Un cet??ean s-a confruntat cu �sistemul tic?lo?it". Mai exact, a avut o jalb? ?i nu a avut �ncotro dec�t s? apeleze la Sistem. ?i cet??eanul a v?zut c? �este posibil s? pl?teasc?" (ghilimelele marcheaz? siguran?a exprim?rii prin ambiguitate) pentru ceea ce i se cuvine, unor oameni deja remunera?i. De sup?rare ?i de m�hnire ?i-a adus aminte toate nemul?umirile ?i frustr?rile, c? d? o gr?mad? de bani la s?n?tate ?i nu profit? (practic!) de �ngrijire, ba chiar e umilit, c? are rate ?i brusc creditorul a schimbat banca iar acum dob�nda e dubl?, c? risc? s? fie devorat de c�ini seara pe strad?, pe l�ng? f�nt�nile arteziene din banul public, c? �unii" ale?i se �mbog??esc, iar ?ara se vinde, ?i altele mai mici, dar ustur?toare, c? nu e respectat, c? e tratat ca du?man etc. A?a c? izbucne?te cet??eanul �n fa?a unui func?ionar ?i �l roag? s? aib? bun sim?. Mare lucru ceea ce a cerut. Martorul r?bufnirii, cel care scrie acum, i-ar fi cerut func?ionarului s? �?i aleag? una din cinci variante care �i stau �nainte: r?u sim? sau patru feluri de bun sim?. �ntr-un fel, martorul este p?timitorul, prin aceea c? vede faptele lui, dar mai ales prin aceea c? ia seama la ele, de aceea, prin aceast? �ndrept??ire, �?i permite s? ias? pu?in din cadru ?i s? �ncerce un unghi panoramic prin a m?rturisi cum stau lucrurile, dup? el, �n privin?a bunului sim?.

C?ci prima oar? este bunul sim? politicos, educa?ia, cei ?apte ani de acas?, cunoa?terea ?i aplicarea normelor de conduit? interuman? armonioas?, dezirabil? ?i pl?cut?. E vorba de �nv???tura bunicii care spune s? dai s?rutm�na la femei, de sfatul tat?lui de nu intra f?r? dar sau cu m�na goal? �n cas? de om, de �ndrumarea moralistului care spune s? aliniezi paragrafele �ntr-un mesaj electronic oficial ?.a.m.d. Tr?ite, con?tientizate ?i oferite cu bun?tate, toate acestea �?i au r?d?cina �n ultimul bun sim?. F?cute mecanic sunt lemn folositor ?i blid curat pe dinafar?. Este apoi bunul sim? matematic prin care unii �n?eleg ?i rezolv? probleme de geometrie, prin care �?i dau seama c? trebuie trei orificii egal distan?ate �n cotorul unei c?r?i de legat, prin care intuiesc structura logic?, ordonat? ?i inteligibil? a oric?rui lucru care posed? a?a ceva. Cu o form? mai subtil? ?i cu o lucrare mai sub?ire, este bunul sim? lumesc sau �duhul vremii", care adesea func?ioneaz? doar ca fr�n?. Prin el se ?tie c?, atunci c�nd dai bani ca mil?, �?i mai p?strezi ?i tu c? nu se ?tie c�nd trebuie, c? dac? ai prieten? nu e �ok" s? umbli cu alta, c? nu e �ca lumea" s? ai ma?in? scump? ?i galben? ci neagr?, c? devreme ce ai lucrat, apuc? tu plata etc.

Este duhul �n?elepciunii lume?ti care ne ?ine de la �naintare duhovniceasc?, ne opre?te de la faptele cele bune ?i fine, ?i despre care Nicolae Steinhardt scria c? poate fi �nvins prin a face �ceea ce este cu neputin?? �n cadrul pruden?ei tem?toare ?i logicii afierosite contabilit??ii". �n fine, este ultimul bun sim?, de fapt singurul adev?rat, acela al omului cur??it care ?i-a unificat sim?irea ra?iunii cu cea a inimii, adic? sim?irea laturii p?tima?e a firii cu sim?irea laturii ra?ionale a firii, dup? �nv???tura Sf�ntului P?rintelui nostru Diadoh al Foticeei. Unirea lor se dob�nde?te prin har ?i prin nesocotirea c�?tigurilor lume?ti iar efectul ei este �vederea ne�mp?r?it? a m�ng�ierii dumnezeie?ti, gustarea precis? a realit??ilor distincte nev?zute, ?i deosebirea f?r? gre?eal? a binelui de r?u, a folositorului de d?un?tor", adic? tot. A?a c? func?ionarul �i spune cet??eanului: Vai de tine! Cet??eanul zice: Vai de noi! Iar martorul �i r?spunde: Vai de mine!