum este ?i în cazul fostului director al S.S.I. Eugen Cristescu în care sentin?a nu a fost anulate prin nicio alt? reglementare oficial? a instan?ei supreme (Curtea Suprem? de Justi?ie), ca în multe alte cazuri, o prevedere legal? într-un anumit context istoric a blocat orice ini?iativ? de reconsiderare a trecutului.

Mai mult în anul 2002 a fost emis? Ordonan?a de Guvern 31/13.03.2002 (transformat? în Legea 217/2015 ?i apoi cu adaosuri neconstitu?ionale, în Legea 157/2018 - n.r.) privind „interzicerea organiza?iilor ?i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ?i a promov?rii cultului persoanelor vinovate de s?v?r?irea unor infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii", care în articolul 2 c) precizeaz? „prin persoane vinovate de s?v?r?irea unor infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii se în?elege orice persoan? condamnat? definitiv de o instan?? judec?toreasc? român? sau str?in? pentru una sau mai multe infrac?iuni contra p?cii ?i omenirii, precum ?i orice persoan? condamnat? de o instan?? penal? interna?ional? pentru crime de r?zboi sau crime contra umanit??ii".

Anexa
Documente publicate de Cristian Troncot? în lucrarea „Omul de Tain? al Mare?alui", Editura Elion Bucure?ti, 2005, pp. 372-375.

17 mai 1946. Fragmente din Sentin?a pronun?at? de „Tribunalul Poporului" prin care Eugen Cristescu este condamnat la moarte pentru „crime de r?zboi" ?i „dezastrul ??rii".

- Eugen Cristescu, de ani 51, fost director al Serviciului Special de Informa?ii, cu ultimul domiciliu în Bucure?ti, în prezent arestat, acuzat de dezastrul ??rii, crim? prev?zut? de art. 1, lit. „b" ?i sanc?ionat? de art. 3, al. 1 din legea 312/1945, ?i crim? de dezastrul ??rii prin s?vâr?ire de crime de r?zboi prev?zute de art. 2, lit. a, b, c, d, e, f, g, 1, m, n ?i o, ?i sanc?ionate de art. 3, al. 1, 20 3 din legea 312/1945.
[...]
În ce prive?te pe acuzatul Eugen Cristescu
Acest acuzat a fost Directorul General al Serviciului de Poli?ie Secret? (sic!) a lui Ion Antonescu, de la 15 noiembrie (1940), pân? la 23 august 1944. El a fost marele vinovat în toate hot?rârile ce s-au luat în Consiliile restrânse de Cabinet, de ordine intern? ?i de colaborare militar?, la care era nelipsit, ?i în special la cele cu privire la m?surile de reprimare a oric?rei încerc?ri din partea antifasci?tilor ?i în genere a tuturor oamenilor cinsti?i, patrio?i, de a ar?ta adev?rata situa?ie dezastruoas? a ??rii. Acest acuzat este unul din autorii intern?rilor în mas? a patrio?ilor români în lag?rele de la Târgu-Jiu ?i din Transnistria, lucru ce rezult? atât din stenograma Consiliului de Mini?tri din 8 aprilie 1941, în care Ion Antonescu arat? c? „Serviciul Secret lucreaz? acum de acord cu ??rile cu care suntem în Ax?, ast?zi lucr?m cu germanii ?i italienii", cât ?i din dosaru155/1945 - anex? a dosarului Antonescu - privind extrasele dup? ?edin?ele Consiliului de Mini?tri.

Acuzatul Eugen Cristescu este acela care stabilea în ultim? instan??, cu acuzatul Constantin Vasiliu, Dumitru Popescu ?i sub controlul lui Ion Antonescu, listele de intern?ri în lag?re, de arest?ri de oameni politici ?i frunta?i antifasci?ti, lucru care, de asemenea, rezult? din stenograma Consiliului de Mini?tri din 8 aprilie 1941. Rolul lui Eugen Cristescu în m?surile de siguran?? pentru spatele frontului, ce se punea o dat? cu începerea r?zboiului, este covâr?itor. Cu câteva zile înainte de declan?area agresiunii contra U.R.S.S., acuzatul Eugen Cristescu, împreun? cu maiorul von Stransky - delegatul ata?at pe lâng? el din partea Serviciului Secret german –, ?i locotenent-colonelul Ionescu Micandru, s-au întâlnit cu amiralul Canaris pentru a stabili precis planul de colaborare atât pentru asigurarea spatelui frontului, cât ?i pentru organizarea unei ac?iuni intense în profunzime pe teren informativ în U.R.S.S.

Rezultatul acestor hot?râri s-a v?zut cu ocazia înscen?rii pogromului de la Ia?i, de la 29 iunie 1941, a m?celurilor de la Odessa ?i a cuptoarelor mor?ii de la Berezovca. Acest lucru rezult? din adresa nr. 13501 din 12 martie 1942 a Serviciului Special de Informa?ii. Dintre serviciile care au r?spândit cea mai mare groaz? în mijlocul popula?iei din teritoriile cotropite, se situeaz? a?a numitul E?alon II al poli?iei lui Eugen Cristescu, care opera pe teritoriul sovietic ?i care avea diverse centre, numite de identificare ?i cercetare. Unul din aceste centre, care ?i-a c?p?tat un renume odios, este acela de la Odessa. Aici au fost aresta?i sute de partizani din Odessa, din catacombele ora?ului, precum ?i din localit??ile Nerubaisc ?i Osatova, punându-i la cele mai groaznice torturi, fapt ce rezult? din depunerea martorului Ioni?? ?tefan, cum ?i din circulara trimis? în 1941, imediat dup? ocuparea Odessei, în care se con?ine directive date Centrului Contrainformativ Transnistrian.

Considerând c? faptele astfel cum sunt expuse mai sus, întrunesc în totul elementele crimei de dezastrul t?rii, prin s?vâr?irea crimei de r?zboi, prev?zut? de art. 2, lit. d, din legea 312/1945 ?i sanc?ionat? de art. 3, al. 2 din legea 312/1945, texte pe care Tribunalul Poporului le aplic? în cauz?. Având în vedere c? tot din considerentele ar?tate mai sus se desprind ?i elementele crimei prev?zute de art. 2, lit e, din legea 312/1945 ?i sanc?ionat? de art. 3, al. 2 din aceea?i lege, texte pe care Tribunalul Poporului le re?ine în cauz?. Având în vedere c? tot din expunerea f?cut? mai sus, Tribunalul Poporului trage concluzia c? acuzatul Eugen Cristescu este ini?iatorul înfiin??rii de ghettouri, lag?re de internare ?i deport?ri din motive de persecu?ie politic? ?i rasial?, ?i prin urmare f?când în cauz? aplica?ia art. 2, lit. m, din legea 312/1945, ?i art. 3, al. 1, combinat cu art. 3 din aceea?i lege, urmeaz? a pronun?a condamnarea acuzatului ?i pentru aceast? crim?. Având în vedere c? prin rapoartele informative ?i contrainformative f?cute de numitul acuzat, acesta se mai face vinovat ?i de crima prev?zut? de art. 2, lit. n, din legea 312/1945, prin aceea c? a edictat m?suri nedrepte de concep?ie hitlerist? ?i rasial?, fapt prev?zut de art. 2, lit. n ?i sanc?ionat de art. 3, al. 1 din legea 312/1945, ?i Tribunalul Poporului f?când în cauz? aplica?ia acestui text de lege, urmeaz? a pronun?a condamnarea numitului acuzat ?i pentru acest fapt. Având în vedere c? numitul acuzat, prin colaborarea sa la Serviciul Secret de Informa?ii, cu organele Serviciului Secret german, de aici Tribunalul poporului trage concluzia c? acest acuzat s-a pus în slujba hitlerismului ?i fascismului ?i a contribuit cu fapte proprii la realizarea scopurilor politice, fapt prev?zut de art. 2, lit. o din legea 312/1945 ?i sanc?ionat de art. 3, al. 1, din aceea?i lege, texte pe care, de asemenea, Tribunalul Poporului le aplic? în cauz?.

V?zând ?i dispozi?iile art. 101 din Codul penal, dup? care Tribunalul urmeaz? a stabili pedeapsa cea mai grav? ce urmeaz? a fi executat? de acuzat, ca pedeaps? cea mai mare dintre pedepsele stabilite pentru fiecare crim? în parte. V?zând ?i dispozi?iile art 3, al. ultim ?i art. 25, pct 1, Cod penal, potrivit c?rora urmeaz? a pronun?a ?i pedeapsa complementar? a degrad?rii civile, pe timp de 10 ani. V?zând ?i dispozi?iile art. 3, al. ultim ?i art. 16 din legea 312/1945, dup? care Tribunalul Poporului urmeaz? a dispune confiscarea tuturor bunurilor aflate în patrimoniului acuzatului, ast?zi, cu titlul de desp?gubiri în folosul statului, cum ?i acelea ie?ite din patrimoniul s?u dup? data de 23 august 1944, de asemenea, ?i a bunurilor ?i drepturilor apar?inând so?iei ?i descenden?ilor condamnatului, dobândite dup? data de 6 septembrie 1940, cu excep?ia celor dobândite prin succesiune.

Având în vedere c? acuzatului Eugen Cristescu, i se mai pune în sarcin? ?i crima prev?zut? de art. 1, lit. b din legea 312/1945;
- C? Tribunalul Poporului din lips? de dovezi urmeaz? a pronun?a achitarea acuzatului pentru acest fapt.
Având în vedere c? acuzatului i se mai pune în sarcin? ?i crima prev?zut? de art. 2, lit. 1, din legea 312/1945;
- C?, îns? ?i pentru acest fapt, Tribunalul Poporului constatând din lips? total? de dovezi, acest acuzat neavând calitatea de a hot?rî declararea r?zboiului sau continuarea lui, ?i prin urmare urmeaz? a pronun?a achitarea sa.
- C?, în ce prive?te faptul c? a supus la un tratament inuman pe prizonierii de r?zboi, de asemenea, nefiind dovedite, Tribunalul Poporului urmeaz? a pronun?a achitarea acuzatului ?i pentru acest fapt.
Având în vedere c? acuzatului i se mai pune în sarcin? ?i crima prev?zut? de art. 2, lit. f, pentru care Tribunalul Poporului, tot din lips? de dovezi, urmeaz? a pronun?a achitarea sa.
- C?, de asemenea, ?i în ce prive?te crima prev?zut? de art. 3, lit. g, neimputându-se acest fapt acuzatului Eugen Cristescu, Tribunalul Poporului urmeaz? a pronun?a achitarea ?i anularea acestui fapt.
- C?, în fine, ?i în ce prive?te crima prev?zut? de art. 2, lit. 1 din legea 312/1945, Tribunalul Poporului din lips? de dovezi din care s? rezulte c? acest acuzat a realizat avere în mod ilicit, cu ocazia particip?rii la conducerea r?zboiului, urmeaz? a pronun?a achitarea sa ?i pentru acest fapt[1].

1 iunie 1946. Document elaborat de Lucre?iu P?tr??canu - ministru secretar de stat la Ministerul Justi?iei - ?i înaintat Regelui Mihai I cu propunerea de comutare în munc? silnic? pe via?? a pedepsei cu moartea aplicat? lui Eugen Cristescu, Radu Lecca ?i Constantin Pantazi[2]

Sire,
În urma respingerii de c?tre Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a recursurilor declarate de Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu, Gheorghe Alexianu, Constantin Pantazi, Radu Lecca ?i Eugen Cristescu, condamna?i la pedeapsa cu moartea prin sentin?a Tribunalului Poporului, din 20 mai 1946. În numele ?i din îns?rcinarea guvernului, am onoarea a propune Majest??ii Voastre, pentru înalte ra?iuni de Stat, respingerea cererilor de gra?iere f?cute de Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu ?i Gheorghe Alexianu ?i comutarea în munc? silnic? pe viat? a pedepsei cu moartea aplicat? condamna?ilor Constantin Pantazi, Radu Lecca ?i Eugen Cristescu. Guvernul î?i îng?duie s? solicite Majest??ii Voastre aprobarea în întregime a acestui raport, având în vedere necesitatea satisfacerii marilor interese ale ??rii noastre. Sunt cu cel mai profund respect al Majest??ii Voastre
Lucre?iu P?tr??canu

1 iunie 1946. Decretul Regal prin care se comut? în munc? silnic? pe via?? pedeapsa cu moartea la care fuseser? condamna?i: Eugen Cristescu, Radu Lecca ?i Constantin Pantazi

„Mihai I-iu
Prin gra?ia lui Dumnezeu ?i voin?a na?ional?
Rege al României
La to?i de fa?? ?i viitori, s?n?tate

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justi?iei cu Nr.[...] În virtutea Decretului Regal nr. 1627 din 31 august 1944, publicat în Monitorul Oficial nr. 202 din 2 septembrie 1944, privitor la prerogativele regale: am decretat ?i decret?m:
Art. I. - Comut?m în munc? silnic? pe via?? pedeapsa cu moartea la care Constantin Pantazi, Radu Lecca ?i Eugen Cristescu au fost condamna?i prin sentin?a din 20 mai 1946, a Tribunalului Poporului.
Art. II. - Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justi?iei este împuternicit cu aducerea la îndeplinire a prezentului Decret.
Dat în Bucure?ti la 1 iunie 1946".

---------------------------------------
[1] Arh. SRI, fond „p", dosar nr. 40010, vol. 3, f. 371, 456-459.
[2] Magazin Istoric, nr. 6/1991, p. 54.

footer