Asociaţia Magistraţilor din România (A.M.R.), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (U.N.J.R.), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (A.J.A.D.O.) şi Asociaţia Procurorilor din România (A.P.R.) s-au intâlnit la Bucureşti, pe data de 12 februarie 2020, cu experţii Comisiei Europene aflaţi în misiune în România în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (M.C.V.), pentru a le prezenta punctul de vedere argumentat al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cu privire la situaţia din justiţie, la modul în care aceasta situaţie a fost reflectată în rapoartele M.C.V. şi la necesitatea ca rapoartele să ţină seama riguros şi nepartinitor de realitatile sistemului judiciar din România.

Reprezentanții celor patru asociații profesionale de magistrați au susținut că, pentru îndeplinirea obiectivelor M.C.V., este esențial că rapoartele Comisiei Europene să pornească de la o situație legală și factuală corectă și completă, în caz contrar recomandările emise de experții europeni fiind nu doar grav viciate, ci și având potențialul de a denatura scopul mecanismului, care trebuie să fie acela de a consolida și apară independența justiției. Or, astfel cum au arătat cele patru asociații profesionale, ultimele rapoarte MCV conțin erori factuale grave, având un caracter vădit subiectiv, atât prin modul distorsionat de raportare a unor stări de fapt, cât și prin omiterea unor probleme grave ale justiției din România, a căror existența a fost dovedită și nu mai poate fi ignorată.

A.M.R., prin judecător Andreea Ciucă, a subliniat, astfel cum A.M.R. a făcut-o de mai multe ori, că M.C.V. privește în mod direct sistemul judiciar, recomandările trebuind să aibă că scop consolidarea independenței justiției.

În acest context, A.M.R. a accentuat importanţa vădită a acurateței premiselor pe care trebuie să se fundamenteze recomandările tocmai pentru că vizează sistemul și magistrații, deopotrivă, cu efecte importante asupra actului de justiție și, prin urmare, asupra cetățenilor. Magistrații nu pot neglija existența, în rapoartele M.C.V., în mod repetat, a unor afirmații eronate, nereale, în fapt și în drept, pe care s-au clădit unele dintre recomandări. Semnalarea acestor erori/nerealitati nu înseamnă negarea importanței M.C.V. pentru Statul Român, în calitate de membru U.E., ci, dimpotrivă, subliniază necesitatea că magistrații, sistemul de justiție, instituțiile și cetățenii să beneficieze de recomandări caracterizate prin acuratețe, exactitate, rigurozitate.

În ultimii ani, A.M.R. a arătat public și argumentat faptul că modalitatea de culegere a datelor pentru întocmirea rapoartelor M.C.V. a permis strecurarea unor nerealitati/afirmații trunchiate care nu pot face decât deservicii independenței justiției pentru că nu reflectă situația-premisa în mod corect. A.M.R. a evidențiat și că obiectivele inițiale ale MCV au fost modificate, acestea ajungând, în final, să fie reduse la lupta anticorupție, și această văzută subiectiv, doar prin prisma cantitativă a trimiterilor în judecată, ignorându-se respectarea drepturilor celor acuzați și soluțiile definitive de achitare, pronunțate de instanțe. Acest lucru a fost punctat și în „Memorandumul privind Justiţia”[1] Deși acest document programatic a fost adoptat de peste 80% din adunările generale ale judecătorilor, în septembrie 2016, nu s-a făcut nici o referire la el în rapoartele M.C.V.

Rapoartele M.C.V. au privit, în mod aproape exclusiv, progresele din domeniul justiției prin prisma luptei împotriva corupției și a acțiunilor preventive în materie de corupție, lăsând impresia greșită că acestor obiective - cărora nu li se poate nega importantă pentru societate - li s-ar subsuma întreagă sau cea mai mare parte a activității sistemului de justiție. În plus, locul și rolul instanțelor de judecată a fost aproape complet neglijat. Atunci când s-au referit la combaterea corupției la nivel înalt, rapoartele M.C.V. au avut în vedere D.N.A. și, sporadic, I.C.C.J. (în această ordine!), cu accent pe „independență sau eficacitatea D.N.A.”. Curțile de apel au fost amintite pasager, cu trimitere la combaterea corupției la nivel înalt, iar când s-a vorbit despre combaterea corupției la toate nivelurile, rapoartele au ignorat, fără justificare, celelalte instanțe de judecată.

Excluderea referirilor la activitatea majorității instanțelor, esențiale în înfăptuirea progreselor justiției din ultimii ani, dovedește o înțelegere deformată a fenomenului judiciar românesc. În aceste condiții, referirile, rare și tangențiale, în unele dintre rapoartele M.C.V., la „volumul de muncă excesiv al instanțelor”, care continuă să „greveze asupra consecvenței hotărârilor judecătorești”, abordarea itinerantă, urmată de abandonarea problemelor infrastructurii instanțelor (deosebit de grave în unele cazuri), nu sunt de natură că contureze o imagine clară și obiectivă a realităților sistemului de justiție și nici să contribuie la rezolvarea problemelor din sistem.

A.J.A.D.O., reprezentată de judecător Florica Român, a adresat o serie de întrebări experților Comisiei Europene, atrăgând atenția acestora asupra unor omisiuni inadmisibile din cadrul rapoartelor M.C.V. Această a reamintit declarația deosebit de gravă făcută de fostul președinte C.C.R., Augustin Zegrean, care a spus că „a două sau a treia zi după ce a fost chemat la D.N.A. domnul Greblă, am făcut singură conferință de presă din viață mea de judecător la C.C.R. și am spus ce se întâmplă. Am spus inclusiv că suntem amenințați de S.R.I. Seara, la dumneavoastră la post s-a spus: « Ce vrea Zegrean, să-l apărăm noi? »  Tot în zilele acelea a fost la noi la Curte o delegație a M.C.V. Un judecător de la Curte le-a spus: « Mie îmi este frică să mai fiu judecător la Curte ». S-a notat și notat a rămas”.

 

De asemenea, președintele A.J.A.D.O. a menționat înregistrarea convorbirii procurorilor din cadrul D.N.A. Oradea, devenită publică și necontestată de aceștia, când complotau cum să facă dosare judecătorilor pentru a le induce acestora o stare de frică, arătând că aceste amenințări s-au și materializat în dosare penale în care judecători au fost anchetați pentru soluțiile pronunțate. Președintele A.J.A.D.O. a întrebat experții M.C.V. dacă au avut vreo discuție cu judecătorii, pentru a vedea opinia acestora, față de aceste fapte notorii, de o gravitate fără precedent. Totodată, președintele A.J.A.DO a arătat că abuzurile din anchetele penale asupra judecătorilor și procurorilor, făcute publice, au fost ignorate, în mod inexplicabil, de rapoartele M.C.V., iar președintele A.M.R. a punctat că situația este cu atât mai gravă cu cât, la dată întocmirii ultimului raport M.C.V., există raportul Inspecției Judiciare care proba aceste abuzuri - act care ulterior a fost adoptat prin hotărâre a Plenului C.S.M. Singură referire din raportul M.C.V. la aceste abuzuri a fost că “au fost puternic contestate de Ministerul Public și de D.N.A.”, afirmație neînsoțită de nicio explicație, de niciun detaliu, de nicio fundamentare.

A.P.R. a adus la cunoștință experților M.C.V. împrejurarea că pentru prima dată asociația a fost invitată la astfel de discuții; a prezentat punctual (așa cum a susținut în mod public de-a lungul timpului) necesitatea existenței S.I.I.J., fie în formă de organizare actuală, fie prin reorganizarea acesteia și nicidecum desființarea ei; a menționat motivele pentru care această structura a fost înființată și erorile factuale conținute în Rapoartele M.C.V. cu referire la această chestiune, precum și la activitatea S.I.I.J. (spre exemplu, eroarea reținută în Raportul M.C.V. privind redeschiderea urmăririi penale în anumite cauze). Totodată, A.P.R. a prezentat experților date reținute în Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 225/15.10.2019, cu referire la Raportul Inspecției Judiciare privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea autorității judecătorești în cauzele de competență DNA vizând magistrați sau în legătură cu acestea.

Având în vedere aspectul negativ reținut în Raportul M.C.V. privind „retragerea nemotivată de către S.I.I.J. a 2 recursuri promovate de D.N.A .în cauze soluționate de această din urmă structură”, Asociația Procurorilor din România (A.P.R.) a argumentat experților M.C.V. că aceste două demersuri ale S.I.I.J. au avut la baza o analiză temeinică și punctuală a soluțiilor primei instanțe în raport de probele aflate la dosarul de urmărire penală, precum și cele efectuate în cercetarea judecătorească, cât și împrejurări ulterioare de natură a face necesară retragerea cailor de atac (spre exemplu, împrejurarea că, față de procurorul care a formulat trimiterea în judecată pentru mai mulți inculpați din cauzele amintite, a fost dispusă măsură controlului preventiv pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra înfăptuirii justiției).

A.P.R. a punctat și faptul că existența unei secții pentru investigarea magistraților nu este o noutate, o acțiune unică, o asemenea structura existând de mulți ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În plus, S.I.I.J. este prevăzută în Legea de organizare judiciară, la fel că D.I.I.C.O.T. și D.N.A., iar, mai mult, recrutarea și numirea procurorilor la SIIJ beneficiază de garanțiile date de competență Plenului C.S.M. în această materie. De asemenea, APR a făcut referiri cu privire la necesitatea implementării Deciziilor Curții Constituționale, menționând că respectarea Deciziilor Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea.

U.N.J.R., prin judecător Dana Girbovan, a arătat că această întâlnire este prima din ultimii ani avută de aceste asociații cu reprezentanții M.C.V., adică prima la care aceste asociații profesionale au fost invitate, în ultimii ani, motiv pentru care a predat experților un material scris, de 225 de pagini, conțînând unele dintre documente celor patru asociații profesionale, din 2016 până în prezent, în care se regăsesc, punctual, analize tehnice, clar argumentate, ale problemelor din justiție, dar și ale erorilor cuprinse în diverse rapoarte, inclusiv ale M.C.V.

U.N.J.R. a insistat asupra documentelor privind imixtiunea nelegală a serviciilor secrete în actul de justiție și asupra raportului Inspecției Judiciare care conține probe ale abuzurilor în anchetele desfășurate împotriva magistraților, cu menționarea numărului mare al judecătorilor instanței supreme și ai altor instanțe, împotriva cărora au fost deschise anchete penale, aceste probe fiind confirmate prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 225/2019, care a aprobat raportul Inspecției Judiciare. Argumentele și cifrele din raportul Inspecției Judiciare sunt grăitoare, a punctat președintele U.N.J.R.

Solicitarea finală a celor patru asociații profesionale a fost că raportul M.C.V. din anul 2019 să fie refăcut, atât pentru a corecta erorile vădite din el, cât și pentru a reliefa corect și complet starea de fapt. Fără acest demers strict necesar, nu se va putea vorbi despre rapoarte și recomandări viitoare în acord cu scopul M.C.V., continuarea unei prezentări/analize cu evidente accente nereale, de un formalism inutil, nefăcând decât să contribuie la agravarea problemelor din justiție, și nu la rezolvarea acestora[2].

Jud. dr. Andreea Ciuca - A.M.R.
Jud. Dana Girbovan - U.N.J.R.
Jud. Florica Roman - A.J.A.D.O.