Revista Art-emis
Eroii căzuţi la Cotul Donului - Documente de arhivă (2) PDF Imprimare Email
Alexandru Moraru, Chişinău   
Duminică, 25 Noiembrie 2018 19:22

Cotul Donului-1942 - 2DOCUMENTUL 5

Subsecreariatul Românizării colonizării şi inventarului - Comisiunea centrală pentru repatrierea românilor aflaţi la răsărit de Nistru şi de Bug

PROCES-VERBAL
Şedinţa din 29 Mai 1943
Preşedinte: General Magistrat I.Aramă, delegat al M.A.N.
Membri prezenţi: Dan Popovici Consilier de Curte de Apel, delegat al Ministerului Afacerilor Interne; Constantin Grigorescu Director General al Colonizărilor, delegat alSubsecretariatului de Stat al Românizării Colonizării şi Inventarului; Capitan Crinteanu Alex., delegat al Marelui Stat Major.

Comisiunea ia în examinare nota nr. 571377 a Preşidenţiei Consiliului de Miniştri C.B.B.T., privitoare la operaţiunile de repatriere a românilor din Basarabia şi Bucovina de Sud, deportaţi sau ridicaţi de ruşi în anul de ocupaţie şi a grupurilor etnice româneşti aflate în diferite regiuni ale U.R.S.S., precum şi referatul Secţiei juridice; Din această examinare constată pe de o parte că în mod greşit se vorbeşte despre „colonizarea" în Basarabia, Bucovina şi Transnistria a românilor repatriaţi de la răsărit de Nistru şi de Bug, denaturându-se astfel de la început aspectul problemei. În realitate, din nici o dispoziţiune dată de Guvern sau de Subsecretariatul de Stat al Românizării Colonizării şi Inventarului nu reiese că ar fi vorba, deocamndată cel puţin, de o colonizare a acestor repatriaţi în sensul de a li se atribui bunuri în proprietate sau în folosinţă durabilă. Din contra din toate dispoziţiunile date până în prezent rezultă contrariul şi anume: Celor care au avut domiciliul, în anul 1940 (anul de ocupaţie rusească) în Basarabia şi Bucovina de Nord şi au fost ridicaţi şi deportaţi de ruşi – dacă sunt de origine etnică română şi nu au fost compromişi în acţiunea bolşevică, deci nu s-au dovedit periculoşi pentru siguranţa statului - li se acordă numai autorizaţie de a reveni la fostele lor domicilii de unde au fost îndepărtaţi cu forţa de inamic şi de a-şi relua bunurile şi ocupaţiunile lor anterioare. Nu se poate deci vorbi de o colonizare a acestora.

Pentru grupurile etnice româneşti risipite din timpuri mai îndepărtate în diferite regiuni ale U.R.S.S., Guvernul a admis în principiu repatrierea lor, dacă o cer şi aşezarea lor în Transnistria. Nici pentru aceştia Guvernul nu a înţeles să-i colonizeze atribuindu-le bunuri în proprietate sau folosinţă continuă. O asemenea operaţiune nici nu este posibilă atât timp cât Statul Român exercită în această provincie numai o suveranitate de fapt limitată şi temporară în calitate de ocupant, iar nu o suveranitate de drept. Această idee a fost clar exprimată în adresa Subsecretariatului de Stat al Românizării Colonizării şi Inventarului nr. 2685 din 1 Februarie 1943 adresată Guvernământului Transnistriei şi în care se spune textual: că deocamdată este vorba de „o aşezare cu caracter provizoriu, urmând ca o colonizare propriu-zisă să se facă atunci când condiţiunile politice vor face posibilă această operaţiune". În ce priveşte regulile de drept internaţional, Comisiunea apreciază că, prin măsurile luiate de Guvern, ele sunt respectate.

Pentru Basarabia şi Bucovina de Nord, ocupate temporar şi fără titlu valabil de Ruşi, Statul Român care îşi păstrează suveranitatea şi de drept şi de fapt este îndreptăţit să acorde conaţionalilor săi, ridicaţi forţat în anul de ocupaţie dreptul de a reveni la domiciliul lor şi a-şi relua bunurile şi ocupaţiunile lor anterioare. Repatrierea şi aşezarea în Transnistria a persoanelor şi grupurilor etnice române aflate în U.R.S.S. dinaninte de 1940 în condiţiunile de drept în care ea se face, deasemenea nu contravine principiilor stabilite în dreptul internaţional. În adevăr, repatrierea acestor români nu s eface prin constrângere – care dealtfel nici nu s-ar putea manifesta, întrucât ei se găsesc în localităţi care sun în afara teritoriului aflat sub ocupaţiea românească şi unde deci autorităţile române nu pot hotărâ. Autorităţile româneşti nu fac decât să acorde autorizaţiuni de repatriere, numai acelor care o cer din propria lor voinţă, în baza dreptului natural de emigrare recunoscut fiecăruia şi care conform dreptului internaţional trebuie respectat de puterea ocupantă. În ce priveşte condiţiunile de aşezare în Transnistria a repatriaţilor Comisiunea face anumite rezerve.

Ţinându-se seamă de hotărârea Domnului Mareşal Conducător al Statului ca grupurile românilor aduşi de peste Bug, să fie aşezate în mase compacte, creându-se sate româneşti, cum şi de necesitatea ca membrii acestor grupe legaţi deja între ei prin o convieţuire îndelungată în Rusia şi prin legături de rudenie să nu fie risipiţi, ci aşezaţi pe cât posibil la olaltă şi a dispune ca din satele unde se hotărăşte aşezarea lor să fie la nevoie ridicaţi populaţia neromână şi mutată în alte părţi, tot în interiorul provinciei. În fapt prin această procedură populaţia neromână mutată este deposedată, măcar temporar, de gospodării care şi în regimul bolşevic îi aparţineau în proprietate particluară şi conform art. 43 al convenţiei de la Haga ocupantul trebuie să respecte proprietatea privată a celor ocupaţi. Respectarea strictă a acestui principiu de drept internaţional ar avea consecinţă ca românii repatriaţi de la răsărit de Bug, nu ar putea fi aşezaţi decât în gospodăriile care sunt libere (cele abandonate de evrei şi de populaţia ce s-a retras odată cu armatele sovietice). Ori cum majoritatea acestor gospodării sunt risipite în diferite comune, nu s-ar putea face o bună aşezare a celor repatriaţi în grupe compacte, în sate româneşti, ci ar trebui împrăştiaţi de multe ori într-un mediu strein şi ostil. Pentru remedierea acestei stări de lucruri, credem că Guvernul ar putea ca prin acordare de avantajii materiale celor ce urmează a se muta în alte locuri şi căminuri, să poată obţine de la ei consimţământul lor scris.

PREŞEDINTE (semnătura)
MEMBRI (semnăturile)
F.706, inv.1, d.262(1), f.136, 137

DOCUMENTUL 6

ROMÂNIA
PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAŢII
Nr. 9482
Bucureşti 31.III.1943
Către
PREŞIDENŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI
Cab. D-lui Vice Preşedinte
Urmare la Nr. 9455 din 24 Martie 1943; Am onoare a vă raporta următoarele: Organele noastre informative semnalează că în dimineaţa zilei de 29 Martie 1943, s-a început evacuarea celor cca 3.000 români din comuna Moldavskie (Nord Caucaz).Transportul lor se va face până la Cherci pe calea aerului, apoi cu trenul spre Sudul Basarabiei unde vor fi colonizaţi.

ŞEFUL SERV.SPECIAL DE INFORMAŢII
DIRECTOR GENERAL
L.Ş. (semnătura)
F.706, inv.1, d.262(2), f.228

DOCUMENTUL 7

2 Aprilie 1943
Nr. 319 Cabinet
MARELUI STAT MAJOR
Confidenţial
Răspunzând telegramei Dvs. Nr. 460004 din 1 Aprilie 1943 cu privire la repatrierea a 3.300 români din Cuban satul Moldovanca, am onoare a vă comunica propunerea mea. Dacă se doreşte ca aceşti moldoveni să se aducă în Transnistria, eu îi primesc cu mare bucurie şi-i pot aşeza în 3 sate din judeţul Râbniţa. Aceste sate vor fi complet evacuate de populaţia ucraineană şi voi face sate compacte de români. Populaţia ucraineană va fi dusă în sudul judeţului Oceacov, pentru a nu mai râvni niciodată să se întoarcă în aceste sate şi a cauza neajunsuri românilor. Satele acestea în care vrem să-i aşezăm pe moldoveni, sunt sate cu case mari, spaţioase, cu terenuri de cultură de o foarte bună calitate, astfel că oamenii vor putea fi mulţumiţi. Dacă se admite propunerea noastră, trebuie să fim conştiinţaţi din timp, pentru ca să chibzuim ca deplasarea populaţiei să se facă după efectuarea muncilor agricole de primăvară şi aproape concomitent cu sosirea românilor din Cuban, de aşa fel ca să nu existe fricţiuni între aceştia şi nici să nu se producă perturbări în efectuarea muncilor agricole.

GUVERNATOR ss. Prof. Alexianu
L.Ş. (semnătura)
F.706, inv.1, d.262(2), f.225

DOCUMENTUL 8

COMISIUNEA CENTRALĂ PENTRU
REPATRIEREA ROMÂNILOR DE LA EST
DE NISTRU ŞI DE BUG
r.Brezotanu N.4 Etajul I Bucureşti
03981 22 Februarie 1943

DOMNULE GUVERNATOR,
Referindu-ne la adresa cu N.2687 din 1 Februarie 1943, vă rugăm să binevoiţi a ne confirma primirea instrucţiunilor privitoare la repatrierea populaţiei româneşti aflate la răsărit de Nistru şi de Bug, aprobate de Domnul Mareşal Conducător al Statului, comunicându-ne şi dacă s-a constituit comisunea de revizuire a persoanelor ce au venit în Basarabia de la est de Nistru, după recucerirea acestei provincii, întrucât această comisiune trebuie să înceapă de îndată lucrările. Deasemenea vă rugăm să binevoiţi a ne comunica dacă s-au luat măsuri pentru punerea în aplicare şi a celorlalte dispoziţiuni cuprinse în instrucţiunile ce vi s-au înaintat pe lângă adresa noastră la care ne referim mai sus.

PREŞEDINTE Colonel Magostrat
L.Ş. I.Aramă (semnătura)

DOMNIEI SALE
DOMNULUI GUVERNATOR AL BASARABIEI
F.706, inv.1, d.262 (2), f.222

DOCUMENTUL 9

COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI
DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL AL TRANSNISTRIEI
DECIZIUNEA Nr. 1613

NOI, ION ANTONESCU, MAREŞAL AL ROMÂNIEI COMANDANT DE CĂPETENIE AL ARMATEI;
Prin Profesor G.Alexianu, Guvernatorul Transnistriei;
Având în vedere că nevoile războiului impun trimiterea populaţiei româneşti din comunele de la Est de Bug în Transnistria; Având în vedere propunerile pe care le-am făcut Domnului Mareşal Antonescu la solicitarea Domniei-Sale cu raportul nostru Nr. 319/1943 Cabinet, şi care au fost aprobate de Dsa cu Nr. 507327/1943 CBBT; Având în vedere telegramele cu Nr. 460240 din 11.IV.1943 şi Nr.2021 din 12.IV.1943, prin care ni se face cunoscut că încep să sosească aceşti români. Având în vedere că în împrejurimile actuale când ne găsim în plină primăvară, când populaţia locală a executat toate muncile câmpului şi a făcut toate însămânţările, o deplasare în masă ar putea să producă perturbări grave, ceea ce nu este în interesul nostru să o facem acum. Având în vedere că de la data propunerii şi până la data când ni se comunică că sosesc aceşti moldoveni au trecut 10 zile, în care timp nu se poate face nici evacuarea satelor. În virtutea deplinelor puteri acordate prin Decretul Nr. 1 din 19 August 1941, dat la Tighina.

DECIDEM CELE CE URMEAZĂ:
Art.I.- Românii care vin actualmente din cauza războiului din Caucaz şi Crimeea, vor fi aşezaţi provizoriu în satele în care urmează a fi colonizaţi definitiv. Se fixează în judeţul Râbniţa 3 sate: Hârjeu, Sărăţei, Vărăncău.
În care se vor aduce primele transporturi de 663 de români anunţaţi.
Art.2.- Până la sosirea românilor acolo Dl.Prefect al Jud.Râbniţa va lua măsuri de evacuare parţială sau totală a acestor sate, după posibilităţi şi de aşezarea populaţiei din aceste sate în localităţile care se găsesc libere în restul judeţului. Dacă acest lucru nu este cu putinţă, locuitorii vor fi instalaţi în grupuri în Judeţul Oceacov, în satele în care se vor comunica telegrafic. Domnul Prefect al Judeţului Râbniţa va lua măsuri cu populaţia locală, de curăţirea şi repararea tuturor locuinţelor în care vor fi instalaţi locuitorii repatriaţi. Va lua măsuri pentru ca în aceste sate să se facă o rezervă de alimente, porumb, orz şi furaje în vederea primirii şi hrănirii repatriaţilor. Va lua măsuri ca să-i pună pe acei repatriaţi la lucru şi să le dea în primire kolhozurile şi întinderile de pământ şi cu toată averea comunei în care locuitorii au fost evacuaţi. Va lua măsuri de intrarea în locuinţe de dezinfectarea completă a acestor locuinţe, a locuitorilor şi bagajelor şi vehicuelelor ce vin cu dânşii şi examina dacă aceşti locuitori au vite sau nu şi va lua măsuri ca să fie înzestrată de îndată fiecare familie, cu o vacă cu lapte cu purcei mici şi păsări, aplicându-se însă în întregime dispoziţiile Deciziei noastre Nr.66/1942, cu privire la păstrarea animalelor.
Art.3.- Cu executarea prezentei decizii, se însărcinează Inspectoratul de Jandarmi Transnistria, Direcţia muncii şi Prefectura Judeţului Râbniţa. Inspectoratul de Jandarmi din Transnistria va examina şi de acord cu Prefectul de Râbniţa va da în aceste sate o companie sau două de jandarmi, sau va cere această forţă de la Corpul 3 Armată, în vederea efectuării complete şi imediate a programului ordonat.
Să înfiinţeze două comisii de primire şi trimiterea românilor care se repatriază, una la Varvarovca şi alta la Golta, compuse din câte un funcţionar desemnat de Direcţia muncii, câte doi desemnaţi de direcţia Culturii şi câte un medic desemnat de Direcţia Sănătăţii. Cei care vin la Varvarovca vor fi îndrumaţi până la Trihati, unde Direcţia C.F., va pune, la cerere, imediat toate vagoanele de care va fi nevoie, pentru a fi transportaţi la Golta.
Pretorul de la Varvarovca, Prefectul de la Oceacov şi Prefctul de la Golta vor sta în permanenţă la dispoziţia acestor comisii şi vor da tot concursul. La Varvarovca se instituie ca şi la Golta o gardă specială de jandarmi, la dispoziţia acestor comisii, pentru a menţine ordinea şi pentru a îndruma pe repatriaţi. Comisiile acestea vor trimite repatriaţi, pe baza actelor cu care intră şi vor face recensământul oamenilor, al vitelor lor şi al atelajelor cu care vin. Comisiile se vor deplasa de îndată la faţa locului, pentru a pregăti cartiruirile atât la Varvarovca cât şi pe parcursul până la Trihati, în vederea îmbarcărilor la Tarihati.
Art.4.- Se afectează cantine de cruce roşie de la Golta, alimentele şi zahărul necesar pentru a servi masa caldă acestor repatriaţi.
Art.5.- Legiunea de jandarmi Golta, împreună cu Prefectul Judeţului, vor lua toate măsurile şi vor recruta personalul necesar pentru a face serviciile de aprovizionare al tuturor repatriaţilor.
Aceiaşi dispoziţie se aplică şi pentru Varvarovca şi staţiile intermediare.
Consiliul de Patronaj din Odessa şi Crucea Roşie din Golta, vor lua măsuri de strânerea imediată a alimentelor şi a ajutoarelor necesare şi la data când se vor anunţa sosirea trenurilor la Varvarovca se vor deplasa la Varvarovca şi vor oferi tot ajutorul necesar acestor repatriaţi.
Asemenea în Gara Zastava, se face un oficiu, ca la trecerea trenului cu repatriaţi, să li se poată servi un ceai, o bucată de pâine şi mezeluri.
Guvernământul va pune la dispoziţia Cantinei de Cruce Roşie din Razdelinaia şi de la Bârzula, alimentele necesare pentru a putea să servească în tercere hrană rece, sau un ceai cu pâine acestor repatriaţi.
Pretorul din Razdelinaia, ca şi prefectura Judeţului Balta pentru Gara Balta, vor lua toate măsurile pentru satisfacerea completă a nevoilor de aprovizionare ale acestor repatriaţi.
Art.6.- Direcţia Muncii va alege de îndată, până mâine la ora 9.a.m., de acord cu celelalte Direcţii şi în special cu Direcţia Culturii, funcţionarii necesari pe care să-i trimită în comisia de repatriere de la Golta şi Varvarovca, pentru a lua măsurile necesare. Inspectoratul de Jandarmi va da un ofiţer, care să comande garda specială pusă la dispoziţia comisiei.
Prefectul judeţului Berezovca va lua măsuri ca la Trihati şi la Berezovca în Gară, să se facă centre de aprovizionare, pentur ca să ofere tuturor românilor, hrană rece, ouă fierte, mezeluri. Se pune la dispoziţia comisiei de la Varvarovca cantitatea de:
100 kgr zahăr a se face ceaiuri;
200 kgr la dispoziţia Crucii Roşii de la Golta,
50 kgr la dispoziţia cantinelor de la Razdelinaia, Birzula şi Balta,
Conserve de peşte 400 cutii Comisiei de la Varvarovca,
Conserve pasăre 400 cutii Comisiei de la Varvarovca,
300 ouă va pune la dispoziţia Prefectura Judeţului Oceacov, ouă care vor fi fierte şi date repatriaţilor pe drum,
1.000 cutii conserve peşte se pune la dispoziţia Comisiei de la Golta,
1.000 cutii conserve de pasăre
10.000 ouă date de Prefectura Judeţului Oceacov
2.000 kg de bomboane se pun la dispoziţia ambelor comisii, pentur a da locuitorilor şi copiilor lor.
Deasemeni preturile respective vor pune pe tot parcursul ouăle şi brânza de oi şi de vaci, la dispoziţia cantinei pentru aprovizionarea completă a lor.
Se pune la dispoziţia acestor comisii câte 1.000.000 ţigări şi cîte 500 cutii de chibrituri, pentru a se distribui acestor locuitori.
Dispoziţiile luate, se vor comunica şi Dlui Mareşal şi Preşidenţiei Consiliului de Miniştri şi Marelui Stat Major.
Comisiile se vor găsi prezente în ziua de 15 Aprilie a.c.la Varvarovca şi Golta.
Direcţia Sanitară va trimite în aceaste Comisii câte un medic cu etuvele necesare, pentru a cerceta sănătatea locuitorilor a controla dacă nu sunt bolnavi de boli molipsitoare şi pentru a le da asistenţă medicală.
Aceste servicii vor fi înzestrate cu medicamente suficiente pentru cazurile de urgenţă.
Art.7. - Această decizie se comunică spre întocmai executare, tuturor organelor însărcinate cu aducerea ei la îndeplinire.
Dată în Cabinetul nostru astăzi 13 Aprilie 1943,
GUVERNATOR,
Prof. Ss.G.Alexianu
L.Ş. p.conformitate (semnătura)
F.706, inv.1, d.262(2), f.202, 203

- Va urma -

Notă: Textul face parte din comunicarea prezentată în cadrul Sesiunii de comunicări și dezbateri ştiințifice „2017 - 140 de ani de la Războiul de Independenţă, 100 de ani de la bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, 75 de ani de la confruntarea de la Cotul Donului - Stalingrad", organizată sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, în zilele de 8-9 septembrie 2016, de Filiala Maia-Catargi a Asociației Cavalerilor de Clio și Asociația ART-EMIS.

Grafica - I.M.

footer