Revista Art-emis
Premisele producerii unui dezastru PDF Imprimare Email
Marcel B?rb?tei   
Vineri, 25 Octombrie 2013 17:11

?tefan Marincea, art-emis ?tefan Marincea, seful Institutului Geologic Român, a fost demis printr-o hârtie de la minister, trimis? prin fax ?i semnat?, nu se ?tie exact de cine, posibil Mihnea Costoiu ori Remus Pricopie. Pe marginea motivului de demitere s-a speculat intens dup? aflarea informa?iei cu privire la demitere ?i a manierei în care a fost f?cut?. S-a vorbit initial despre folosirea de c?tre ?tefan Marincea a unor documente clasificate, lucru infirmat îns? de acesta, în conditiile in care seful Institutului Geologic Român are un litigiu cu Ministerul Educa?iei situa?ie  în care acest motiv nu poate fi folosit. Demiterea a fost pusa apoi in legatura cu pozi?ia sa ferm? împotriva proiectului Ro?ia Montan?. (Sorin Popa, Cotidianul)[1] 

Marcel B?rb??ei: Cam de multi?or, decidentul nu mai ?ine cont de p?rerea specialistului ?i am ajuns unde am ajuns...

?tefan Marincea: Eu am spus... Înc? de la înfiin?area Institutului prin Decretul Regal din 19 iulie 1907, Institutul Geologic al României a fost desemnat drept, citez: „Primul sf?tuitor al guvernului în privin?a problemelor legate de sol ?i subsol”. Am r?mas cu aceast? concep?ie,dar exist? ?i libertatea guvernu-lui de a-?i alege al?i sf?tuitori. Noi ne facem datoria, dac? suntem chema?i ne spunem punctul de vedere...

M.B.: ?i-acum s? intr?m în miezul problemei... Ro?ia Montan?, un nume care doare. Dumneavoastr? v-a?i p?strat verticalitatea ?i le-a?i spus celor din comisia parlamentar? adev?rul. Cum sun? acest adev?r?

?t.M.: În anul 2010 am fost consulta?i prima oar?. Am fost inclu?i în comisia de avizare pe partea de mediu ?i am studiat cele 33 de volume ale proiectului. Pe zona noastr? de competen?? ne-am exprimat punctul de vedere dup? ce am g?sit mai multe sl?biciuni ale acestui proiect, pe care, de bun? credin??, institutul a încercat s? le corecteze prin sugestii trimise companiei ?i guvernului. Cele trei sl?biciuni principale ale proiectului erau...

M.B.: Erau sau sunt?

?t.M.: Sunt! Au r?mas, pentru c? proiectul nu s-a modificat în mod substan?ial. Prima sl?biciune era procedeul tehnologic ales, care exclude recuperarea altor elemente în afar? de aur ?i argint, pentru c? se propune cianurarea global? a unei mase miniere de 262 de milioane de tone de minereu...

M.B.: E ceea ce propuneau ini?ial, pentru c? perimetrul s-a extins!

?t.M.: Sigur c? da. În general, în cursul avans?rii unui proiect minier se trece la exploatare de detaliu ?i se pot descoperi rezerve suplimentare, ?i-atunci cantitatea de minereu se m?re?te. Se ob?in un ?lam (n.r. - praf fin de minereu trecut în solu?ie) suplimentar ?i un profit suplimentar. Remarca noastr? a fost c? se contrazice principiul european al valorific?rii complexe. În condi?iile în care se ob?ineau doar aur ?i argint se pierdeau ni?te „critice” care sunt probabil foarte importante. Avem de-a face cu un z?c?mânt care con?ine telururi de aur ?i argint, o sulfosare de germaniu, sulfuri de staniu... Deci a? fi vrut, ca expert ?i sus?in?tor al intereselor statului, s? v?d con?inutul în aceste elemente, a?a cum se face în orice exploatare, conform unei h?r?i a distribu?iei tuturor elementelor ce compun acel z?c?-mânt. Ar fi trebuit s-o vedem pentru a identifica tehnologii alternative de preparare, astfel încât statul român s? beneficieze de redeven?e mult mai variate, la feldspatul potasic - foarte important econo-mic pentru Uniunea European? - care se poate recupera la 130 de milioane de tone, la germaniu, la telur, la stibiu, ?i-a?a mai departe... Se risipesc resurse importante!

A doua sl?biciune o reprezint? faptul c? procedeul ales, dintr-o serie de procedee alternative, are un procentaj de recuperare atât la aur, cât ?i la argint inferior altor procedee testate de companie. A fost ales pentru c? investi?ia ini?ial? este minim?. Procedeul prin care s-ar fi recuperat ?i alte elemente era cel de oxidare de sulfuri ?i telururi. Testându-l, au dovedit c? ?tiu perfect faptul c? au în compozi?ie ?i sulfuri, ?i telururi. Acest procedeu pe care l-au exclus avea avantajul c? ap?reau dou? noi uzine, în afar? de concasare ?i cianurare–cianurare care se reducea substan?ial–,se foloseau materiale biodegra-dabile în ?ase luni, putând fi reprocest rapid ?lamul, nu dup? 120 de ani. Acest procedeu este utilizat în Finlanda, iar renun?area la cianurarea brutal? ar fi dus la un cost post-mining foarte redus. Aveam atunci ?i un accept european. Pe de alt? parte, în locul unui bazin de cianurare de 363 de hectare, am fi avut doar unul de cel mult 30, care putea fi u?or de gestionat.

Deci, din punctul de vedere al posibilului amplasament al bazinului de decantare, nu exist? alt? solu?ie decât bazinul V?ii Corna, dar, conform Directivei europene a apelor - Valea Corna fiind o vale activ? -, nu am voie s? amplasez de?euri ?i cu atât mai pu?in de?euri periculoase. Ce se întâmpl?? La un moment dat, doamna ministru al Mediului a spus c? dup? ultimele negocieri s-a stabilit c? vor abate valea. O abera?ie, pentru c? fiind în zona de izvoare nu se poate abate. Deci cum po?i? Tehnologic po?i s? înghe?i izvoarele, dar vorbe?ti apoi singur pentru c? te cost? mai mult decât aurul pe care-l extragi. Deci, tehnologic nu se poate! Valea aceea va r?mâne ?i va curge ?i, de altfel, se vede ?i în proiect, întrucât, citez din proiect, ”din cele 363 de hectare ale bazinului de decantare a ?lamului cianurat, 45 de hectare vor fi sub ap?”. Deci valea va alimenta apa din cele 45 de hectare ?i-mi creeaz? o alt? problem? poten?ial? de mediu pe care-am adus-o la cuno?tin?a comisiei de mediu; dac? nu oxideaz? minereul refractar, sulfurile ?i sulfos?rile prezente în acel minereu vor crea acele a?a-zise sulfocianuri. Aceste sulfocianuri se descompun hazardat. Ele nu se descompun precum cianurile sub influen?a ultravioletelor... trebuie întâi s? se oxideze...

M.B.: Da, efectul razelor gamma asupra anemonelor...

?t.M.: Mai r?u, pentru c? oxidarea se produce spre exemplu într-un an secetos în care cele 45 de hectare de ap? au o sc?dere de doi metri. Toate sulfocianurile aflate în cei doi metri se oxideaz? brutal, pentru c? au trecut de la poten?ialul reduc?tor de la ap? la poten?ialul oxidant de deasupra apei ?i atunci contrazicem declara?ia unui fan al proiectului c? „n-o s? cad? pas?rea-n zbor!”. Ba da, cade! Dac? are atunci ghinionul s? treac? pe-acolo, cade! Am spus-o la mediu, pentru c?, vorba ’ceea, am mai f?cut ?i „preparare”. Am spus-o ?i-n comisie, pot s? le scriu reac?ia pe tabl?. Al treilea element legat de bazinul de decantare este lipsa unui studiu privind bazinul de decantare. E necesar? o hart? de risc la scara 1:1000,1:5000,pe cele 363 de hectare ?i o etan?are corespunz?toare care este extrem de greu de realizat, de?i s-a încercat trucarea h?r?ii 1:50.000 folosit? ca baz?. Harta s-a trucat. S-a trucat! Ne-au scos faliile! ...he! he! ...dar nu ne-au cerut voie! Aten?ie, asta-i o mare problem?! Au disp?rut ni?te falii.

M.B.: Nu este cumva o fapt? penal??

?t.M.: Crede?i c? vom avea bani vreodat? s? ne judec?m cu un asemenea monstru?

M.B.: Am în?eles c? mai au doar vreo 63 de milioane în cont...

?t.M.: Banii ?ia sunt doar la vedere. A?i v?zut care este ac?ionariatul lor? Au acum ni?te probleme, dar banii nu stau la vedere. Mai citesc ?i eu presa ?i am aflat de perchezi?ia de la Geneva. Trecând peste asta, vreau s? v? spun c? am prezentat comisiei trei h?r?i în care într-una sunt mai multe falii, în alta mai pu?ine...

M.B.: Dovedirea unui aspect penal nu poate duce la ridicarea licen?ei acestei societ??i?

?t.M.: S-au semnalat mai multe aspecte penale, îns? eu m? limitez la ceea ce ne afecteaz? în mod direct. Legisla?ia româneasc? este mult prea permisiv?, A.N.R.M. este stat în stat, iar din punctul meu de vedere, trebuie schimbat? legea minelor ?i creat Serviciul Geologic Na?ional ca entitate care face strategii ?i poate analiza rapid un astfel de proiect. La aceast? or? este creat un conflict de interese. A.N.R.M. este interesat s? dea licen?a cu orice pre?, pentru c? este de fapt un birou de concesiuni miniere ?i petroliere. ?i-atunci, pentru ei orice proiect este bun pentru c? aduce bani la buget.

M.B.: Î?i iau ?i salariile ?i mai r?mâne ?i de-o ?p?gu??...

?t.M.: He! he! ... asta o spune?i dumneavoastr?, dar cred totu?i c? ave?i dreptate, v? confirm... S-a ajuns la o abera?ie în care, de exemplu, se neag? prezen?a unor elemente. Domnul pre?edinte A.N.R.M. - inginer mecanic! - spunea recent c? la Moldova Nou? nu exist? molibden, în contextul în care în toate c?r?ile noastre e full de indicii privind cantitatea mare de molibden din z?c?mântul de cupru. Îmi vine s? râd, totul este foarte simplu, comisia poate merge pân? la Muzeul Aurului de la Brad, s? vad? ni?te plan?e acolo cu ce cuprind z?c?mintele din România, inclusiv Ro?ia Montan?.

M.B.: De ce trebuie s? „ascundem” toate aceste elemente, mai scumpe practic decât aurul?

?t.M.: Pentru c? recuperarea lor presupune flotarea ?i bineîn?eles o investi?ie suplimentar?, o diluare a profitului per an. Nu mai po?i s? procesezi printr-un procedeu barbar ?i simplu o mas? mare de minereu - c?ci trebuie s? o flotezi ?i s-o oxidezi - ?i-atunci profitul speculativ rapid nu mai exist?.

M.B.: Una peste alta, am putea g?si o defini?ie a acestui „mare proiect”?

?t.M.: Da, este un proiect pur speculativ, cu o marj? mare de profit anual, cu uria?e costuri post-exploatare – r?mâi cu între?inerea pentru 120 de ani a unui imens lac cu cianuri – ?i cu mari probleme de mediu, pentru c? bazinul de decantare nu va putea fi protejat. Exist? falsurile despre care v? vorbeam, exist? fisuri în versantul drept, unde avem gresii poroase ?i friabile ce vor suporta presiunea unei coloane uria?e de ?lam cianurat din spatele unui baraj cianurat de 185 de metri. Exist? toate premisele producerii unui dezastru la Ro?ia Montan?. Chiar dac? fac ?apte baraje de reten?ie, tot voi avea infiltrare în pânza freatic?, pentru c? am izvoare, alunec?ri de teren am - vai de capul meu! -, ca s? etan?ez 363 de hectare î?i trebuie o sum? uria??. Nu este acoperit? de profit. Deci, ce pot s? spun? Un z?c?mânt de aur ?i care, odat? ?i-odat?, va trebui pus în valoare cu respectarea legisla?iei europene ?i cu alte metode de exploatare.
Sursa: Cotidianul[2] 

footer