Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 14 Februarie 2018 19:07

Lt.Col. Gheorghe AndronacheSpre sfâr?itul Primului R?zboi Mondial în cadrul armatelor imperiale ruse erau circa 300.000 de solda?i ?i ofi?eri români-moldoveni de peste Prut. Basarabia, în 1917, intrase con?tient în revolu?ie. Militarii moldoveni, împreun? cu ru?ii, ucrainenii ?i alte minorit??i na?ionale s-au încadrat în lupta antimonarhic?. Începând cu luna aprilie al acelui an, direc?ia s-a schimbat radical spre o Mi?care de Eliberare Na?ional?. Liderii Mi?c?rii, ?i în primul rând militarii ?i patrio?ii români-moldoveni, în punctul culminant al b?t?liei spre independen?? ?i Unire cu ?ara, au cerut Guvernului României, evacuat la Ia?i, s? ajute ?i s? primeasc? Basarabia-p?mânt românesc, în cadrul Regatului. Ei, moldovenii, nu se mai temeau de colosul imperial rus, de armatele ruse care, anarhizate, dezertau în mas? de pe frontul românesc. În sufletul lupt?torilor ?i patrio?ilor basarebeni se înfiripase acel fior al libert??ii ?i unirii de neam.

Istoria anului 1917-1918 ne-a dat nou?, românilor, o lec?ie unic? ?i irepetabil?, cum din mai multe for?e slabe, dezbinate, se poate forma un flux politic puternic ?i bine orientat. Câ?iva lideri politici, ajuta?i de militarii patrio?i basarabeni, organiza?i în Comitete Ost??e?ti dar ?i cu ajutorul Armatei Române, au reu?it s? realizeze combina?ia de racordare a intereselor politice, na?ionale ?i sociale, s? ne aduc? la Unirea din 27 martie 1918 - prima etap? de f?urire a României Mari. Dup? Unire, Basarabia în componen?a României Mari a cunoscut schimb?ri radicale în toate domeniile, inclusiv în problema agrar? ?i a ??r?nimii de la sate. Dar cele mai negre pagini ale istoriei contemporane sunt legate de evenimentele de dup? 28 iunie 1940. Via?a liber? ?i prosper? a basarabenilor a fost întrerupt? de invazia sovietic?. Din acea perioad?, Basarabia a cunoscut, sub regimul sovietic, momente dramatice, când fo?tii deputa?i ai Sfatului ??rii, oameni politici, profesori universitari ?i ?colari, preo?i ?i ??rani gospodari, au fost supu?i represiunilor staliniste, au f?cut pu?c?rii, au pl?tit cu via?a convingerile politice unioniste, au fost trimi?i în Siberia, în Gulag-ul sovietic, unde au fost extermina?i, ca tr?d?tori ?i criminali.

În continuare vom prezenta scurte note biografice ale acestor martiri, faptuitorii Unirii Basarabiei cu România, precum ?i a membrilor Sfatului ??rii.

Lt-col. Gheorghe Andronache (1893-1970). Scriitor, cadru militar în Armata imperial? rus?, Armata moldoveneasc? ?i în Armata român?. S-a n?scut la 8 aprilie 1893 pe frumoasele plaiuri din codrii Moldovei, în comuna Chiperceni, jude?ul Orhei, Basarabia. Studiile ?colare primare ?i liceale le-a f?cut în satul natal ?i în Orhei. Înc? din copil?rie era impresionat de Cetatea Orheiului vechi, de bisericile ?i arhitectura medieval?, de monumentele, casele domne?ti ale domnitorului Moldovei, Vasile Lupu. Lucreaz? ?i înva?? la gimnaziu în Orenburg (Rusia). În 1913-1914 este elev al ?colii militare de infanterie din Odesa, iar din iulie 1914 este trimis pe frontul din Gali?ia împreun? cu cu un grup de absolven?i militari. Era ofi?er cu gradul de sublocotenent, în Regimentul 2 Cavalerie. Mai târziu este trecut pe frontul de sud-vest, în cadrul Armatei ruse, unde prime?te botezul luptelor cu inamicul german, este r?nit în lupte la ambele picioare, este contuzionat de la explozia unui proiectil, c?zut la câ?iva metri de el. Dup? spitalizare revine în unitate în func?ia de ofi?er de Stat Major. Pentru merite str?lucite în b?t?lii, pentru vitejie ?i curaj este decorat cu ordine ?i medalii de lupt? ale ?arului rus Nicolae al II-lea. În noiembrie 1916 Regimentul de cavalerie este transferat pe Frontul românesc în partea de Nord a Moldovei, perioad? în care este avansat la gradul de c?pitan, apreciat ca specialist militar ?i cunosc?tor a trei limbi: român?, rus? ?i german? .

Aici, în Moldova lui ?tefan cel Mare, este mai aproape de românii-moldoveni, de n?zuin?ele ?i greut??ile poporului, colaboreaz?, ca profesionist militar, cu ofi?erii unit??ilor militare române?ti pe Frontul românesc. Armata rus? era influien?at? de spiritul revolu?iei ruse. Solda?ii p?r?sesc frontul. La 2 martie 1917, c?pitanul Gheorghe Andronache, încadrat în Divizia 47 infanterie î?i amintea cum generalul Bolotov, comandantul diviziei, i-a convocat pe ofi?erii Statului Major a Marii unit??i pentru a le comunica vestea de abdicare a ?arului rus Nicolae al II-lea ?i a fratelui s?u - Marele Duce Mihail Alexandrovici. C?pitanul Andronache în memoriile sale scria, c? generalul rus Bolotov „...ar?ta foarte ab?tut ?i deprimat, spunându-ne, printre altele, cu o emo?ie crescând?: - Nu poate fi nici o n?dejde în izbânda r?zboiului în favoarea Rusiei, dimpotriv?, sunt simptome care prevestesc complecta descompunere ?i anarhizare a Armatei ?i odat? cu aceasta ?i pr?bu?irea întregii Rusii, într-un timp fulger?tor de scurt, pe care îl a?tept?m dintr-un moment în altul". Într-adev?r, men?ioneaz? ofi?erul, mai târziu „Marea Rusie imperial?", nu peste mult timp s-a transformat într-o „Mare Ro?ie de sânge" ?i apoi într-o „Mare Moart?", ca un imens cimitir.

Armata imperial? rus?, prin pierderea disciplinei ?i a autorit??ii comandei militare, a devenit un „gigantic cadavru în putrefac?ie plin de viermii anarhiei", pornit? din îns??i capitala imperiului. Imediat dup? revolu?ie, Rusia a fost cuprins? de un r?zboi civil, fraticid, între ru?ii „albi" ?i ru?ii bol?evici „ro?ii", care pe parcursul timpului au instaurat dictatura proletar? bol?evic?, dictatura stalinist? ?i comunist?. În perioada 1917-1918 pe frontul de r?s?rit al Antantei, Armata român? se lupta singur?, f?r? alia?i, pentru ap?rarea ?i integritatea României, la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz, o oaste condus? de generali români printre care ?i generalul român-basarabean, Alexandru Averescu, cuprins? de eroism ?i bravur? militar? î?i „împletea cununa de lauri a nemuririi". În acela?i timp Moldova româneasc? ?i Basarabia era împânzit? de dezertori ai armatei ruse, de solda?i f?r? comandan?i ?i ofi?eri, care puneau st?pânire pe satele moldovene?ti, instaurau anarhia, omorau gospodarii înst?ri?i, jefuiau averile acestora, instaurau sovete de bol?evici.

For?ele patriotice din Basarabia, ?i în primul rând militarii moldoveni transfera?i din Armata rus?, se organizau pentru a opune o rezisten?? for?elor bol?evice. Se înfiin?eaz? Comitete Militare Ost??e?ti din moldoveni basarabeni la: Odesa, Ia?i, Chi?in?u, Tighina, Ecaterinoslav, Simferopol, Sevastopol, Kiev, ?.a. C?pitanul Gheorghe Andronache face parte din Comitetul Ost??esc Moldovenesc de la Ia?i, particip? la evenimentele de ap?rare ?i stabilizare a situa?iei în localit??ile Moldovei.

În iunie 1917, c?pitanul Gheorghe Andronache este promovat în Comitetul Central Ost??esc Moldovenesc, organizat de ofi?erii moldoveni ce se aflau în garnizoana Chi?in?u. Din Comitet mai f?ceau parte: colonelul Nicolae Furtun?, maiorul Tudor Cojocaru, maiorul Vladimir Cijevschi, sublocotenen?ii: Gherman Pântea, Grigore Cazacliu, Vladimir Bogos, Vasile ?an?u, Andrei Scobioal?, ?tefan Holban, c?pitanul Emelian Catelli. Congresul Ost??esc Moldovenesc îl nume?te pe c?pitanul Gheorghe Andronache ca Comandant al Deta?amentului de Gard? ?i Cavalerie pentru ordinea public? în Chi?in?u. Mai târziu asigur? paza obiectivelor importante ?i a membrilor Sfatului ??rii.

În componen?a Deta?amentului intrau: 4 escadroane de cavalerie cu 24 ofi?eri ?i 32 subofi?eri reangaja?i, 480 solda?i, 540 cai de serviciu ?i 24 cai pentru mitraliere ?i tr?suri.
În acea perioad? la Chi?in?u erau dislocate un num?r foarte mare de unit??i militare ale Armatei ruse care erau formate numai din solda?i ?i ofi?eri ru?i ?i ucraineni. Aceste unit??i ?i serviciile secrete ruse, ?ineau ca în cle?te situa?ia din Basarabia în interesul Rusiei, se crease o situa?ie politic? nefavorabil? pentru Mi?carea na?ional? româneasc? din regiune. În cartea „Albumul Basarabiei, ofi?erul Gheorghe Andronache, a prezentat detaliat componen?a Armatei ruse la Chi?in?u ?i în provincie: „.. ..regimentul 7 infanterie, deta?amentul regimentului 21 infanterie, deta?amentul 4 pionieri, regimentul 21 cavalerie-gr?niceri, regimentul 3 cavalerie "Zaamuri", divizionul 2 cavalerie al Regimentului de cazaci 2 de la Don, regimentul 43 infanterie rezerv? polonez, deta?amentul al 16-lea automobile, Statul Major al diviziei a III-a de mitraliori, deta?amentul 53 hidrotehnic, atelierele de cizm?rie ale armatelor 7 ?i 9, batalionul 34 de exploatare, sec?ia 54 de motorizate, laboratorul chimic al armatei 9, batalionul 14 ucraunean, batalioanele 8 ?i 24 c?i ferate, batalionul 53 de paz?, regimentul 230 infanterie, trenul de lupt? nr.120, deta?amentul de infanterie nr.401, batalioanele de transport: 120, 596, 597, 5989, regimentul 45 hidrotehnic, partea logistic? ?i sedentar? a regimentelor 53 ?i 54, deta?amentul hidrotehnic 20".

O parte din aceste unit??i erau bol?evizate, acestea duceau o propagand? activ? cu militarii basarabeni împotriv? României, promovau puterea sovetelor. Num?rul foarte mare de militari nemoldoveni, ce se aflau la Chi?in?u ?i c?rora le erau str?ine dolean?ele basarabenilor, nu au permis solda?ilor ?i ofi?erilor basarabeni s? devin? un centru al Mi?c?rii Ost??e?ti Moldovene?ti, puneau în pericol ?i activitatea partidelor na?ionale, politice ?i a Sfatului ??rii. De la o mic? scânteie, neîn?elegere cu autorit??ile militare ruse?ti se putea ajunge la confrunt?ri armate. Folosind autoritatea personal?, ?i inteligen?a ofi?erul Gheorghe Andronache, a reu?it s? sting? multe conflicte.

Gheorghe Andronache era un ofi?er curajos ?i credincios camarazilor de lupt? ?i cauzei na?ionale. D?m un exemplu care caracterizeaz? personalitatea ofi?erului de adev?rat militar ?i combatant: în ziua de 6 ianuarie 1918, de Boboteaz?, în ajunul Cr?ciunului, bol?evicii ru?i din „Front-otdel" au atacat trenul ?i au împu?cat în batalionul de români-ardeleni, fo?ti prizonieri de r?zboi care se întorceau din Kiev spre Chi?in?u-Ia?i. Locotenent colonelul Andronache, cu riscul propriei vie?i, s-a implicat în acest eveniment, a luat ap?rarea ardelenilor, a oprit luptele ?i v?rs?rile de sânge, a vorbit ferm ?i conving?tor în fa?a osta?ilor ru?i ?i moldoveni, r?zvr?ti?i. Putea fi arestat ?i împu?cat, dar nu i-a fost fric?, a mers la conducerea bol?evic? ?i evreiascî?, la "Front-otdel", la comandamentul garnizoanei Chi?in?u, la comandan?ii bol?evici - Levinzon, Perper, Leuberg, Dementiev ?.a., cu care a negociat o pace temporar?, a oprit împu?carea ?i decimarea batalionului ardelenesc (compus din sa?i, slovaci,nem?i, români ?.a.), le-a acordat ajutor medical, baie, hran? cald?.

În perioada rebeliunii ?i de arestare a militarilor moldoveni (6-12 ianuarie 1918) ?i a membrilor Sfatului ??rii de c?tre bol?evicii din „Front-otdel", locotenent-colonelul Andronache Gheorghe a opus o rezisten?? acerb?, a z?d?rnicit planul adversarilor, a salvat de la arest?ri mai multe cadre de conducere, a prevenit distrugerea prin explozii cu bombe amplasate în ora?ul Chi?in?u, a organizat, împreun? cu al?i activi?ti ?i militari moldoveni, prin re?eaua de „militari cerceta?i", înaintarea ?i ofensiva diviziilor de infanterie a Armatei române în Chi?in?u, B?l?i, Izmail ?i Cetatea Alb?.

Locotenent-colonelul Andronache Gheorghe a fost nu numai un orator conving?tor, dar ?i un scriitor al timpului s?u, iar lucrarea „Albumul Basarabiei" este o carte nemuritoare, el scrie: „Pentru Unirea tuturor românilor într-un singur m?nunchiu, au luptat ?i au murit cei mai buni reprezenta?i ai Neamului nostru. Ei sunt sfin?ii no?tri, pe care trebuie s?-i cinstim ?i s?-i prosl?vim atât pentru meritele lor, cât ?i pentru educa?ia genera?iilor viitoare, precum ?i pentru înt?rirea con?tiin?ei noastre na?ionale. E locul aici s? aducem prinosul nostru de recuno?tin?? tuturor acelora care au contribuit la p?strarea ?i promovarea românismului în Basarabia, ocupat? din 1812 ?i pân? în prezent, precum ?i acelora care au activat intens pentru des?vâr?irea Unirii pe calea scrisului, a viului grai ?i a armelor ?i care ast?zi nu se mai g?sesc printre noi. Faptele lor m?re?e s? r?mân? pild? tuturora în care bat inimi române?ti, genera?iilor prezente ?i viitoare, ca o chez??ie pentru consolidarea ?i progresul poporului românesc pe veci întregit".

În armata Republicii Democratice Moldovene?ti, pentru meritele deosebite ?i curaj, ca patriot ?i comandant de Deta?ament special, Gheorghe Andronache a fost avansat de la gradul de c?pitan la gradul de maior ?i la gradul de locotenent-colonel. La 14 noiembrie 1920, împreun? cu al?i ofi?eri ?i subofi?eri ai Armatei moldovene?ti, prin ordin, este trecut în componen?a Armatei Române, la început la Bucure?ti în Regimentul 2 vân?tori. Activeaz? în cadrul O?tirii române ca simplu ofi?er ?i este retrogradat la gradul de c?pitan, avut în cadrul armatei ruse în 1916, f?r? a fi avansat în func?ie. Dup? care în fiecare an este mutat din unitate în unitate, ?i anume: în Regimentele de infanterie 19, 10, 24, 7 ?.a.; la Cercul Militar de recrutare Orhei ?i Chi?in?u, Comenduirea pie?ei militare Chi?in?u. În anul 1934 este transferat în Regimentul 18 infanterie „Tudor Vladimirescu" la Târgul Jiu.

Obosit de drumuri, de deplas?ri, bolnav de r?nile din r?zboi, dorind s? fie mai aproape de familie, de cas?, cere Comandantului militar s? fie transferat la Chi?in?u. La 31 octombrie 1935, ofi?erul Andronache Gheorghe, se retrage din Armata român?, revenind la ba?tin?, în Orhei (certificat Reg. 18, OZU nr.570/1935). A fost cadru militar modest, respectat ?i iubit de camarazi ?i subofi?eri. Men?inea rela?ii de rudenie ?i prietenie cu oamenii din satul de ba?tin?, Chiperceni, Orhei ?i Chi?in?u, î?i ajut? concet??enii în m?sura posibilit??ilor. Scrie ?i editeaz? mai multe lucr?ri publicistice ?i documentare, printre care: „Albumul Basarabiei" editat în 1933, alte lucr?ri: „Revolu?ia moldovenilor", „Oameni ?i fapte", „Pe urmele istoriei", manuscrise, ajunse pe mâna securit??ii ?i predate N.K.V.D.-ului sovietic.
În prefa?a c?r?ii „Albumul Basarabiei", Gheorghe Andronache, cu un înalt sim? de patriotism, scrie: „Fra?ilor ?i camarazilor mei moldoveni ?i tuturor lupt?torilor basarabeni pentru românism, cu arma sau cu condeiul, cu care împreun?, în timpurile grele, prem?rg?toare actului scump - Unirii, am dus lupta pentru cauza na?ional? în Basarabia, în r?stimpul anilor 1917-1918, ?i cu cari am înjghebat primele Unit??i militare din Republica Moldoveneasc?. În semn de scump? amintire ?i de ne??rmurit? ?i ve?nic? recuno?ti??, dedic aceast? lucrare".

Meritele ?i faptele militare ale locotenet-colonelului Andronache Gheorghe, legate de evenimentele istorice ale Unirii Basarabiei cu România, nu au fost apreciate la justa lor valoare de contemporanii ?i conducerea militar?, nu s-a realizat gândul dânsului de a-?i face o carier? militar? în Armata Român?, era tratat cu neîncredere de o parte a ofi?erilor de comand? ai armatei române. Dac? la începutul carierei militare, în a. 1921 era caracterizat de comandan?ii ierarhici din Regiment: „...s?n?tos ?i rezistent, curat ?i foarte îngrijit, capabil, cu judecata bun?, cuno?tin?e generale ?i militare bune, devotat, bun camarad, cu mult? bun?tate, stagiu de front, vechime în grad de 12 ani, ...etc., era propus la avansare ?i ridicare în grad (dosar personal nr.217/1935, foile calificative 9, 10, 11, 16, 17, sunt semnate de col. Dobre, col. Petrescu, col. B?l?cescu, gen.M?ld?rescu, ?.a.). Pe de alt? parte vedem aprecieri controversate, unele negative, ale altor comandan?i, despre c?pitanul Andronache Gheorghe, ?i anume: „[...] nu are cuno?tin?e necesare, are cuno?tin?e militare mediocre, nu posed? destul de bine limba român?, provine din armata rus?, str?in?, susceptibil de a deveni ofi?er superior, este un ofi?er nefolositor armatei, cade în prevederile art.50 L.J.A, etc." (date din dosarul personal).

C?pitanul Andronache Gheorghe, în lupta sa pentru adev?r ?i dreptate a fost sprijinit de Ministrul de stat al Basarabiei Pan Halippa, care a f?cut un raport-recomandare (01.02.1934) de sprijin, c?tre Ministrul de r?zboi al României, dar care nu a fost luat? în seam?. Din documentele analizate, se presupune c? Gh. Andronache, ofi?er bine preg?tit, c?lit în r?zboi, unionist, la propunerea, în 1921, de a lucra în Serviciul Secret de agentur? al Armatei, a refuzat colaborarea, ceia ce i-a complicat via?a ?i cariera militar?. Serviciile române îl mai aveau, chipurile, la mân? ?i cu ni?te „denun?uri calomnioase". Dup? 1936, date despre via?a ?i activitatea eroului Unirii ?i fostului ofi?er în trei armate, Gheorghe Andronache, r?mân ?i ast?zi necunoscute. În anii grei de cump?n? ?i r?zboi pentru România, iunie 1940 ?i august 1944, al?turi de al?i basarabeni, se refugiaz? în România cu familia. Este într-o situa?ie grea material?, se fere?te de autorit??ile române ?i serviciile secrete sovietice, lucreaz? la negru, angajându-se la diverse munci necalificate: ca hamal, vânz?tor de produse agricole, muncitor la sap?, lucrând cu ziua. Cea mai mare fric? a basarabenilor refugia?i în România o aveau fa?? de serviciile secrete sovietice N.K.V.D., care dup? r?zboi, pân? în 1968, controla toat? România, inclusiv armata, poli?ia ?i securitatea. Basarabenii a?eza?i în România dup? 1940, erau aresta?i cu tot cu familii, o parte erau extermina?i ca „du?mani ai poporului", o alt? parte erau trimi?i în Siberia, la munci grele, la mine ?i întreprinderi industriale. Mul?i basarabeni refugia?i erau trimi?i cu familiile în B?r?ganul secetos ?i la construc?ia canalul „Dun?rea-Marea Negr?".

În noiembrie 1948 , serviciile secrete române?ti ?i KGB-ul sovietic, studiaz? dosarul personal nr.217/1935 al fostului ofi?er Gheorghe Andronache, îl caut? în Basarabia ?i la Ia?i, el tr?ind conspirativ în Craiova, dup? care pleac? ?i locuie?te, în anonimat, în alte jude?e. În 1970 fostul ofi?er este depistat la Bârlad ?i, cercetat de securitate. În aceia?i zi, spre sear?, a fost comunicat? moartea lui, o moarte suspect?, la spitalul din Bârlad (din declara?iile verbale ale rudelor). Se ?tia c? exist? Ordinul N.K.V.D. de exterminare a unioni?tilor basarabeni care a fost dat de Stalin ?i Beria în 1940. Pentru o mai larg? cunoa?tere a situa?iei, voi prezenta membrii familiei, care a fost întotdeauna aproape de Andronache Gheorghe: so?ia-Nadejda (1898-1984), copiii: fiica-Raisa (1916), fiul - Serghei (1917), au locuit la Orhei, Chi?in?u, Bârlad ?i Bucure?ti.

Pentru meritele militare pe frontul de la r?s?rit în Primul R?zboi Mondial a fost decorat de conducerea militar? a Imperiului Rus cu: Crucea ?i Ordinul Sfântului Gheorghe clasa IV-a, Ordinul Sfânta Ana clasa a III-a ?i a IV-a, Ordinul Sfântul Stanislav clasa a II-a, Sfântul Vladimir cu spad?, clasa a IV-a; decora?ii române?ti: Ordinul Coroana României, medalia Regele Ferdinand I.

Bibliografie
- Figuri contemporane din Basarabia, Enciclopedie, Chi?in?u, 1939
- Andronache, Gheorghe, Albumul Basarabiei, Bucuresti, 2000.
- Arhiva militar?, Pite?ti, Dosar personal, nr.217, M.B, 1935,
- http://adev?rul.ro/ accesat 25.01.2018

footer