Născut la data de 25 decembrie 1937 în comuna Curtişoara (azi Dobreţu), Judeţul Olt (fostul judeţ Romanaţi). Naşterea a fost declarată la starea civilă a primăriei comunei Curtişoara (actualmente Dobreţu), în data de 01 ianuarie 1938, motiv pentru care în toate documentele de stare civilă şi nu numai, data naşterii este cea declarată în registrul stării civile şi anume 01 ianuarie 1938.
- Urmează şcoala primară (clasele I-IV) în comuna natală, Dobreţu-Olt, apoi gimnaziul (clasele V-VII), în comunele Iancu Jianu şi Vulpeni.
- Cursul secundar la Liceul „Fraţii Buzeşti" din Craiova (clasele VIII-X), pe care l-a absolvit în 1955. A frecventat cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti pe care le-a absolvit în 1963 ca şef de promoţie.
- Tot din acelaşi an, 1963, a fost reţinut ca preparator în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost promovat asistent în 1969, apoi lector universitar în 1978, grad didactic pe care-l va deţine până în 1990, în cadrul aceleaşi instituţii de învăţământ de unde va fi nevoit să plece, un an mai târziu, în 1991, fiind catalogat „naţionalist" şi „terorist" de către studenţii „revoluţionari" manipulaţi de noua „democraţie" proaspăt instalată după evenimentele din 1989. Activitatea didactică i-a fost boicotată. Un mare rol în acest demers l-au avut studenţii din anul I, în primul rând, care, de fapt, nu-l cunoşteau, dar urmau, se înţelege, un „cuvânt de ordine" de la „altcineva". A ajuns cap de „listă neagră" a cadrelor didactice care „trebuiau" să fie îndepărate din facultate.
- Obţine titlul de doctor în istorie în 1972.
- Din 1991, se angajază prin concurs, la Academia Tehnică Militară din Bucureşti, unde obţine titlul de conferenţiar universitar şi funcţionează aci până în anul 2000, când se pensionează.
- Din anul 2000 este cadru didactic asociat al Universităţii „Dimitrie Cantemir" din Bucureşti, Facultatea de istorie, iar din 2001, titular la această Facultate.
- În septembrie 2009 demisionează din Facultatea de Istorie a Universităţii „Dimitrie Cantemir", datorită unor nedreptăţi ce i s-au făcut şi pe care nu le-a mai putut suporta.

Cercetare ştiinţifică

În principal, preocupări pentru istoria modernă a României, cu momentele ei de vârf, revoluţia din 1821 şi revoluţia din 1848, renaşterea naţiunii române. Studii aprofundate privind istoria unor structuri ale învăţământului, rolul armatei române în războaiele pentru obţinerea independenţei de Stat şi pentru desăvârşirea Unităţii Naţionale a României la 1 decembrie 1918.
Un interes deosebit l-a acordat, mai ales după 1990, istoriei vechi şi străvechi a Spaţiului Carpato-Danubiano-Pontic, strămoşilor noştri reali, traco-geto-dacii şi formării naţiunii române.

Cărţi de autor

- Contribuţii privind învăţământul la sate în Ţara Românească până la jumătatea secolului al XIX-lea, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1975, 243 de pagini; Lucrarea a fost premiată de Academia Republicii Socialiste România, în 29 noiembrie 1977, cu premiul „Nicolae Iorga";
- Revoluţia română din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, Editura Albatros, Bucureşti, 1982, 285 de pagini; ediţia a II-a, editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 1996, 384 de pagini; ediţia a III-a, idem, 2000, 384 de pagini;
- Introducere în studiul istoriei moderne a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, 314 pagini;
- Revoluţia română din 1848-1849, Editura Albatros, Bucureşti, 1998, 262 de pagini; ediţia a II-a, Editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 1998, 255 de pagini;
- Formarea naţiunii române, Editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 1995, 127 de pagini;
- Traco-geto-dacii, naţiunea matcă din Spaţiul carpato-danubiano-balcanic, 1995, 195 de pagini; ediţia a II-a, idem, 1998, 208 pagini; ediţia a III-a, idem, 2003, 308 pagini, ediţia a IV-a, idem, 2005, 304 pagini; Strămoşii noştrii reali, Geţii-Dacii-Tracii-Ilirii, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe", ediţia a V-a, Editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 2010, 336 de pagini; în pregătire ediţia a VI-a;
- Istoria modernă a României, vol. I, Editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 1997, 240 de pagini; vol. II, 1998, 352 pagini.
- Istoria medie a României. vol. II. Începutul renaşterii naţionale moderne, Editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 1998, 144 de pagini;
- Naţiune-naţionalism-românism, Editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşti, 1997, 175 de pagini;
- Armata română modernă. Renaşterea ei şi participarea la războaiele pentru Independenţă (1877-1878) şi Întregire (1916-1919), Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2001, 170 pagini.
- O nouă introducere în epoca modernă. Cu privire specială la istoria naţională, Editura Proema, Baia Mare, 2010, 511 pagini.
-Tudor Vladimirescu, contemporanul nostru, Editura „Nicolae Bălcescu", 2009, 134 de pagini;
- „Monstruoasa coaliţie" şi Detronarea Domnului Unirii Românilor, Alexandru Ioan Cuza, Editura „Nicolae Bălcescu", 2008, 112 pagini.
- Curs practic de paleografie română (scrierea „chirilică"), Universitatea „Dimitrie Cantemir", Facultatea de Istorie, 2005, 146 pagini, format A4 cu planşe.

Colaborări

- Izvoare narative interne privind revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu (coordonare şi colaborare), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1987, 218 pagini;
- Tudor Vladimirescu în memoria poporului român (în colaborare), Editura „Nicolae Bălcescu", Bucureşri, 1996, 304 pagini;
- Tricolorul României - simbol al unităţii, integrităţii şi suveranităţii naţionale (în colaborare), Editura Sigma, Bucureşti, 1995, 160 de pagini;
- Introducere în Ştiinţa Istorică şi în Ştiinţele Auxiliare ale Istoriei. (Omagiu profesorului universitar Aurelian Sacerdoţeanu – 1904-1976), Editura Universităţii din Bucureşti, 2005, 271 pagini.

Îngrijitor de ediţii

- Strămoşii noştri reali - Nemuritorii - Geţii, Dacii, Tracii, Illirii - Carte de istorie pentru mintea şi inima copiilor, dar şi pentru educatorii lor, autor, prof. Petru Demetru Popescu, Editura „Nicolae Bălcescu", 2010, 239 pagini;
- Mihai Viteazul, Restauratorul Daciei şi al Bisericii Strămoşeşti, (Recunoştinţă Marelui Voievod şi Domn, Mihai Viteazul, la 410 ani de la trecerea sa în nemurire); autor, prof. dr. Marin A. Cristian, Editura „Nicolae Bălcescu", 2011, 368 de pagini.

Circa 60 de studii publicate în reviste de specialitate. Mai multe recenzii la lucrări de profil.
Numeroase comunicări ştiinţifice la diferite simpozioane şi sesiuni. Conferinţe ştiinţifice în domeniu, intervenţii Radio-TV, pe teme de specialitate, precum şi în presa scrisă.
Colaborator apropiat al emisiunii Radio, „Memoria Pământului Românesc", redactor, regretatul Ioan Ion Diaconu.
Colaborări la publicaţii cunoscute cum ar fi Revista „Atitudini", „Studii Slătinene", „Dacia Magazin", „Biserica Ortodoxă Română - Buletin Oficial al Patriarhiei Române", „Art-Emis", „Agero-Stuttgart", (ambele publicaţii electronice), „România Mare".
Coordonator al Colegiului Ştiinţific al Asociaţiei „Geto-Dacii".
Consilier Ştiinţific al Casei de Editură şi Librărie „Nicolae Bălcescu".
În prezent face parte din mişcarea Dacologică, fiind unul din coordonatorii acesteia în România. Mişcarea Dacologică are ca obiectiv principal recuperarea identităţii noastre naţionale reale, falsificată sub presiunea tezei false şi absurde a romanizării Daciei, alături de recuperarea Suveranităţii naţionale precum şi promovarea şi apărarea adevărului istoric în orice împrejurare.

Preocupat, azi, de faptul că Societatea modernă, la nivel planetar, a fost deturnată de la evoluţia ei firească de către o Conspiraţie mondială împotriva naţiunilor lumii care urmăreşte constituirea unui himeric „imperiu global" condus de un Guvern mondial, deturnare cu implicaţii majore, drept consecinţă, în plan naţional, ajungându-se, astfel, la o situaţie limită care nu poate fi depăşită decât printr-un efort uriaş, concertat planetar, de renaştere naţională. Este teza de bază a cărţii sale din 2010: O nouă introducere în epoca modernă. Cu privire specială la istoria naţională, Editura Proema, 2010, Baia Mare, 511 pagini. Drept urmare, cu posibilităţi limitate, în presă şi în conferinţe publice avertizează asupra acestei situaţii limită.