Trecerea Nistrului

O afirmaţie... care necesită nuanţări şi o bună înţelegere a unui timp istoric, precum şi a unei decizii, controversate în epocă şi după, însă corectă, în opinia mea, din punct de vedere militar şi strategic. Istoricul Gheorghe Brătianu identifica printre cele două „poziţii-cheie" - respectiv poziţii geopolitice decisive pe care România trebuia să le includă obligatoriu în calculele ei strategice - şi Peninsula Crimeea, care, prin „porturile ei naturale, prin cetăţile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim înaintat pe care-l reprezintă în Marea Neagră este evident o poziţie...

Mircea Chelaru-Nationalismul si Europa natiunilor - 3

Abordarea naţionalismului din perspectiva categoriilor filosofice ale construcţiei Noii Europe obligă mai întâi de toate la a înţelege ce este Noua Europă, şi ce anume ipoteză de lucru cu viitorul ne propune această nouă organizare comunitară. Pentru a defini „naţionalismul de tip european" va trebui să se renunţe la tehnica îndeobşte cunoscută ca fiind nesociologică. Construcţia abstractă, (referenţial logică) nu este suficientă, şi nici suma paradigmelor ştiinţifice (etnopsihologia, etnologia stilurilor, morfologia culturii etc.) nu satisface o realitate percepută, însă modest cuprinsă în...

Sanhedrin

2. 1. Iudaismul aspiră la statutul de religie dominantă pe plan global

Din punct de vedere istoric[6], Sanhedrinul (de la termenul grecesc syn he-drion - „a fi așezați împreună", respectiv Consiliu) a fost o formă de guvernământ specifică a vechilor evrei, un organism colectiv de conducere în Israel, în principal cu atribuții religioase și juridice, un fel de Tribunal. Sanhedrinul central din Ierusalim, care funcționa ca o Curte Supremă de Justiție, era format din 71 de rabini, iar cele mai mici, din cetățile mai importante, din 23 de mebri. În perioada celui de Al Doilea Templu, Marele...

Parlament RM

„Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prăbuşesc cele mai mari" (Emil Cioran).

Suntem în ultimele zile ale Anului Centenar. A fost un an plin de evenimente unioniste: marșul unionist Alba Iulia - Chișinău, marșul centenar de la 25 martie, marșuri unioniste, proteste împotriva oligarhiei, Marea Sărbătoare Centenară de la Alba Iulia. Dar cel mai mare eveniment unionist din acest an îl consider faptul semnării Declarațiilor de Unire cu România de către 166 de autorități locale, municipii, consilii raionale, 11 organizații printre care și Universitatea Tehnică a Moldovei, 37 comune...

Sărbătoarea Naşterii Domnului

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului

Preacucernicului cler, preacuviosului cin monahal și preaiubiților credincioși din cuprinsul Arhiepiscopiei Râmnicului, Har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi părintești binecuvântări!

Iubiți fii și fiice duhovnicești,
„Vremea este să lucreze Domnul!" (Psalmul CXVIII, 126), astfel ne prooroceşte împăratul David, prevestind peste veacuri taina cea mare a Naşterii lui Hristos pe care o sărbătorim acum. De astăzi, Domnul începe să lucreze pentru mântuirea noastră, a tuturor celor care Îl mărturisim pe...

Revista Sentinela / Noaptea de Cr[ciun  1942

20 decembrie 1941. Locotenent-colonel Vasile Scârneci: „Un vâjâit pe la urechea mea dreaptă (mai să mi-o şteargă), apoi o plesnitură seacă. Pitiş se îndoaie, alunecă pe mine. Îl iau în braţe, mă priveşte o clipă, îmi pune mâinile după gât şi-mi spune mie, prietenului drag: Sunt mort. Oftează parcă uşurat, şi în mai puţin de un minut se sfârşeşte".
- În zona Sevastopol, prin lupte grele vânătorii de munte cuceresc satul Ciorgun şi înălţimile de la est. În zonă se dă „o luptă pe viaţă şi pe moarte, la grenadă şi baionetă". La orele 17.00, cu pierderi foarte mari, este cucerită înălţimea cu cota...

Prof. Dr. Vasile Buga

Am avut privilegiul să-l cunosc pe distinsul diplomat și istoric Vasile Buga, în vara anului 1995, când mă pregăteam să plec în misiune dipomatică pe termen lung în Republica Polonă. Domnia sa îndeplinea funcția de director adjunct la Direcția pentru relațiile cu țările central-răsăritene din M.A.E. M-a impresionat de la început prin competența profesională deosebită, tactul și delicatețea modului de abordare a relațiilor de serviciu. Pentru o perioadă, drumurile noastre s-au despărțit. Eu am plecat la Varșovia, iar Domnul Vasile Buga la Ambasada României din Federația Rusă, apoi, la cea din...

Colindatori cu Steaua

„Lumea-n cântec se deşteaptă,/ Pe Mesia îl aşteaptă./ Zâmbete cereşti/ intră pe fereşti,/ vin în orice casă./ Şi în orice gând/ arde tremurând/ câte-o stea sfioasă". (Colind cântat în închisori de creştinii ortodocşi)

Naşterea Domnului nostru este un colind divin în care Sfântul Prunc este înfăşat în frumuseţi dumnezeeşti, ţesute pe Luceferi, brodate pe brocardul Zorilor care îmbracă DacoRomânia în Sfânta Albă-Sărbătoare. În surâsul Pruncului Sfânt se unesc bucuria de Sus cu emoţia suavă a dacoromânilor ce vibrează în fiorul rugăciunii inimii, în heruvicul închinării şi în seraficul cânt...

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga

1.1. O aparentă resurecție a sentimentelor religioase creștine

Despre scurta resurecţie a sentimentului religios, petrecută la hotarul dintre veacurile al XX-lea şi al XXI-lea, se poate spune că nu a fost nici prevăzută şi nici previzibilă. Faptul a fost analizat de către noi mai detaliat în altă parte[1]. Și nici nu este de mirare, pentru că modelele globaliste cu pretenții științifice din anii '80 nu au reuşit să prevadă mai multe evenimente majore, de exemplu nu au reușit să prevadă prăbuşirea fostei U.R.S.S., şi de asemenea nu au reuşit să prevadă rolul prioritar pe care îl va recăpăta...

Dodon Scaraoschi

„Lasciante ogni speranza, voi ch'entrate!" - Lăsați orice speranță, voi cei care intrați. (Dante Alighieri, „Divina Commedia", cânt III, vers 9).

Când nu mai avem nici o speranță, suntem deja in infern, chiar dacă trăim încă. Deci, să ne rămână măcar speranța în mai bine, adică în Reunire care, oricum, mai devreme sau mai târziu, se va înfăptui. Cu atât mai mult că suntem în săptămâna Sfintei Sărbători de Nașterea Domnului. Și creștinii la început au trecut prin foarte multe prigoniri, dar credința și speranța i-au făcut să treacă peste toate, să supraviețuiască, să schimbe fața lumii...

EX-regele Mihai

Pentru că ultimele zile ale lui 2018 se scurg inexorabil şi, după tradiţia românească cei mici vor veni cu sorcova, fac un remember al unor evenimente consumate care, pentru români, începând cu „eliberarea" din decembrie 1989, a marcat numeroase prăbuşiri. Despre „revoluţia decembristă" las pe alţii să strige cât or mai putea - vorba lui Constantin Tănase: „Jos cutare! Sus cutare!". Conştient că TV-urile din România vor înălţa iarăşi osanale cui nu se cuvine, că „revoluţionarii" vor vocifera arogându-şi operaţiunea „eliberarea de sub dictatura ceauşistă", că expiraţii susţinători ai casei...

ZDF

Pentru cei mai mulți dintre noi rămâne de neînțeles comportamentul slugarnic și rușinos al politicienilor români care, cu ajutorul nostru prostesc, au ajuns să conducă țara. Dacă vreun neica nimeni, având ca singur merit că s-a născut ceva mai la vest, are chef să înjure pe cineva din această zonă a lumii, el, politicianul român, precum elevul tâmp pus intenționat de profesor în ultima bancă, agită nerăbdător două degete ridicate și gângăvește insistent: „pe mine, pe mine!" O face fiindcă este idiot? O spune de frică? O face ca urmare a efectului ancestralei culturi dâmbovițene subordonată...

Mircea Chelaru-Nationalismul si Europa natiunilor - 2

„Unde-i multă lumină, e şi multă umbră". (Johann Wolfgang von Goethe)

„Naţionalismul transformă în principii sau în programe devotamentul faţă de naţiune"[1]. În acest sens el conţine o dimensiune diferită faţă de simplul patriotism, care poate fi asimilat cu devoţiunea, ataşamentul faţă de ţară sau naţiune, fără însă să producă un proiect de acţiune politică. Trebuie însuşită distincţia între naţionalismele particulare, care nu implică o abordare politică generală şi principiul universal al naţionalismului. Majoritatea „naţionaliştilor" au un program pentru propria lor naţiune dar...

Treapta a noua

Ceea ce m-a atras spre spectacolul „Treapta a noua", după piesa lui Tom Ziegler, în regia Ancăi Maria Colțeanu, a fost garanția Teatrului Bulandra, vârful de lance al teatrului românesc și ideea din titlul piesei. Mă întrebam: oare voi vedea o transpunere mistică, a scării lui Iacob sau a lui Ioan Scărarul? Sau poate a contemplării lui Dumnezeu? Nu, acest gând l-am eliminat, fiindcă pe acest drum nu există decât trei trepte. Când am făcut filmul despre Ion Creangă, la Mănăstirea Sihăstria l-am cunoscut pe Părintele Cleopa, care mi-a vorbit de cele trei trepte ale contemplării lui Dumnezeu...

Larry Watts Oaia albă în turma neagră. Politica de securitate a Romaniei in perioada Razboiului Rece

„[Românii sunt] un popor fără istorie... destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale... [ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria lor existenţă, în general, reprezintă prin ea însăşi un protest contra unei măreţe revoluţii istorice... Dispariţia lor de pe faţa pământului ar fi un pas înainte". (Marx şi Engels)[1], articolul „Lupta maghiarilor", 1849, menţionat de Larry Watts, în recenta sa carte „Oaia albă în turma neagră. Politica de securitate a Romaniei in perioada Razboiului...

Maria Diana Popescu

Băgată cu forţa într-un război politic, financiar şi diplomatic, agitată şi dezbinată moralmente de către preşedinte, triumfătoare prin încă valorile ei spirituale, dar ostracizată pînă la anularea drepturilor şi demnităţii civice, neputincioasă în a-şi impune suveranitatea asupra birocraţiei U.E. şi cizmei americane, constrînsă în a-şi restrînge prezenţa politică şi spirituală în lume, România se află acum la mîna şi îndemîna tiranilor U.E., la mîna corupţilor autohtoni, orientaţi spre forme de guvernare absolutiste, nu constituţionale, eminamente suspuşi intereselor proprii, dominaţi cu...

Mircea Vulcănescu

Făcând abstracţie, din mai multe motive, de filosofia antică grecească, al cărei specific nu l-a contestat nimeni, dar despre care nu se poate spune totuşi că are un caracter naţional-grecesc, pen¬tru simplul motiv că nu putem vorbi, la acea vreme, despre naţiuni propriu-zise, constatăm de-a lungul evului mediu tendinţa perma¬nentă de unificare a stilurilor de expunere, în forme canonizate, scolastice, ca şi a problematicii filosofice. La aceasta a contribuit, fireşte, şi utilizarea limbii latine ca limbă oficială a filosofiei, ca şi dominaţia bisericii catolice în lumea occidentală. S-a...

Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz

Oricât de mult s-ar fi scris despre luptele de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz niciodată nu va fi suficient pentru a demonstra semnificaţia victoriilor dobândite de armata română în condiţiile vitrege ale războiului. Nu ne-am propus să tratăm desfăşurarea operaţiunilor militare, întrucât acest lucru au făcut-o, de-a lungul timpului, specialişti în arta militară şi cercetători ce au studiat istoria războaielor mondiale şi a celor de mai mică anvergură. Dintre multele lucrări dedicate participării României la prima conflagraţie mondială am aminti două remarcabile contribuţii aparţinând mareşalului...

Gilets jaunes Paris

„Gilets jaunes" - cunoscuţi la noi sub denumirea de „Vestele galbene" - şi „#rezist" se află în stradă, poziţiile lor fiind aparent similare. Doar aparent, pentru că nihilişti-anarhişti de la „#rezist" - susţinuţi de forţe externe anti româneşti şi de însuşi Preşedintele României (cel care ar trebui să protejeze echilibrul societăţii româneşti, dar încalcă sistematic prevederile Constituţiei României) demonstrează împotriva Guvernului României, în timp ce „Gilets jaunes" - pro statul naţional francez - luptă împotriva sistemului distructiv al dictaturii Grupului „Bilderberg" şi al...

Vestele galbene Paris  2018

15 decembrie, zi de test major pentru mişcarea „Vestelor galbene" în Franţa, confirmă încă de la 10 dimineaţa că avem de-a face cu o revoluţie, o insurecţie socială nemaivăzută în ultimele decenii, şi nu doar cu o răscoală a săracilor. Suta de euro a lui Macron, care de fapt nici măcar nu e o sută întreagă, asurzitoarea propagandă a mediei oficiale care a instrumentalizat atacul terorist de la Strasbourg nu au schimbat nimic. Dimpotrivă, mişcarea „Vestelor galbene" se radicalizează, se organizează, se scriu programe simple şi clare, se cere vehement, intransigent, non-negociabil, referendum...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.