- „Nimic nou pe Frontul de Vest" -
Dintr-o recentă corespondenţă purtată cu un prestigios şi competent comentator economic (fac alergie la cuvântul inventat anal-ist) din Germania, şi excelent cunoscător al vieţii româneşti, am extras un fragment adecvat momentului:
„Cu mare amăraciune a trebuit să observ că după decembrie '89, cei care s-au perindat la putere, indiferent de culoarea lor politică, au practicat diletantismul, sub egida unui capitalism sălbatec, vânzând fără scrupule bogăţiile naturale ale ţării, pe baza unor şperţuri grase din partea beneficiarilor străini. Se pune întrebarea...
Dacă n-ar fi fost în esenţa lor tragică, faptele relatate ar fi pline de farmec... Şi cum să nu fie astfel, când luăm cunoştinţă de destinul într-adevăr fericit al unui document fundamental dintre cele purtând semnătura unui personaj istoric, l-am numit pe Mareşalul Ion Antonescu, desemnat categoric de opinia publică naţională în urmă cu mai mulţi ani pe prima poziţie în topul „Marilor Români" din toate timpurile, iar integrarea documentului în desfăşurările istorice îl plasează într-un moment decisiv al participării României la cel de-al doilea război mondial - lovitura de stat de la 23 august...
„La o zi după cumplitul 23 august 1944, Carol al II-lea declara în Novedades: «Este foarte bine că acest lucru s-a întâmplat prin intermediul unor înţelegeri cu vecinul nostru puternic - Uniunea Sovietică» şi susţinea «o colaborare sinceră cu Rusia, în viitor». Carol al II-lea a colaborat sincer cu sovieticii şi a negociat cu ambasadorul de la Ciudad de Mexico, Konstantin A. Umansky, un apropiat al de-al lui Stalin, întoarcerea pe tron. Dovezile sunt de necontestat! Carol al II-lea nota fericit: «Umansky arată ceva interes şi simpatie pentru noi, mai ales de când a aflat că mama Duduii (Elena...
După cum este arhicunoscut, un important tezaur românesc a ajuns în mâinile Rusiei Sovietice. Zeci de ani, România a deplâns această situaţie ca pe o tragedie naţională, pe bună dreptate. S-au făcut mai multe încercări de recuperare a tezaurului. Cele mai energice i-au aparţinut lui Nicolae Ceauşescu. Încercări, ceva mai timide, s-au făcut şi după decembrie 1989. Într-una din discuţiile pe această temă, purtate cu preşedintele Boris Elţân, acesta a declarat că tezaurul a reprezentat contravaloarea apărării României, care s-a putut dezvolta nestingherit, fără a fi prădată de puteri străine...
„... Putea-voi duce austeritatea persoanei mele după pilda Prototipului nostru, măcar până la drumul arzător al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocară şi chiar la primirea de lovituri şi scuipări pentru învăţătura Evangheliei ?...Căci de o încoronare de spini şi de întinsul mâinilor pe cruce... e prea greu să mai vorbim noi, muritorii de astăzi !..." (Episcopul Grigorie Leu)
Sub titlul „Însemnări din celulă", rândurile scrise de Mareşal sub imperiul cumplitelor realităţi ale zilei de 23 august 1944 trebuiesc cunoscute de întregul popor român şi de către toţi istoricii oneşti. Însemnările au fost scrise pe filele unei agende ce aparţinuse Regelui Carol al II-lea, găsită de către Mareşalul Ion Antonescu în încăperea-seif unde fusese închis.
Mareşalul Ion Antonescu nu a fost liderul politic şi militar perfect. Nici nu a urmărit aşa ceva, lucru imposibil, mai ales într-o ţară şi o zonă europeană cu nenumărate şi grave probleme moştenite ori create în plină prefacere. Iar aceasta, mai cu seamă, în vremea unui conflict de proporţii planetare, în care ostilităţile şi prefacerile n-au pornit, nu le-a determinat şi nici nu le-a încheiat el. Nimeni nu i-a tăgăduit însă pregătirea profesională de excepţie, inteligenţa superioară şi curajul, dovedit până şi în clipa supremă, când şi-a comandat singur plutonul de execuţie.
La începutul anilor 2000, sistemul internaţional a cunoscut schimbări importante, catalizate de modificarea politicii S.U.A. După ce, timp de opt ani, preşedintele Bill Clinton a susţinut o politică de dezvoltare economică trainică, cunoscând cea mai bună perioadă a economiei S.U.A. de după cel de Al Doilea Război Mondial, regimul noului preşedinte George W. Bush a trecut la o politică bazată pe promovarea unor operaţiuni militare (agresiuni) în diverse părţi ale Globului. Regimul politic american avea nevoie de un nou adversar care să justifice cheltuielile de înarmare şi de dezvoltare a...
Cele aflate în cartea aceasta le gândim sau ni le povestim zilnic mai toţi şi mulţi le-am putea scrie dacă am avea experienţa, competenţele, luciditatea, puterea de analiză, harul de exprimare şi - nu în ultimul rând - curajul autorului ei. Generalul Mircea Chelaru a avut o carieră militară spectaculoasă, în săgeata, brusc lansată şi brusc întreruptă; s-a încercat, ca politician, în câteva partide şi mişcări, dar nu pare fi făcut pentru genul de politică de pe Dâmboviţa şi îşi împlineşte acum menirea ca lider de opinie în agora (nu-i zic societate civilă, căci la noi au compromis destui...
„Am învăţat că părinţii mei şi-au făcut treaba aşa cum au ştiut ei mai bine. [...] Am învăţat că familia e mai importantă decât aurul şi banii. Viaţa nu e aşa cum zic alţi că e... e aşa cum o faci tu." (Octavian Paller)
Ideea de democraţie stă la baza societăţii moderne, astfel încât oricare alt sistem politic este cel puţin considerat mai „rău", dacă nu este combătut pe faţă în numele dreptului tuturor popoarelor la libertate şi la autodeterminare. Puţini sunt cei care îşi dau seama de importanţa rolului celor ce administrează informaţia, de importanţa acesteia în formarea convingerelor şi percepţiei opiniei publice asupra realităţii. Dacă este evidentă importanţa atribuită propagandei şi manipulării informaţiei într-un regim totalitar, ideea de democraţie pare a vrea să interzică orice formă de dezinformare...
Adică Ambasada Roz, așa ajunsese să fie poreclită, par les connaisseurs, Ambasada Statelor Unite din România. Mai pe românește spus, Ambasada homosexualilor. Asta pe vremea când la București ambasador al Statelor Unite ajunsese unul, Michael Guest. Ne-am tot crucit noi, românii, homofobi - parcă așa se zice -, homofobi cum ne-a lăsat bunul Dumnezeu. Un homosexual declarat, fudul de beteșugul său, pe care nu se sfia să-l afișeze cu ostentația unui bulibașă care-și pune pe el toate lanțurile de aur pe care le poate duce. Cu un astfel de individ ne-am pomenit la București ca ambasador al...
Nicolae Szekely a publicat până în prezent trei cărţi de poezie: „Astrele interioare", Timişoara, Ed. Signata, 2000, „Stările imnice", Arad, Ed. Mirador, 2001 şi „Buletin de ştiri", Arad, Ed. Mirador, 2006, ultima apărută şi de care ne ocupăm mai jos. Volumul liliputan „Astrele interioare" încorporează imnuri către divinitate, notaţii de atmosferă interioară, stările unui subiect sensibil la venerabila frumuseţe a naturii şi subjugat de melancolia „trecerii". Mai apoi, statuia poetului ca arhitect al lumilor secrete (alchimie, kabbala etc.) repostată în circuitul poeziei de astăzi nu mai are...
