- Nimic nu este mai presus decât viaţa! -

Biologia, ansamblul ştiinţelor care studiază fenomenele vieţii, a apărut odată cu societatea omenească şi a cunoscut o ascensiune permanentă, marcată însă de numeroase oprelişti. Aproape tot timpul s-au găsit ignoranţi care au încercat pe diverse căi să opreacă procesul firesc al cunoaşterii structurilor şi proceselor biologice. Între aceştia s-au situat şi unii reprezentanţi ai bisericilor care, prin intermediul inchiziţiei, i-au făcut pe cei ce au contribuit prin cercetări la progresul cunoaşterii să plătească cu grele suferinţi sau chiar cu viaţa (ex. Miguel Servet a fost ars pe rug pentru că a îndrăznit se descrie circulaţia pulmonară a sângelui!). Cu toate opoziţiile, inclusiv cele mai apropiate ale zilelor noastre legate de combaterea evoluţionismului, biologia a progresat ca ştiinţă iar volumul imens de cunoştinţe acumulate a făcut necesară diferenţierea unor ramuri ale biologiei care s-au înmulţit treptat culminând, spre sfârşitul secolului 20, cu naşterea biologiei celulare şi moleculare, a geneticii moleculare, virologiei, biologiei sistemice etc. La aceste realizări au contribuit numeroşi oameni de ştiinţă, unii mai cunoscuţi, alţii rămaşi în umbră, care prin zile şi nopţi de eforturi alături de microscoape şi alte aparate, în expediţii istovitoare pe teren au dat omenirii posibilitatea de a înţelege structuri, fenomene şi relaţii de mare profunzime. Ei au elaborat şi publicat mii de tratate şi monografii, milioane de lucrări ştiinţifice, zeci de mii de lucrări de popularizare care au umplut bibliotecile lumii iar mai nou internetul. Mulţi dintre miile de savaţi au fost distinşi cu prestigiosul premiu Nobel între care, la loc de cinste, se situează savantul român George E. Palade, unul dintre întemeietorii biologiei celulare, „cel mai mare arhitect al lumii vii" cum l-a caracterizat alt laureat, Günter Blӧbel. El este singurul român distins cu premiul Nobel în domeniul bio-medical, un altul, Nicolae C. Paulescu, descoperitorul insulinei care dă viaţă diabeticilor, fiind frustat de marea recompensă. Toate marile descoperiri ale Biologiei au contribuit din plin la fundamentarea unor domenii de mare interes pentru viaţa omului: medicina care, prin lupta cu bolile, a dus speranţa de viaţă a omului la peste 70 de ani, agricultura care hrăneşte omenirea, mediul tot mai poluat care se cere respectat, protecţia naturii, bioenergia, cosmologia şi multe altele.

Secolul al XXI-lea a debutat cu numeroase probleme grave cu care se confruntă omenirea: violenţă între oameni, boli noi incurabile, spectrul foametei, chimizarea exagerată a alimentelor, distrugerea mediului, schimbări climatice, erupţii vulcanice, cutremure, tornade etc, Ştiinţele biologice, aplicate corespunzător, pot aduce soluţii salvatoare în mai toate aceste domenii contribuind la menţinerea şi prelungirea vieţii pe pământ - bunul cel mai de preţ al omenirii. De aceea am întocmit şi prezentăm schema alăturată spre a oferi şi celor necunoscători şi mai ales celor ignoranţi posibilitatea cunoaşterii largilor valenţe de care dispun azi numeroasele ştiinţe din sfera biologiei. Din păcate o mare ruptură se produce acum între progresul tot mai pregnant al cercetărilor biologice, care vor aduce şi în viitor mari descoperiri, şi învăţământul biologic care la noi în România suferă din ce în ce mai mult prin reducerea numărului de ore de biologie la clasă, prin dispariţia orelor de biologie la învăţământul tehnic, prin atribuirea predării biologiei (microbiologiei) altor specialişti, prin scoaterea evoluţionismului din programa şcolară (sub presiunea bisericii) la toate ciclurile, cu împărţirea jalnică a două dicipline fundamentale - anatomia şi fiziologia omului şi genetica - în câte doi ani de studiu dar cu reducerea conţinuturilor, iar mai nou prin asocierea biologiei cu fizica şi chimia într-o singură disciplină numită „ştiinţe" care nu se ştie cum şi de cine va fi predată (profesorii actuali trebuie să urmeze cursuri de recalificare pe banii lor). Toate aceste măsuri dovedesc brambureală, necunoaştere, răutate, ignoranţă, tendinţă de întoarcere la bezna evului mediu. Cei care au „gândit" astfel de măsuri nu conştientizează că şi fizica şi chimia au realizări proprii, la fel de mari ca şi biologia, iar între ele au apărut discipline de graniţă (biochimia, biofizica, bionica etc.), că aceste ştiinţe sunt motorul economiei şi societăţii, că prin aceste ştiinţe specialiştii români s-au afirmat în lume (biochimia este cea mai căutată specializare în SUA). Probabil se doreşte ca tinerii noştri să nu mai ajungă să lucreze în mari companii şi societăţi din lumea dezvoltată, să fie condamnaţi la ignoranţă, necunoaştere, primitivism şi închinare. Să nu uităm că toate aceste măsuri aberante se vor plăti mai devreme sau mai târziu, dar vor plăti tinerii, iar istoria nu-i va ierta pe cei de azi pentru condamnarea la întuneric a generaţiei tinere.

Notă: Schema reprezintă, în centru, domeniile ştiinţifice ale biologiei, iar pe laturi, domeniile aplicative.