Revista Art-emis
Dialog cu psihologul Emilia ?u?uianu PDF Imprimare Email
Veronica Balaj   
Miercuri, 17 Iulie 2013 21:24

Emilia ?u?uianu, art-emisEmilia ?u?uianu,
director al revistei Melidonium

În contextul actual, când se  intersecteaz? atâtea  informa?ii în domeniul cultural ?i când  totul se afl? cu repeziciune, ar fi o pierdere dac? accentele culturale dintr-o zon? sau alta a ??rii nu ar intra în aten?ie, nu ar fi parte din imaginea întreag? a efervescentei culturale na?ionale. Orice  act cultural este un adaos, un câ?tig adus spiritualit??ii  unei regiuni. O emblem? care se  diversific?  mereu prin valorile create de persoanele interesate de acest palier al existen?ei. O individualizare spiritual?, cu marca fiec?rei culturi regionale este absolut necesar? tocmai acum, mai mult ca oricând, când se poate vorbi de un amalgam cultural. Cum s? ne individualizam? Cum s?  marcam ceea ce ne caracterizeaz? ?i ne preocup?,  decât  prin  interven?ii diferite, prin ac?iuni  variate, sus?inute cu ?i din d?ruire? Acest  lucru îl exerseaz? de ani buni ?i doamna Emilia ?u?uianu, din Roman, care conduce Editura Mu?atinia. În  discu?ia care urmeaz? vom în?elege  c? mai exist? oameni pasiona?i, care nu-?i precupe?esc  for?ele  întru propagarea  unor idei  sau în interconectarea de valori culturale.

Veronica Balaj: Doamn? Emilia ?u?uianu, cum v-a venit ideea acestei edituri pe care cu d?ruire o conduce?i ?i în ce împrejur?ri a?i pus bazele ei. De ce Editura Mu?atinia?

Emilia ?u?uianu: Aceast? statornic? vatr? de locuire, în care oamenii au ?tiut întotdeauna s? mânuiasc? ?i spada ?i gândul, are înc?rc?tura sa istoric? ?i cultural?. Via?a spiritual? a Romanului a oferit de-a lungul anilor, opere ce au rezistat timpului, dezv?luind valori culturale incontestabile: Cezar Petrescu, Garabet Ibr?ileanu,  (definind Romanul ca leag?nul emo?iilor sale), episcopul Melchisedec ?tef?nescu, Otilia Cazimir, Max Blecher, Haralambie Mih?escu, Dumitru D. Botez, Filip Brunea Fox, Sergiu Celibidache, Calistrat Hoga?, Mihail Jora, Virgil Gheorghiu ?i mul?i al?ii. Am înfiin?at Editura Mu?atinia la îndemnul poetului Daniel Corbu, cel care a editat primul meu volum de versuri: Flori de m?r, ap?rut la Editura Princeps Edit, Ia?i, 2002. În ora?ul Roman nu exista la vremea aceea nici o editur? laic? ?i se sim?ea interesul publici?tilor pentru o editur? local?, care s? fie la îndemâna tuturor condeierilor. De obicei, cei care publicaser? pân? atunci editau fie la Piatra Neam? fie la Ia?i ?i Bac?u, asta presupunând costuri mai ridicate. A?a s-a n?scut  Editura Mu?atinia, din dorin?a de a impulsiona ?i de a încuraja procesul evolutiv al actului creator roma?can. Obiectivul nostru fiind editarea operelor apar?inând unor oameni de cultur? din Roman dar ?i promovarea, încurajarea tinerelor talente. Denumirea Mu?atinia vine din istoria locurilor, a celor dintâi voievozi ctitori ai vetrei Romanului, a glorioasei familii mu?atine a domnilor Moldovei.

V.B.: O editur? serioas? trebuie sa aib? ?i o misiune, care ar fi misiunea editurii pe care o conduce?i?

E.?.: Nicolae Iorga a f?cut mereu trimitere la cuvântul scris: „în c?r?ile pe care le alege cineva, le p?streaz? ?i le las? dup? sine ca mo?tenire se vede icoana sufletului s?u”. Ar putea exista aceste c?r?i f?r? editor? În ultimul timp asist cu stupoare la neglijarea rolului pe care îl are un adev?rat editor. Diminuare „impus?” tacit fie de societate fie chiar de cei care public?. În opinia mea sunt dou? categorii de editori: cei care în?eleg rostul unei c?r?i – habet sua fata libelli – care ?tiu c? rostul c?r?ii este acela de a comunica, conserva gândirea ?i valorile umane. Iar el, Editorul are misiunea s? aduc? în lumin? aceste valori…Dac? tip?rirea unei c?r?i implica matri?erie, ze?ari etc. tehnica de acum este simplificat? pentru tipograf ?i devine mai complex? pentru editor. Nu orice scriere predat? unei edituri poate fi tip?rit? a?a cum o prezint? autorul…

V.B.: Vorbi?i-ne  mai detaliat despre pa?ii parcur?i pân? la tip?rire…

E.?.: De multe ori manuscrisele predate la editur? sunt scrise de mân? ceea ce implic? tehnoredactare, corectare, lecturare ?i eventual propunerea c?tre autor de a reveni asupra anumitor aspecte…M? refer la lucr?rile ce ?in de beletristic?. Oricine poate scrie dar nu oricine poate ajunge scriitor, poet etc. Primii pa?i a unui posibil condeier sunt c?l?uzi?i ?i de un editor competent, în ipoteza în care un autor ob?ine în prealabil girul unui filolog sau critic literar. Editurile cu  multe apari?ii lunare func?ioneaz? la parametri mult mai largi: secretar, lector, redactor corector …o echip? întreag? care pune la dispozi?ia editorului lucrarea care urmeaz? s? fie tip?rit?. ?i acesta ia decizia final?. Lucrurile se schimb? când vorbim despre o editur? dintr-un ora? de provincie, precum Romanul. O editur? nu mai poate lucra la ace?ti parametri pentru c? costurile nu pot fi acoperite. Eu de exemplu cumulez toate aceste roluri: de tehnoredactor, lector ?i corector. ?i culegerea textului este de multe ori foarte anevoioas?…timp, consum nervos…La c?r?i de  specialitate autorul î?i asum? în totalitate corectitudinea datelor, editorul putând interveni doar la punctua?ie, lexic, gramatic?, ca ?i în cazul lucr?rilor din beletristic?, unde se are în vedere ?i  compozi?ia, exprimarea, mesajul lucr?rii. Nu am admis niciodat? s? editez o carte cu erori, ambiguit??i…Nu de pu?ine ori sub ochii mei au stat texte, noti?e (m? refer la monografii care au fost prezentate ca ni?te pove?ti), haotic structurate, dar odat? regândite au devenit adev?rate bijuterii culturale. Nu po?i, nu ai dreptul s? ignori acele valori care p??esc timid pe acest drum ?i au nevoie de ajutorul t?u. Cât i-a trebuit lui Hölderlin ca s? fie cunoscut în lumea întreag?? Decenii întregi au trecut pân? ce el a fost cunoscut. Sau ?iganiada lui Ion Budai Deleanu, care a fost editat? în 1875 ?i nu în timpul vie?ii autorului? Cine a pierdut?…Literatura român?, noi to?i…pentru c? am fost lipsi?i de efectele unei capodopere ce ar fi influen?at pozitiv evolu?ia literaturii noastre… Îmi vine în minte acum dedica?ia scris? de Shakespeare la sonetele sale: „singurului creator fericire deplin? ?i acea ve?nicie f?g?duit? de nemuritorul nostru poet. Binevoitorul ?i îndr?zne?ului editor”. Deci, eternitatea poetului este asigurat? de aceste edit?ri. Textul c?r?ii, imaginea, suportul material, întreaga arhitectur? a unei c?r?i pe care un editor adev?rat le aplic? ?i le respect? atunci când editeaz? o carte exprim? esen?a societ??ii înse?i – starea intelectual? ?i artistic? a acesteia…Asta nu trebuie s? scape din vedere un editor.

V.B.: În?eleg c? un scriitor adev?rat nu trebuie s? piard? nimic din spiritul critic al vremii ?i editorul trebuie s? intuiasc? aceste adev?ruri care trebuie cunoscute la timp ?i s? fac? tot posibilul s? le salveze…Pute?i s?-mi da?i un astfel de exemplu, din experien?a dumneavoastr??

E.?.: Orice oper? editat? se apropie de realitatea în care s-a n?scut. ?i ea trebuie editat? ?i tip?rit? la vremea ?i timpul potrivit. În anul 2008 am scris ?i editat un volum bibliofil, dedicat poetelor: Ioana Balaban, Irina Brându?a Irimescu ?i Viviana Michiu,  plecate mult prea devreme dintre noi…Umbre ce dispar iremediabil, ceea ce nu se întâmpl? cu ve?nicia, aceast? implacabil? eternitate abstract? ?i impenetrabil? gândirii noastre…Un volum argumentativ despre ceea ce a pierdut literatura român? prin moartea prematur? a acestor poete…Am realizat acest volum printr-o frumoas? colaborare cu scriitorul pietrean Emil Bucure?teanu. ?i tot în anul 2008 am retranscris ?i editat pentru prima dat?,  cu deplin curaj ?i înalt? responsabilitate, Chronica Romanului ?i a Episcopiei de Roman, oper? datorat? marelui episcop Melchisedec ?tef?nescu (sec. al – XIX-lea), istoric de mare valoare, atât de pre?uit de c?tre Nicolae Iorga. O lucrare care a necesitat doi ani de munc? asidu?, pentru c? a fost nevoie de însu?irea unor informa?ii despre scrierea slavon? ?i tehnoredactarea cu mult? aten?ie a textului original. Lucrarea s-a bucurat de sprijinul profesorului univ. dr. emerit Tudor Ghideanu, specialist în istoria filosofiei române?ti. Da, acesta este responsabilitatea ?i rostul Editurii Mu?atinia. Sunt zile ?i nop?i de lucru ?i lectur?, dep??irea unor momente critice, inclusiv de s?n?tate, momente de c?ut?ri ?i incertitudini materiale ?i toate aceste zbateri pentru a transforma cele câteva sute de pagini de manuscris în zeci de pagini de istorie cultural?.

V.B.: ?i care ar fi cea de a doua categorie de editori?…

E.?.: De fapt, cea de a doua categorie sunt produsul societ??ii de acum…Se editeaz? mult, orice, f?r? valoare cultural?…doar pentru câ?tig financiar. ?i culmea, ace?ti editori nu dau faliment…?tiu s? se descurce. Aceste edituri percep bine cererile comerciale ale pie?ii ?i ini?iaz? publicarea unor c?r?i destinate anumitor categorii de cititori. Lucr?ri care intr? în zona kitsch-lui, a gusturilor îndoielnice, a subculturii…Oameni care nu mai ?tiu s? admire frumosul, s? accepte modele de mare ?inut? moral? ?i cultural? ?i nu mai ?tiu ce este altruismul. Pentru ace?ti editori  calitatea nu mai conteaz? ?i vai de cultura care se face cu scuze, vai de na?iunea care se justific? ?i nu are capodopere.

V.B.: Distins? doamn? Emilia ?u?uianu, motiva?ia implic?rii dumneavoastr? în via?a cultural? a zonei din care  face?i parte  are desigur  ?i coordonate particulare. S?  începem cu acestea..

E.?.: Am urmat Liceul Roman Vod? din Roman ?i Facultatea de Filozofie, Ia?i, unde avut ?ansa s? cunosc oameni de mare valoare ai culturii române?ti:  Gheorghe A.M. Ciobanu, Tudor Ghideanu, Daniel Corbu, Sorin Ullea, Ion Rotaru, episcop Ioachim B?c?uanul, stare? Ciprian Zaharia, preot Ilarion Argatu, stare? Iustin Pârvu, personalit??i complexe, care au fost adev?ratele mele repere culturale în devenirea mea ca poet ?i editor. Aceste modele mi-au marcat traiectoria existen?ei… Colaborarea fructuoas? cu publici?ti ca: Mariana Gurza, Mariana Cristescu, Rodica Cernea, Maria Rugin?, Tudor Ghideanu, Constantin Tom?a, Petru? Andrei, cât ?i frumoasa prietenie legat? cu publici?ti români din diaspora ca: Maria Diana Popescu, Vavila Popovici,  Iulia Barcaroiu, Adrian Erbiceanu, Ioan Micl?u, Ben Todic?, Octavian D. Curpa?, m? motiveaz? s? merg pe acest drum ?i s? continui aceast? munc?… Da, exist? o implicare total? în tot ceea ce fac. Via?a cultural? a zonei m? preocup? în mod deosebit, încerc mereu s? descop?r ceva în cartea veche, în autorii de azi. Exista ceva ce nu pot explica. Dragostea pentru oameni ?i mirosul c?r?ii ce î?i va g?si locul în bibliotec?. Este o tr?ire unic?, care m? împline?te cu fiecare apari?ie. A?a în?eleg s? tr?iesc, pentru cei de lâng? mine, oferindu-le o pic?tur? din sufletul meu, prin tot ceea ce fac.

V.B.: Am în?eles ce calit??i trebuie s? aib? un editor ?i care este contribu?ia dumneavoastr? la editarea unei c?r?i. Spune?i-mi ceva despre lectur?, mai sunt citite aceste c?r?i?

E.?.: Lectura nu e doar un joc gratuit, pentru înfrumuse?area ornamental? a vie?ii, ea e uman? ?i exist? prin amprenta omului. Spiritul omului trebuie între?inut ?i de focul sacru al lecturii…Prin lectur? se stabile?te ceremonios ?i inalterabil leg?tura Cuvântului cu Omul. Prin lectur? încerc?m sentimente sacre, magice. Chiar dac? viitorul st? sub sceptrul tehniciz?rii, omul  r?mâne sub acela?i dintotdeauna semn al perenit??ii, al bucuriei de a sim?i ve?mântul concret al ideilor din carte..

V.B.: Care crede?i c? e viitorul c?r?ii - în condi?iile în care formatul electronic câ?tig? teren?

E.?.: Sublimul nu poate fi atins prin intermediul calculatorului, el se identific? cu natura, care ne ajut? s?-l definim… Având în mân? opera unui om, tr?irile  sale, gândurile sale, încerci acele emo?ii ?i le tr?ie?ti, pe când lectura virtual? anuleaz? aceste tr?iri. Rela?ia dintre fiin?a uman? ?i calculator a devenit o problem? important? în ultimii ani. Exist? dou? puncte de vedere în leg?tur? cu acest lucru: primul - cercet?rile asupra calculatorului au încurajat oamenii s? considere creierul uman ca fiind asem?n?tor unui calculator, o metafor? intrinsec periculoas?, deoarece ignor? anumite aspecte importante ale fiin?ei umane, de exemplu: con?tiin?a social?, moralitatea, responsabilitatea social?, liberul arbitru etc.; a doua încercare - este de a produce calculatoare inteligente. Dar se pune întrebarea, este de dorit s? se realizeze calculatoare care s? emuleze oamenii?…Cartea este absolut necesar? fiec?rui om. O carte e scris? de om ?i pentru oameni. De aceea s-a p?strat în timp, fie pe manuscrise, foi de papirus, ceea ce au scris oamenii, ?i tocmai aceste lucr?ri vechi  demonstreaz? iubirea fa?? de carte, necesitatea unei c?r?i, pentru a descoperi ?i descifra sentimentele genera?iilor trecute, gândurile, aspira?iile. V? pute?i imagina pe Socrate sau pe Platon în fa?a calculatorului? Ace?ti gigan?i ai artei dialogului, care au recurs la strategii ale vorbirii pe baza agerimii gândirii, a sim?ului limbii, a luptei de opinii…ce ar spune despre timpul pe care îl aloc?m azi calculatorului? Sau, genialul Aristotel, care ne-a demonstrat exigen?ele sale fa?? de limb? – claritatea, elegan?a ?i accesibilitatea ei în rela?iile interumane? Dac? la început a fost Cuvântul ?i Cuvântul era la Dumnezeu, atunci în carte este via?a ?i via?a este Lumina Oamenilor. O lumin? absolut necesar? pentru a ne putea în?elege ?i tolera între noi.

V.B.: O editur? poate fi ?i o afacere rentabil? în România? De ce anume ar depinde acest lucru?

E.?.: Dac? faci parte din prima categorie de editori enun?at? mai sus, categoric nu! Este prea mult? uzur? fizic? ?i psihic?. Dar dac? faci parte din a doua categorie ?i mai faci ?i ceva politic? po?i reu?i…Aproape niciodat? nu s-a vorbit de câte responsabilit??i trebuie s? se achite un editor, niciodat? munca lui nu a fost apreciat? ?i a?ezat? acolo unde este locul ei…darmite s? mai fie ?i pl?tit?. Fiecare editor pune o amprent? personal? asupra publica?iei. El ajunge s? se identifice cu acea lucrare, de aceea uzeaz? de întreaga pricepere ?i migal? în alegerea formei optime înaintea tip?ririi. M? bucur c? volumele editate  la noi au fost receptate ?i apreciate, la adev?rata lor valoare, atât de c?tre autori cât ?i de cititori, ceea ce demonstreaz? c? ne-am g?sit un loc bine meritat în cadrul existen?ial al celorlalte edituri din ?ar?.

V.B.: Este apetitul cultural al românilor sc?zut? Poate fi stimulat?

E.?.: Din p?cate foarte pu?in? lume mai achizi?ioneaz? o carte sau mai frecventeaz? o bibliotec?. Se uit? c? gra?ie puterii ?i influen?ei c?r?ii se nasc idei ?i ac?iuni care pot duce la schimbarea lumii în bine…Parc? nimeni nu-?i mai dore?te o schimbare…parc? este o concuren?? de supravie?uire, oricum ?i în orice fel…valoarea uman?  a disp?rut, se tr?ie?te instinctual…

V.B.: Care ar fi câteva din titlurile ?i autorii volumelor ap?rute pân? acum la Editura Mu?atinia?

E.?.: Am editat pân? în momentul de fa?? peste 120 de c?r?i, într-o palet? divers? plecând de la monografii, albume de art?, literatur?, studii muzicale, filosofice, poezii etc. Amintesc doar câteva: Constantin Noica în context european, autor Carmen Emanuela Biru; Miori?a mit triadic, autor: Gheorghe A. M. Ciobanu; Star?un, între temni?? ?i vecie, autor Victor Leahu; Chivotul syncategorematelor ?i infinitul, autor Tudor Ghideanu; Melchisedec lumina ortodoxiei, de Tudor Ghideanu; Ben Todic?, Ambasador al românismului în lume; Ontifonismul, Omnifonismul, Olnifonismul, autor Gheorghe A.M.Ciobanu; Gh. A. M. Ciobanu - Mecena medic ?i misionar Teodorescu ?i multe altele.

V.B.: Care sunt strategiile culturale în ultimii ani? Cum a?i încercat s? impulsiona?i activit??ile culturale roma?cane?

E.?.: Am alocat din timpul meu liber apari?iei unei reviste, Melidonium, atât în format tip?rit cât ?i on-line, în paginile c?reia am promovat îndeosebi autori roma?cani. Din nefericire aceste idei generoase au ob?inut girul mai ales al scriitorilor ?i poe?ilor din diaspora ?i din ?ar? ?i mai pu?in al celor din zon?.

V.B.: Care sunt direc?iile în care vede?i dezvoltarea editurii? Altfel spus, ce proiecte de viitor ave?i? Ce anume urmeaz? s? mai publica?i? Vorbi?i-ne pu?in despre urm?toarea apari?ie.

E.?.: Nu vom renun?a la principii. Ne vom p?stra crezul de a edita operele scriitorilor ce merit? a-?i g?si locul în biblioteci. Vom încerca s? d?m o ?ans? celor care merit? s? aib? o carte. Poate, daca am avea sprijinul celor care r?spund de cultura roma?can?, ne-ar fi mult mai u?or de a l?sa o zestre cultural? mult mai bogat? acestui ?inut înc?rcat de istorie. Exist? din p?cate mul?i autori necunoscu?i care din motive financiare nu reu?esc s? se bucure de publicarea scrierilor lor. Nu pu?ine au fost momentele când am reu?it s? sprijin financiar poe?i, consacra?i acum, ?i s?-i promovez a?a cum merit?. Acum, lucrez la volumul Cartea cu vise, a pictorului Gheorghe Stoica, ce reprezent? scrierile ?i n?zuin?ele unui tân?r ce b?tea la por?ile vie?ii la vârsta de 17 ani, în perioada 1947-1948, visele, gândurile unui poet de real talent,  ce merit? citit ?i cunoscut, un vis împlinit postum pentru artistul Gheorghe Stoica.

V.B.: Integrarea dumneavoastr? în  spa?iul  spiritual din zon?, este  o împlinire? Sunt ?i greut??i în acest sens? Cum v? recepteaz?  oamenii  interesa?i de acest segment al vie?ii?

E.?.: Între profesia de psiholog ?i editor exist? o puternic? leg?tur?, o consider parte component? atât a preg?tirii mele profesionale cât ?i a aspira?iilor mele. Rela?iile umane, sociale pe care le cultiv prin intermediul profesiei mele, se împletesc armonios cu tr?irile ?i gândurile unor oameni talenta?i care trec în nemurire l?sând în urma lor o carte. Am reu?it s? edit?m multe c?r?i de referin?? pentru ora?ului Roman: Istoria bibliotecii, Istoria muzeului de Art?, Cronica Romanului ?i a Episcopiei de Roman etc. Prin toate volumele editate, am contribuit la zestrea de aur a culturii roma?cane, am înscris în circuitul culturii na?ionale opere ce au apar?inut unor personalit??i demult trecute în uitare.  Vanitas vanitatum et omnia vanitos? Nefiind implicat? politic, uneori suntem marginaliza?i de autorit??i,  oamenii de cultura din ?ar? ?i str?in?tate ne sunt al?turi… Fiecare apari?ie, pentru noi este o împlinire. Orgoliile niciodat? nu le putem opri. Nu am sa în?eleg niciodat? de ce? În cultur?, vorba lui Nichita St?nescu este loc pentru toat? lumea. C?r?ile editate de noi sunt trimise în toate col?urile ??rii, prin dona?ii la biblioteci ?i prin mediatizarea lor pe internet, în paginile revistei Melidonium. ?i, crede?i-m?, este o mare satisfac?ie pentru mine s? v?d cum aceste c?r?ii sunt receptate ?i asimilate de al?i scriitori ?i publici?ti, cum intr? în aten?ia  criticii literare ?i î?i g?sesc ecou în paginile revistelor de specialitate. Cu ajutorul lui Dumnezeu ne vom duce menirea mai departe în ciuda vremurilor ce ?tiu s? vremuiasc?.

V.B.: V? mul?umesc ?i v? doresc s? continua?i cu succes nobila dumneavoastr? misiune. 

A consemnat - Veronica Balaj

footer