Acad. Nicolae Dabija, Academia de Ştiinţe a Moldovei
Să câştigăm bătăliile pierdute de voievozi

- Discursul m.c. Nicolae Dabija în cadrul Sesiunii a XV-a a Asambleei Academiei de Științe a Moldovei -

În Cronica Angliei e relatat un caz: în jurul anului 1000 un rege brit a vrut să şteargă de pe faţa pământului poporul velş al Ţării Galilor. Şi atunci nişte înţelepţi i-au spus: „De ce ai ucide tot poporul? Taie-le capetele la vreo sută de alchimişti, preoţi, vrăjitori mai importanţi - şi poporul nu va mai exista". Bănuiesc că acel rege aşa a şi procedat, dacă despre poporul velş a încetat să se mai vorbească în istorie. Ce însemnau cei „vreo...

Cristina Neamţu Rizea, art-emisSiguranţa tehnologiei de fracturare

Proiectarea adecvată a sondelor şi a sistemelor de control este cea mai bună formă de prevenţie a riscurilor, iar sondele sunt astfel proiectate încât să protejeze pânza freatică pentru toată durata de viaţă a acestora. Sondele au o construcţie sigură/robustă, fiind prevăzute cu coloane şi straturi/inele multiple de oţel şi ciment, proiectate în mod special pentru a proteja pânza freatică. Totuşi, nu sunt excluse 100% accidentele de ordin tehnic. Se desfăşoară teste de presiune pentru a asigura integritatea sondelor şi se realizează o gamă întreagă de alte...

Safran, Filderman, Cajal, Alexianu
Wilhelm Filderman și Alexandru Șafran, cei mai importanți evrei din România, despre „holocaustul" din Transnistria

„Mareşalul Antonescu a făcut tot ce a putut pentru a îmblânzi soarta evreilor expuşi la persecuţiile germanilor nazişti". (Wilhelm Filderman)

În raportul Comisiei Wiesel - pe care am făcut greşeala să nu stric până mai ieri nicio privire, măcar în treacăt aruncată, sunt pomenit, citat şi comentat pe îndelete în capitolul „Distorsionarea, negarea şi minimalizarea Holocaustului în România postbelică" în subcapitolul „Negaţionismul deflectiv". (Ce-o fi aia „deflectiv"?!) Mai întâi...

Drink, art-emisFaptul că scrie pe o fotografie „Now" sau „Here", nu e nici o invenţie

Nu există limită în arta americană, în galeriile americane. Surprizele sunt la tot pasul şi nimic nu-l poate determina pe un american să renunţe, să nu se considere artist. Imaginaţi-vă că vin sute de oameni din toate colţurile pământului să vadă o expizitie pe Madison Avenue, la Higher Pictures Gallery, şi nu vede pe pereţi decât cinci fotografii, cu locurile unde probalil artistă Rochelle Feinstein le-a realizat sau poate locuieşte. Ceva cu totul banal, pe care l-ar putea realiza oricine are un aparat de fotografiat. Nici...

Muzica-FotbalDe îndată ce am pus ghilimelele de rigoare, nu pot fi suspectat de plagiat... Oricum, trebuie să recunosc: nu am rezistat tentaţiei de a plasa, în deschiderea rândurilor prezente, titlul unui articol al ilustrului om de cultură George Călinescu, publicat, în urmă cu mai bine de o jumătate de secol (mai exact, la 2 martie 1962), în revista Contemporanul. Ideea consemnării celor de mai jos este legată de participarea subsemnatului (în calitate de spectator, evident) la Concertul Filarmonicii Banatul, Timişoara, 22 februarie a.c., audiţie „provocatoare" de intense/subiective trăiri live şi de...

Mircea Vâlcu-Mehedinţi, art-emisUn document inedit, existent în Arhivele Naţionale
- Fondul Comitetului Central al P.C.R. -

În istorie, „Nimic nu se schimbă, nimic nu se pierde, totul se repetă". Un punct de vedere fals, tendenţios, calomniator, propriu bolşevismului imperialist, punct de vedere care şi astăzi este vehiculat de către „doctrina" Partidului Comunist existent în Rebublica Moldova (Basarabia) şi, în parte, susţinut de propaganda iredentismului unguresc. În cele ce urmează redăm textul unui document original, existent în Arhiva Naţională a României, care ne/a parvenit prin amabilitatea domnului Mircea...

Ion Măldărescu
Această „Uniune" ipocrită şi hulpavă

Companiile transnaţionale şi băncile cămătăreşti fac legea în Ţara care „aur poartă, iar noi cerşim din poartă-n poartă"

Prin anii '70-'80, în Republica Socialistă România se dorea crearea „omului de tip nou". Ceea ce atunci părea o utopie, s-a realizat după nenorocitul sfârşit de an 1989, dar nu aşa cum se dorea pe timpuri. Omul de tip nou de astăzi poate fi întâlnit pretutindeni: „omul urât, angoasat, nefericit... ", cum a afirmat recent, într-un interviu, unul dintre reprezentanţii gărzii vechi a artiştilor autentici români, cunoscutul actor Dorel...

Col. (r) prof. univ. ing. dr. Marian Rizea, art-emisExploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice constituie în prezent, vârful de lance în domeniul extracţiei de hidrocarburi gazoase la nivel mondial având numeroşi adepţi pro şi contra. Tehnologia se aplică de mai puţin de un secol şi este în măsură să reconfigureze balanţa mondială a resurselor şi rezervelor energetice. Aceasta scurtă prezentare vine în întâmpinarea înţelegerii de către nespecialişti a metodei de facturare hidraulică sub aspect tehnic şi sintetizează unele opinii avizate care, alături de link-urile pentru accesarea unor filmuleţe, oferă posibilitatea...

Acad. Florin Constantiniu, art-emisAmintit în lucrări şi dezbateri, denunţul lui Emil Bodnăraş vizând abateri şi greşeli politice ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi înmânat generalului I.Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control din România, rămâne, practic, necunoscut specialiştilor şi marelui public din pricina barierii limbii: redactat, poate, de Bodnăraş direct în ruseşte, el a fost trimis de generalul Susaikov, la 10 iunie 1947, lui M.A. Suslov, secretar al C.C. al P.C.(b), în limba rusă şi editat ca atare în culegerea de documente Vostocinaia Evropa v dokumentah rossiiskih arhivov, 1944-1953...

Naomi Klein„Frica şi dezordinea reprezintă catalizatorul pentru fiecare pas înainte".

Majoritatea celor care supravieţuiesc unui dezastru devastator îşi doresc opusul unui nou început: ei îşi doresc mai degrabă să salveze ce mai poate fi salvat şi să înceapă reparaţiile la ceea ce nu a fost total distrus; îşi doresc să îşi reafirme legătura cu locurile care i-au format. „Atunci când reconstruiesc oraşul, mă simt ca şi cum mă reconstruiesc pe mine însămi", spunea Cassandra Andrews, domiciliată în cartierul puternic afectat al New Orleans-ului, Lower Ninth Ward, în timp ce curăţa molozul rămas de pe urma...

Prof. univ. dr. hab. Dinu Poştarencu, art-emis
Manifestând interes faţă de istoria Basarabiei, vom cunoaşte cu adevărat destinul dramatic al acestei provincii româneşti.

Cuvânt introductiv

În secolul al XIX-lea, numit secolul naţionalităţilor, ca urmare a mişcărilor general europene de transformări multiple de ordin politic, social, economic, cultural, ideologic, s-au desfăşurat procesele de formare a naţiunilor din Europa. În contextul acestor procese de modernizare a societăţilor europene s-au cristalizat limbile literare naţionale. Şi societatea românească, dominată de factorul naţional, s-a încadrat în cuprinsul acestor transformări...

CEZ„Avem demnitate şi onoare. Poporul ne-a încredinţat puterea, azi noi i-o dăm înapoi (...). Nu voi participa la o guvernare în care poliţia bate oamenii şi în care ameninţările cu proteste înlocuiesc dezbaterea politică" sunt declaraţiile răspicate făcute nu de preşedintele Traian Băsescu ori de premierul său de suflet Emil Boc în urma amplelor demonstraţii de la Bucureşti, din ianuarie-februrie 2012, ci de premierul Bulgariei, Boiko Borisov, care şi-a dat demisia în urma mitingurilor mamut provocate de creşterea preţului electricităţii. Tot aceste cuvinte, care invocă, în fapt, calităţi...

Ioan Marian, art-emisOamenilor le plac minciunile

Nu-mi ies din cap nişte întrebări generate de ceea ce se întâmplă prin lumea asta. Nu că m-ar interesa! Nu mă mai interesează de multã vreme ce se întâmplă în lume. Cam de când am înţeles cã degeaba mă interesează. Dar întrebări n-am cum să fac sã nu-mi mai încolţească în minte. Cred că acolo, în mintea mea, de când am început să uit pe rupte, terenul a devenit fertil pentru întrebări. Mai ales d-alea de nerăspuns:
- Pentru cine au jucat, de fapt, fioroşii antisemiţi, care, prin acţiunile lor, au generat curentul antisemit, care a făcut ce a făcut, iar la sfârşitul...

Ion Maldarescu, art-emis„Paşol na turbincă! Назад в С.С.С.Р.!"

În 1958, Gheorghiu-Dej, folosind ursul din codrii noştri, l-a păcălit pe Hrusciov, convingându-l să ordone Armatei Roşii: „Paşol na turbincă! Назад в С.С.С.Р.!" (Înapoi în U.R.S.S.!). Şi România a fost singura ţară din lagărul sovietic, care nu a mai avut, de atunci şi până în 2004, trupe de ocupaţie pe teritoriul ei. Celelalte ţări „surori şi prietene" au dat papucii ostaşului sovietic abia în 1990. După 46 de ani de la acel „Назад в С.С.С.Р.!", şi după aproape şase decenii de când românii doreau „să vină americanii", saltimbancul-şef al hoţilor şi al...

Onoare şi PatrieBlestemul trădării de neam

În ultimul timp, în ţara asta numită România se observă ceva ciudat. Românii devin din ce în ce mai nesimţitori, mai indiferenţi, mai criminali cu ei înşişi, îşi pleacă gâtul în jug cu o uşurinţă care te face să te întrebi dacă nu cumva suntem un neam de masochişti. Că dacii se aruncau în suliţe aducând ofrande cu ocazia unei nenorociri sau a unui eveniment crucial pentru societate, se ştie, dar de acolo până la a te lăsa otrăvit cu Codex Alimentarius, furat de zăcămintele de aur, Titaniu, sau Wolfram, tembelizat de sistemul HAARP, găurit şi cutremurat pentru...

Ducso Csaba - Nincs KegyelemCu mai bine de zece ani în urmă, Transilvania Jurnal, o gazetă ce apărea la Braşov, mi-a solicitat un interviu. Gazetarul dorea un pachet de răspunsuri la o categorie de întrebări cu privire la unele ameninţări şi factori de risc cu care se confrunta România, la acea vreme, şi care, din nenorocire, s-au amplificat, astăzi, incredibil de mult.

Atenţie la extremiştii unguri!

Sub privirile incapabililor şi inconştienţilor lideri ai neamului, care pretind că-şi iubesc ţara şi o apără cu preţul vieţii, aceasta, în realitate, se înconvoaie sub loviturile de măciucă ale revizionismului maghiar...

Barbu Cioculescu - Amintirile unui uitucDeşi în cele trei preambuluri ale mult-aşteptatelor sale memorii - „Amintirile unui uituc. Exerciţii de memorialistică", Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2012 - primul volum din patru plănuite -, domnul Barbu Cioculescu întoarce problema pe toate feţele, trecând de la nostalgie la autoironie şi de la seriozitate la atitudinea ludică, întrebarea care a stăruit multă vreme în mintea mai tuturor cititorilor şi apropiaţilor săi a fost aceea privind îndelunga amânare a redactării memoriilor de către cel care a fost fiul unuia dintre criticii literari interbelici de primă linie, cunoscând în chip...

Prof. univ. dr. Constantin Schifirnet , art-emisSe discută de către toată lumea despre calităţile şi defectele românilor, se compară poporul român cu alte popoare, şi, evident, se accentuează pe aşa zisul deficit de calităţi. În viziunea unora, românii au calităţi indubitabile: inteligenţa nativă, echilibrul, capacitatea de adaptare sau, cum afirma Mihail Ralea, adaptabilitatea, omenia, spiritul deschis şi comunicativ, toleranţa faţă de alte etnii, umorul, ospitalitatea ş.a.m.d., ca şi cum aceste calităţi nu ar fi decelate şi la alte popoare. Însă, în mai mare măsură sunt clamate defectele românilor, ceea ce i-ar distinge, necondiţionat...

Tigani şi prostituateRomânii sunt jidanii secolului al XXI-lea

Împotriva românilor s-a lansat o campanie oficială de propagandă. Nu există zi în care să nu apară știri despre curvele din România, despre hoții de buzunare din România, despre cerșetorii din România, despre criminalii şi violatorii din România. În Marea Britanie, Daily Mail chiar s-a specializat în biciuirea românilor. Cum să nu te enervezi, când acest articol despre românii care fură ajutoarele sociale ale britanicilor?[1] În Franța, Căile Ferate au pus în trenuri afișe cu „Atenție la hoții de buzunare ROMÂNI!". De fapt, în Franța, campania împotriva...

Ovidiu CureaS-a terminat vacanţa. Ne întoarcem spre Bucureşti. Pasagerii vin agitaţi şi transpiraţi pe burduful avionului. Deşi au locurile rezervate se chinuie să treacă unul în faţa celuilalt ca să intre printre primii în avion. Pe culoarul strâmt dintre rândurile de fotolii se împiedică în propriile bagaje care dintr-o dată au devenit prea mari. Din spate se aud voci nerăbdătoare şi nemulţumite că lucrurile merg prea încet. Se împinge. Cămăşile transpirate se lipesc şi se presează între ele. Colac peste pupăză stewarzii opresc intrarea în avion şi aşteaptă să se aşeze pasagerii deja intraţi. Pe burduf...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.