Revista Art-emis
Jurnal de pe Frontul de Est (13) PDF Imprimare Email
Col (r) Prof. univ. dr. Alesandru Dutu   
Duminică, 04 Noiembrie 2018 20:09

General Gheorghe Avramescu1 noiembrie 1941.

Generalul Gheorghe Avramescu: „Pentru prima dat?, Corpul de munte se izbe?te (în istmul Salkovo - n.n.) de un sistem de fortifica?ii atât de complet organizat prin diversitatea lucr?rilor, care constau din: cazematele cele mai moderne; ?an?uri protejate de raiuri de C.F. din metru în metru; cu re?ele de 10 rânduri de pari ?i, în sfâr?it, un câmp de mine înfrico??tor organizat ca densitate ?i adâncime".
- În sudul Crimeei, trupe ale Armatei 11 germane ocup? ora?ul Simferopol.
- Brigada 1 munte î?i trece toate for?ele peste Marea Siva? ?i înainteaz? spre sud, ajungând în seara zilei în zona Djankoi, Neme?ki, Mirnova.
- „Pentru prima dat?, Corpul de munte se izbe?te de un sistem de fortifica?ii atât de complet organizat prin diversitatea lucr?rilor, care constau din: cazematele cele mai moderne; ?an?uri protejate de raiuri de C.F. din metru în metru; cu re?ele de 10 rânduri de pari ?i, în sfâr?it, un câmp de mine înfrico??tor organizat ca densitate ?i adâncime; dar, mai mult, în zona Ciongar erau 3 baterii grele de coast? care b?teau peste 30 km. Istmul Salkovo prezint? o deschidere de 2 km ?i are o adâncime de 25 km. Este str?b?tut de un drum ?i o C.F. ?i deschide în ordinea de importan?? a II-a poart? a Crimeii. Organizarea defensiv? a acestui istm s-a f?cut dup? un plan ingenios ?i un atac f?r? mijloace adecvate era de la început sortit unui e?ec sigur. Procedeul de a deschide drumul infanteriei în câmpurile minate, prin deta?amente de pionieri, este elementar ?i obligatoriu. Dar aici nu mai era vorba de un câmp de mine organizat dup? un plan, ci pur ?i simplu de un adev?rat « câmp al mor?ii », saturat pân? la refuz de cantit??i enorme de explozibil care era a?ezat fie în cutii de lemn de dimensiuni variabile, fie în vase, butoaie, cisterne etc. de m?rimi însp?imânt?toare. Adâncimea acestor câmpuri de mine nu se poate preciza; ele erau peste tot. Deschiderea drumului pentru infanteria atacatoare era o problem? extraordinar? pe care pionierii no?tri au rezolvat-o f?r? repro?. Bordura comunica?iilor era îngr?m?dit? de mii de kilograme de explozibil ?i cine p??ea un metru din culoar era victim? sigur?. Acest procedeu impresioneaz? trupa prin nesiguran?a locurilor minate, prin puterea de distrugere ?i prin moartea ce sfârtec? ?i împr??tie într-o secund? carnea celui care atinge o mina. Totu?i, osta?ii no?tri s-au obi?nuit cu recuno?terea ?i demin?rile într-un timp foarte scurt... Dac? în câmp deschis, o infanterie manevrier? ?i mijloacele mecanizate ?i-au spus cuvântul, într-o pozi?ie fortificat? lupta trebuie dus? pas cu pas (generalul Gheorghe Avramescu dup? str?pungerea istmului Salkovo).
- În zona Genicesk, rezisten?a puternic? opus? de trupele sovietice nu permite Brig?zii 8 cavalerie s? p?trund? prin istm (31octombrie), astfel c? marea unitate prime?te ordin s?-?i deplaseze for?ele principale prin istmul Salkovo, dup? care s? continuie (1 noiembrie, în subordinea Corpului 42 armat? german) urm?rirea trupelor sovietice spre sudul peninsulei, apoi spre est, pentru a ajunge, la 9 noiembrie, la 12 km de ora?ul Kerci.
- „Dup? ce a ajuns la sud-vest de Simferopol, Deta?amentul colonel Korne" nu a mai fost îndreptat spre Djankoi, a?a cum se preconizase ini?ial, ci spre Alma-Bahcisarai" - preciza generalul Gheorghe Avramescu dup? str?pungerea istmului Salkovo.
- Conform situa?iei model 9 700, efectivele mobilizate ale armatei române se ridic? la 657 775 militari, din care 66 597 pe front (2 478 ofi?eri, 2 008 subofi?eri ?i 62 101 trup?), 121 263 trupe de ocupa?ie, de men?inere a ordinei ?i unit??i de mar? la est de Nistru (4 012 ofi?eri, 3 215 subofi?eri ?i 114 036 trup?) ; restul se aflau în garnizoanele de pace din ?ar?.
- Comandamentul For?eor de Ap?rare Interioar? a Teritoriului consemneaz? într-o Not? informatic? c? „starea de nemul?umire general? persist? înc? din cauza scumpetei crescânde a alimentelor ?i a articolelor de prim? necesitate, precum ?i a lipsei totale a urm?toarelor articole: înc?l??minte cu talp?, cuie ?i îmbr?c?minte. În unele regiuni se simte lipsa total? a lemnelor de foc, care au ajuns la pre?uri foate ridicate".
- În ora?ul Timi?oara sose?te un trem de marf? militar german cu 1.000 de prizonieri ru?i, între care 100 erau români din Basarabia.

2 noiembrie 1941

Î.P.S. Irineu Mih?lcescu, mitropolitul Moldovei: „Înfiin?area, aici, a acestui post de radio este o mare ?i meritat? aten?ie care se d? vechiului focar cultural care este ora?ul Ia?i. De aici, din cuibul cronicarilor în?elep?i, ai mitropoli?ilor culturali, ai patrio?ilor lumina?i ?i al atâtor luceferi ai ?tiin?elor ?i literelor, se va r?spândi de aici înainte, de-a lungul veacurilor, cu prisos de bel?ug, lumina ?i c?ldura culturii cre?tine".
- În încercarea de a înfrânge Grupul de vest al for?elor sovietice din Crimeea, înainte ca acestea s? se retrag? spre Sevastopol, Armata 11 german? dirijeaz? Corpul 54 armat? spre Ciornaia, în timp ce Corpul 30 armat? continu? urm?rirea spre Kerci.
- Dup? ce ajunge la Djankoi, Brigada 1 munte trece la urm?rirea inamicului spre Karasubazar, de unde str?bate Mun?ii Iaila pe direc?iile Karasubazar-Uskut (cu Deta?amentul „colonel Mociulschi"), Karasubazar- Sudak (cu Deta?amentul „locotenent-colonel Ioan B?jenaru") ?i Asmat-Kalsihor (cu Deta?amentul „locotenent-colonel Ionescu C. Breaza").
- La Bucure?ti sosesc ultimele elemente ale Diviziei de gard?. Momentul prilejuie?te un scurt bilan? al ac?iunilor militare desf??urate de la începutul campaniei. În acest timp divizia a atacat 28 de zile pe direc?ia F?lciu-?iganca-L?rgu?a-Leova, 15 zile la Kagarlîk, Mannheim, Vîgoda, Dubinovo, 24 de zile la Dalnik, Lenienthal, Iosefsthal ?i 5 zile la Bielaevka, a pierdut 9 492 militari (1 675 mor?i, 6 850 r?ni?i ?i 967 disp?ru?i), a f?cut 4 500 prizonieri, a capturat 3 tancuri grele, 4 tanchete de recunoa?tere, 112 pu?ti-mitralier?, 100 mitraliere, 45 arunc?toare, 4 tunuri, 30 autovehicule etc.
- la Ia?i se inaugureaz? postul „Radio Moldova", prilej cu care Î.P.S. Irineu Mih?lcescu, mitropolitul Moldovei, declar?: „Înfiin?area, aici, a acestui post de radio este o mare ?i meritat? aten?ie care se d? vechiului focar cultural care este ora?ul Ia?i. De aici, din cuibul cronicarilor în?elep?i, ai mitropoli?ilor culturali, ai patrio?ilor lumina?i ?i al atâtor luceferi ai ?tiin?elor ?i literelor, se va r?spândi de aici înainte, de-a lungul veacurilor, cu prisos de bel?ug, lumina ?i c?ldura culturii cre?tine".
- Parchetul Tribunalului Vla?ca semnaleaz? contrabanda tot mai întins? f?cut? de militarii germani care circul? liberi din Bulgaria în România ?i invers, la ad?postul imposibilit??ii controlului ma?inilor militare ?i a faptului c? ora?ul Giurgiu era punct de frontier?.
- În cadrul inspec?iei pe care o face în Dobrogea, Ion Antonescu viziteaz? biserica Ceamurile de Jos pe care o g?se?te „într-o stare de murd?rie, cu ciori în interiorul turlei", curtea fiind „paragin?, neîngrijit?, necultivat?". La Lunca preotul se afla în permisie de?i era s?rb?toare. La Jurilovca îns? biserica a fost g?sit? „curat? ?i îngrijit?". În sat, mare?alul recomand? lipovenilor „loialitate ?i credin?? pentru Patria care îi ocrote?te".
- Tot Ion Antonescu ordon? ca solda?ii care ,,dau semne de indisciplin? ?i pleac? cu armele s? fie împu?ca?i".
- În cadrul unei convorbiri cu ministrul de Finan?e al Germaniei, Schwerin von Krosik, Mihai Antonescu face cunoscute ,,dificult??ile cu care se confrunt? România care a trebuit s? m?reasc? emisiunea pentru a face fa?? nevoilor de finan?are germane pentru export ?i pentru acoperire cheltuielilor armatei". În aceste condi?ii precizeaz? diplomatul român „este esen?ial ca în negocierile economice ?i financiare ce vor avea loc la Berlin s? se stabileasc? precis mijloacele tehnice pentru a evita o pr?buire economic? ?i financiar? a României, care ar atinge grav regimul marelalului Antonescu ?i îns??i intereslee Germaniei în aceast? regiiune destul de tulburat?".
- Într-o alt? discu?ie cu Manfred von Killinger, Mihai Antonescu precizeaz?: „Eu nu pot fi în serviciul unei puteri str?ine, oricare ar fi ea ?i dispre?uiesc pe cei care fac astfel. Eu nu sunt nici filogernman, nici filofrancez, eu sunt filorâmân ?i nu voi face decât acte compatibile cu onoarea ?i r?spunderea mea de român".

3 noiembrie 1941.

„Roadele gre?elilor comise timp de 20 (dou?zeci) nu puteau fi decât dezastruoase. Comandamente nepreg?tite au dus la nepreg?tirea ofi?erilor. Nepreg?tirea acestora a provocat pe cea a solda?ilor ?i subofi?erilor. Totul se înl?n?uie într-un organism. Totul porne?te de la cap. Conducerea politic? a statului ?i în consecin?? cea militar? nu putea duce decât la ceea ce a dus: la dezastru". (Mare?al Ion Antonescu).
- Pe frontul din Crimeea, Corpul 54 armat? german urm?re?te for?ele sovietice spre Sevastopol, iar Corpul 30 armat? german spre Kerci. Trupele Corpului de munte român continu? urm?rirea spre litoralul de sud al peninsulei.
- „Se v?d acum foarte bine mun?ii Crimeei. Ne bucur?m. Vom ajunge ?i în mun?i c?ci de step? ne-am s?turat. Plou? cu intermiten??, cu vânt nu prea rece. Etapa de 50 km este prea lung? pentru puterile de care mai dispun bie?ii osta?i. Cei de la divizie întind prea mult a?a. Sunt cinci zie de când mergem, mergem. În cele patru luni de când am intrat în URSS am... înghi?it peste 2 500 km. Nu ajunge oare? O treime din osta?i, sfâr?i?i de oboseal? mi-au r?mas pe drum. O parte din c?ru?e s-a împotmolit înainte de a intra pe ?oseaua bun?, altele s-au r?sturnat. Numai bie?ii c?iu?i cu samare mai ?in pasul cu noi, ?i aceasta este un mare noroc" (lt-col. Vasile Scârneci, comandantul Batalionului 3 munte).
- Dup? revenirea în ?ar? a diviziilor Armatei 4, care luptaser? la Odessa, comandamentele ?i statele majore încep s? întocmeasc? d?ri de seam? luptelor în care se refer? (mai mult sau mai pu?in) ?i la propriile gre?eli.
- Foarte de critic este mare?alul Ion Antonescu: „Roadele gre?elilor comise timp de dou?zeci de ani nu puteau fi decât dezastruoase. Comandamente nepreg?tite au dus la nepreg?tirea ofi?erilor. Nepreg?tirea acestora a provocat pe cea a solda?ilor ?i subofi?erilor. Totul se înl?n?uie într-un organism. Totul porne?te de la cap. Conducerea politic? a statului ?i în consecin?? cea militar? nu putea duce decât la ceea ce a dus: la dezastru. Acum îns? se pune întrebarea: Ce facem? Constat?m ?i ne scobim mai departe în din?i? Trebuie luat de la cap ?i lucrat serios :

1. În M.St.M. trebuie un suflu nou de energie, de con?tiin?? de munc? pe brânci, de ac?iune coordonat?, încadrat?, condus? ;
2. Trebuie p?stra?i în capul marilor unit??i - Corp de armat? ?i Divizie - a unit??ilor numai comandan?i care trebuie s? aib? nu numai cap, dar ?i suflet ?i energie, ?i ?i spirt de munc? ?i de con?tiin??, care s? serveasc? nu numai de exemplu, dar s? antreneze, mai ales s? antreneze pe to?i la o munc? ra?ional?, organizat?, preg?tit?, animat?;
3. Trebuie ca preg?tirea ?i antrenamentul subofi?erilor ?i al ofi?erilor s? fie astfel f?cut? încât ei s?-?i dezvolte elanul, vigoarea ?i priceperea, ?i con?tiin?a pe care o au la începutul carierei lor ?i pe care o pierd din cauza lipsei de metod?, r?ului exemplu, nerecompens?rii celor merituo?i, pedepsirea celor vinova?i etc. etc., de care se lovesc în unit??i la primii lor pa?i f?cu?i în cariera lor ;

4. În sfâr?it, trebuie o instruire serioas? ?i o încadrare complet? aa solda?ilor. F?r? încadrare ?i f?r? instruc?ie serioas?, armamentl nu poate fi folosit, oricât suflet s-ar pune pe câmpul de lupt? - ?i s-a pus - pentru înl?turarea dezastrului pe care l-a provocat fapta gre?elilor f?cute în timp de pace. ?i mai presus de toate, trebuie continuitate în organizare, comand? instruc?ie, m?suri, ac?iune etc. etc.
Iat? ce aveam de spus pe marginea acestui rechizitoriu teribil, care nu poate lovi pe adev?ra?ii vinova?i - oamenii politici ?i regele Carol - care stau acum ascun?i, rod ce au furat, î?i freac? mâinile ?i ca al?ii s? e?ueze pentru ca s? arate c? nu ei sunt vinova?ii, ci poporul. Realitatea este c? poporul este victima. Nu se poate r?zbuna fiindc? ignoreaz? cauza r?ului ?i fiindc? ar fi o crim? ?i mai mare a i-o ar?ta în circumstan?ele actuale ?i ar însemna a-l duce pur ?i simplu la revolt? care l-ar duce la pieire, fiindc? orice revolt? ar provocca catastrofa grani?elor.
Trebuie to?i s? ia cuno?tiin?? la M.St.M. (comandan?i de mari unit??i ?i de regimente), pe rând, de tot dosarul anchetei?i de concluziile acestui rezumat ?i de rezolu?ia mea.
Trebuie ca împreun? cu ei s? se g?seasc? un plan de ac?iune serioas? pentru remedierea relelor. Înl?turarea cauzelor ?i reînceperea unei vie?i s?n?toase, de munc? ?i de cinste ost??eas? ?i viril? în armat?.
Trebuie folosite, în acord cu to?ii, cele mai bune metode.
Trebuie, în baza lor, înl?turate , toate relele semnalalte.
Sunt sigur c? ele se pot înl?tura.
Trebuie ca la Sec?ia de Instruc?ie din M.St.M. s? domine un suflu nou care s? formuleze, pe baze de experien?e personale ?i ale tuturor, metode simple de instruc?ie. Înl?turarea total? a inutilului ?i superficialului, armonie în ac?iunea de preg?tie, ?i, împreun? cu Organizarea (Sec?ia Organizare - n.n.) ?i S.S.A.U. (Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat - n.n.) s? asigure permanentizarea cadrelor la unit??i. De la subofi?er la comandant de Corp de Armat?, cine nu s-a permanentizat cel pu?in trei ani la comanda acelora?i forma?iuni nu poate face carier?.
Este ceea ce trebuie s? se legifereze. F?r? continuitate, nu se poate realiza nimic nici de genii".
- În multe dintre problemele ridicate mare?alul avea dreptate, mai ales în ceea ce prive?te insuficienta înzestrare ?i preg?tire de lupt? din timp de pace. Ignora îns? faptul c? în actul de conducere a fost implicat direct, împreun? cu generalii Alexandru Ioani?iu, Iosif Iacobici ?i Nicolae Ciuperc?, aflându-se în permanen?? în zona frontului[1].

Foto : generalul Gheorghe Avramescu (n. 26 ianuarie 1884, la Boto?ani - m. 3 martie 1945, Jászbereny, Ungaria). Decora?ii: ordinul „Mihai Viteazul", clasa a III-a (1941 ?i 1944) ?i clasa a II-a (1942), „Crucea de Fier" german? (1941).Arestat de sovietici la 2 martie 1945, în timp ce se afla pe front, în Cehoslovacia, conducând Armata 4 în opera?ia „Zvolen-Banská Bystrica". Conform informa?iilor oferite de sovietici în 1963, a decedat la 3 martie 1945, la Jászbereny, în Ungaria, în urma unui bombardament de avia?ie, fiind înmormântat la Soshalom, în apropierea Budapestei.Acuza?iile referitoare la implicarea sa într-o eventual? întoarcere a armelor împotriva trupelor sovietice sunt neverosimile în condi?iile extraordinar de dificile în care se afla Armata 4 român? în martie 1945, în mun?ii din estul Cehoslovaciei.
Dup? ce a fost arestat, nimeni din conducerea statului ?i armatei române nu s-a mai interesat de soarta lui. Parc? nu existase!

----------------------------------------------------------------
[1] Alesandru Du?u, Mihai Retegan, R?zboi ?i societate. România: 1941-1945, vol. 1, Editura RAO, Bucure?ti, 1999.

footer