Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ioana Lucacel & Mihai Cri?an   
Joi, 24 Iulie 2014 20:08
Liceul Drago? Vod?Placa neputin?ei
Liceul „Drago? Vod?” din Sighetu Marma?iei este al doilea din ?ar? ca num?r de elevi aresta?i în perioada comunist?. 29 de tineri au intrat „cu ghiozdanul” în temni?e. Unii au murit, al?ii s-au îmboln?vit sau au ie?it din închisori abia la maturitate. În memoria lor, s?pt?mâna trecut? a fost montat? o plac? în holul liceului sighetean. Dup? o s?pt?mân?, placa a fost demontat? din cauza presiunilor f?cute de evrei, pe motiv c? unii elevi ar fi fost legionari.
 
Sacrificiul suprem, pus pe altarul ??rii ?i Libert??ii, nu merit?, în România de azi, nici m?car o plac? comemorativ?.
 
 
Liceul „Drago? Vod?” din Sighetu Marma?iei este al doilea, din ?ar?, într-un sumbru clasament al institu?iilor de înv???mânt liceale cu cei mai mul?i elevi aresta?i în perioada comunist?. 29 de fo?ti elevi ai acestui liceu au schimbat ?coala cu pu?c?ria. Pentru „vina” de a crede în Dumnezeu, în Neam ?i Libertate, au fost condamna?i la ani grei de pu?c?rie. Unii s-au stins în temni?e, al?ii s-au îmboln?vit, al?ii au ie?it abia la maturitate, sec?tui?i de boli ?i suferin??. Ei au fost primii de?inu?i politici ai Maramure?ului, cei care, ne dau nou? dreptul ast?zi s? spunem, cu spatele drept, c? ?ara Maramure?ului n-a fost un t?râm al la?it??ii ?i delatoriei, ci unul dintre principalele nuclee ale luptei anticomuniste din ?ar?. Din cei 29, mai tr?iesc azi doar zece. An de an, se întâlnesc t?cu?i într-o celul? a fostei Închisori din Sighetu Marma?iei pe care au „inaugurat-o” ca închisoare politic? în 1948. Niciunul n-a primit vreun titlu sau vreun fel de gest de recuno?tin??. ?i nici n-au cerut vreodat?. Firesc îns?, a venit un gest simbolic în memoria lor. Unul care ridic? nu prestigiul lor, dobândit prin jertf? ?i suferin??, ci al institu?iei de înv???mânt. Miercuri, 18 iunie, a avut loc, la liceul „Drago? Vod?” din Sighetu Marma?iei, dezvelirea ?i sfin?irea solemn? a unei pl?ci comemorative în cinstea profesorului Aurel Vi?ovan ?i a elevilor s?i de la acest liceu, care în perioada 1946-1948 au constituit primul nucleu al rezisten?ei anticomuniste din Maramure?. La eveniment au participat câ?iva lupt?tori anticomuni?ti: Petru Codrea, Grigore Hotico ?i Melania Ri?iu, precum ?i doamnele Aurelia Vi?ovan, Maria Bulacu, Nastafa Motrea ?i Susana Tivadar - so?ii ale unor regreta?i de?inu?i politici, al?i membri ai familiilor acestora, profesori ai liceului, prieteni ?i cunoscu?i. Mica slujb? religioas? a fost oficiat? de cinci preo?i greco-catolici în frunte cu p?rintele Vasile Florea din Sighet. P?rintele Marius Vi?ovan, pre?edintele Asocia?iei Urma?ilor Lupt?torilor Anticomuni?ti (A.U.L.A.) - organizatorul evenimentului, a dat citire listei complete a elevilor liceului care au suferit în temni?ele comuniste, mul?umind în acela?i timp conducerii liceului pentru posibilitatea acordat?. Evenimentul a fost mediatizat extrem de pu?in, totu?i, la scurt timp au început presiunile din partea evreilor, pe motiv c? unii dintre elevi f?ceau parte din Fr??ia de Cruce a liceului, deci, în logica binecunoscut? a Institutului Elie Wiesel, erau legionari. A?a c?, la o s?pt?mân? de la montare, placa a fost demontat? ?i va fi p?strat? acas? la preotul Marius Vi?ovan.
 
I.N.S.H.R.-E.W. impune pe cine ?i cum s? cinstim
 
Înc? un caz în care ni se impune pe cine ?i cum s? cinstim, de?i, nici placa, nici evenimentul nu aveau niciun caracter antisemit. Ele reprezentau un gest simbolic pentru jertfa unor tineri care n-au f?cut nim?nui niciun r?u, ci au luptat pentru idealuri ca ?i credin?a, demnitatea ?i libertatea, iar nu împotriva a ceva sau cineva. Mai mult, ei sunt primii de?inu?i politici ai Maramure?ului care ?i-au câ?tigat dreptul de a r?mâne în memoria noastr?, a genera?iilor viitoare, prin suferin?a îndurat?. Aurel Vi?ovan era „?eful” primului grup de de?inu?i politici ai Maramure?ului. Student al Facult??ii de Drept ?i profesor suplinitor la Liceul Drago? Vod?, era un exemplu de onoare, moral?, credin?? ?i în?elepciune. Dintre to?i, el a primit cea mai grea pedeaps?. A trecut prin mai multe locuri de deten?ie, inclusiv prin „Iadul de la Pite?ti”, dar a r?mas neschimbat. La data arest?rii, Aurel Vi?ovan avea 22 de ani. Era profesor suplinitor al Liceului Drago? Vod? ?i, în acela?i timp, urma    cursurile Facult??ii de Drept din Cluj, sec?ia particular, f?r? frecven??. În cartea sa, „Cu Ghiozdanul la închisoare”, Gheorghe Andreica îl descrie ca fiind „b?rbat sub?ire, tras prin inel. N-avea o musculatur? aparent? care s?-l fac? vedet?. Atâta cât? avea, era o?eloas?. Era atât de sprinten în mi?c?ri, având ?i un echilibru fizic bine fixat în reflexe, încât la trânt? nu putea fi doborât decât de unul singur: Petru Ulici, zis « Ursu` », care era îns? de dou? ori mai solid. Dumnezeu l-a dotat pe Vi?ovan cu dou? talente: mai întâi, avea o memorie de excep?ie. O convorbire banal? a noastr?, a « copiilor », o repeta cu exactitate dup? câteva luni, când noi uitaser?m chiar ?i despre ce a fost vorba. Cuno?tea bine limbile italian? ?i francez?. Începuse s?-l preocupe germana ?i engleza. Scria poezie destul de bun?. Scria proz? cu mult talent.”. Era, pe deasupra, un excelent compozitor ?i cânt?re?, este autorul „Rapsodiei Maramure?ului”, unul dintre cântecele care au înt?rit suflete?te zeci, poate sute de tineri. Datorit? în?elepciunii ?i moralit??ii sale, impunea un deosebit respect, a?a c?, ?i în primii ani de închisoare, ceilal?i tineri din grup îi spuneau tot „dom’ profesor”. Dup? arestare, a fost b?tut crunt, dar n-a recunoscut nimic din cele spuse de anchetatori. Când i s-a pus în fa?? lista complet? a grupului, a cerut ca tinerii s? nu fie b?tu?i, s? fie adu?i în fa?a lui, ?i apoi, cu siguran?? vor vorbi. ?i la proces a încercat s? ia întreaga vin? asupra sa, numai c? sacrificiul lui a fost în zadar. A primit 10 ani de închisoare, la care s-au ad?ugat, în 1958, înc? 25 de ani. În total, a executat 17 ani de deten?ie. Românii tac. Asta-i ?ara în care tr?im! Ne merit?m soarta!?
Grafica - Ion M?ld?rescu
 
footer