L’ultimatum de l’O.T.A.N. à l’Ukraine : «Vaincre avant l’Hiver ou mourir!».
„în Ucraina, 32% cred că Kievul are nevoie de șase luni sau un an pentru a câștiga, 30% - mai mult de un an, iar 17% cred că este nevoie de câteva luni sau mai puțin pentru a câștiga. Doar 1% dintre cetățenii ucraineni nu cred în victoria Ucrainei. Dacă pornim de la ceea ce este în mintea celor mai mulți dintre cunoscuții mei din Ucraina, atunci rezultatele sondajului în ansamblu reflectă realitatea psihică. Ei cred cu adevărat în victoria lor inevitabilă. Cu sinceritate” (Andrew Vajra)
Realitatea viitoarei înfrângeri ucrainene.
În ciuda tuturor retoricii sale publice, N.A.T.O. a fost de acord cu un plan secret pe șase luni pentru Ucraina. Este un caz de „înfrângere sau moarte” până în decembrie. Sau forțele ucrainene, folosind tot arsenalul pe care aliații N.A.T.O. îl pot oferi - de la muniții cu dispersie americane la rachete „Storm Shadow” franco-britanice și tancuri germane Leopard - vor câștiga teritoriu și un avantaj în fața rușilor, sau regimul de la Kiev va fi distrus și va trebui să se retragă la Lvov în timp ce N.A.T.O. se va retrage la vest de granițele poloneze și românești - capabilitățile sale militare învinse, iar articolul cinci rămas intact.
Nu este un secret. „Orice se va realiza până la sfârșitul acestui an va sta la baza negocierilor”, a anunțat președintele ceh Petr Pavel, fost general în armata cehă și N.A.T.O., în prima zi a reuniunilor la summit de la Vilnius. Nu există mai mult de șase luni de oportunitate, a adăugat Pavel, care „se va închide mai mult sau mai puțin până la sfârșitul acestui an”. După aceea, „vom vedea o nouă scădere a voinței de a sprijini masiv Ucraina cu mai multe arme”. Diferența dintre „plusul și minusul” cehilor i-a fost explicată la telefon președintelui ucrainean Vladimir Zelensky de Henry Kissinger. Dar telefonul era trucat, iar Kissinger s-a adresat în schimb către Stavka de la Moscova, sub masca falșilor Vovan și Lexus.
După ce s-a justificat îndelung pentru că s-a opus inițial aderării Ucrainei la N.A.T.O. și apoi a pronunțat greșit cuvântul „anormal”, Kissinger a recunoscut că administrația Biden se străduia să combată opoziția guvernului european față de aderarea Ucrainei la N.A.T.O. Ucrainenii trebuie să lupte și împotriva acestui lucru, a sugerat el. Atâta timp cât Statele Unite îl susțin pe Zelensky, este necesar ca ofensiva ucraineană să demonstreze măcar mici avantaje teritoriale; abandonarea celor mai mari ambiții (cum ar fi Crimeea); și abia atunci se vor acceptă discuțiile de încetare a focului. Deși Kissinger i-a spus lui Zelensky că a vorbit cu „militarii” americani, el nu a dat nicio indicație că aceștia l-ar fi avertizat că ucrainenii riscă înfrângerea pe câmpul de luptă și pierderea în același timp de teritoriu și sprijin european.
La ritmul actual al victimelor pe câmpul de luptă - anunțat de Ministerul Apărării numărând conservator - până la 31 decembrie, armata ucraineană va pierde între 75.000 și 100.000 de morți și până la 300.000 în luptă sau în afara acesteia. În același timp, distrugerea armelor N.A.T.O. se va accelera mai repede decât le pot reaproviziona și livra statele N.A.T.O., sau chiar livra piese de schimb pentru a menține stocul supraviețuitor pe front. Până când generalul rus „Winter” (Generalul „Iarnă” - n.r.) va prelua controlul câmpului de luptă, vor rămâne prea puțini luptători ucraineni și nu vor mai fi suficiente arme și muniții pentru a rezista începutului ofensivei ruse. O zonă demilitarizată de mine și submuniții se va întinde pe câteva sute de kilometri la vest de împrejurimile Odesei, Nikolaev și Harkov; vor abandona și Kievul atunci cân vor fi abandonați. Obiectivul rus va fi atunci acela de a aduna ceea ce va mai rămâne din regimul ucrainean: steaguri, tatuaje, bani și planuri antiteroriste, într-o enclavă din jurul Liovului. Fereastra N.A.T.O., așa cum a numit-o generalul Pavel, va fi deschisă pentru un timp, dar apoi va fi închisă pentru a împiedica N.A.T.O. însăși să „răcească”.
Unul dintre rezultatele neraportate ale revoltei lui Wagner și ale întâlnirii din 29 iunie de la Moscova dintre președintele Vladimir Putin și Evgheni Prigojin este angajamentul lui Putin de a lupta pentru nimic mai puțin decât ruinarea Ucrainei la Lvov/Lviv și retragerea N.A.T.O. spre vest, pe urmele „Grande Armée” a lui Napoleon și ale Wehrmacht-ului. Și acest lucru este de neînțeles la sediul N.A.T.O.
Textul de 22 de pagini și 90 de paragrafe al acordului la care au ajuns aliații N.A.T.O. precizează în penultimul al 89-lea paragraf că „N.A.T.O. rămâne cea mai puternică Alianță din istorie. Ca și în trecut, vom rezista testului timpului, apărând libertatea și securitatea aliaților noștri și contribuind la pace și securitate. Pentru a face acest punct mai puțin decât o dorință, paragrafele precedente țin Ucraina în afara alianței N.A.T.O., dar cu o promisiune verbală care face ca viitorul nedefinit să pară prezent.
„Viitorul Ucrainei este în N.A.T.O. Reafirmăm angajamentul pe care l-am luat la Summit-ul de la București din 2008 că Ucraina va deveni membră a N.A.T.O. și recunoaștem astăzi că drumul Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină a depășit necesitatea Planului de acțiune pentru aderare. Trecând din prezent în viitor, comunicatul promite interoperabilitate cu managementul armamentului N.A.T.O. și comanda și controlul comun pentru războiul împotriva Rusiei (și China).
Aliații vor continua să sprijine și să revizuiască progresele Ucrainei în ceea ce privește interoperabilitatea și reformele suplimentare din sectorul democratic și de securitate care sunt necesare. Miniștrii de externe ai N.A.T.O. vor evalua în mod regulat progresele înregistrate în cadrul Programului național anual adaptat. Alianța va sprijini Ucraina în implementarea acestor reforme în drumul său către viitoarea aderare.
Am decis să înființăm Consiliul N.A.T.O.-Ucraina, un nou organism comun în care Aliații și Ucraina stau ca membri egali pentru a promova dialogul politic, angajamentul, cooperarea și aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei la aderarea la N.A.T.O. Acesta va prevedea consultarea, luarea deciziilor și activități comune [sic] și va servi, de asemenea, ca mecanism de consultare în criză între N.A.T.O. și Ucraina”.
Impactul i-a determinat pe aliații N.A.T.O. să se retragă pe Vistula și Oder spre Berlin și Paris cu următoarea recunoaștere: „Vom putea invita Ucraina să se alăture Alianței atunci când Aliații vor fi gata să ajungă la un acord și că condițiile vor fi îndeplinite”. Nu putem fi de acord acum. Condițiile nu pot fi îndeplinite, nu vor putea fi îndeplinite, dacă și când - după iarna care vine - s-a acordat capitularea forțelor armate ucrainene și a început retragerea spre Lvov, lăsând zona demilitarizată (DMZ) și Novorossiya la Est. .
Ofițerii de stat major francezi au recunoscut această retragere camuflând-o drept „nu un război francez, poate fi un război american”. Potrivit unui alt general francez în retragere, Jean-Bernard Pinatel, „Nu cred deloc în succesul contraofensivei ucrainene... cel mai mare dezavantaj cu care se confruntă Ucraina este [nu] atât cantitatea de echipament militar, care, apropo, nu este întotdeauna de înaltă calitate, pentru că Occidentul furnizează Kievului echipamente învechite. Cea mai mare vulnerabilitate a Ucrainei este oamenii săi, sau mai degrabă lipsa acestora. Cei mai buni luptători ai săi au murit între timp”.
Generalii germani pensionari au spus aceleași lucruri în public în numele ofițerilor de stat major în serviciul activ din Berlin, care rămân sub ordinul guvernului german. (generalul-maior în retragere Harald Kujat; viceamiralul Kai-Achim Schonbach; și generalul de brigadă în retragere Erich Vad). Pentru a duce război împotriva Rusiei, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholtz nu numai că își presează liderii militari, dar și evită responsabilitatea și votul Adunării Naționale și a Bundestagului. În prima linie, rata zilnică actuală de victime pentru forțele, bărbați și arme ucrainene, începând cu 1 iulie arată astfel:
- Pierderi ucrainene de bărbați și femei în prima săptîmână a lunii iulie a.c. (Tabel)
Dacă pierderile zilnice de bărbați sunt în medie de 500 pe zi și ritmul operațiunilor ofensive ucrainene continuă, atunci până la 31 decembrie, pierderile ucrainene vor fi însumat încă 75.000 de oameni. Dacă rata atacurilor crește și numărul de morți în acțiune (KIA) va ajunge în medie la 715, așa cum sa întâmplat în prima săptămână a acestei luni, numărul total de victime va ajunge la 107.000. Până atunci rezervele strategice ale oamenilor se vor fi epuizate. Pierderile de tancuri, alte vehicule blindate, artilerie și lansatoare de rachete cresc, de asemenea, într-un ritm mai rapid decât poate repara sau înlocui N.A.T.O. Noul comunicat al summit-ului se angajează „să intensifice în continuare sprijinul politic și practic pentru Ucraina, pe măsură ce aceasta continuă să-și apere independența, suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și să urmărească sprijinul nostru atât timp cât este nevoie. Timpul necesar este scurt pentru că timpul se scurge pentru regimul de la Kiev; iar înlocuitorul său din Lvov nu va avea nici spațiu, nici întindere, nici forță de muncă pentru a-și recâștiga teritoriul pierdut.
- Rezervele de arme strategice ale ucrainei și realizările N.A.T.O (Tabel)
Evaluarea rusă, publicată în mod deschis săptămâna aceasta, este că „până la sfârșitul anului Kievul nu va avea o rezervă strategică blindată - volumul proviziilor străine către Ucraina este în scădere. nu este un secret că capacitatea de luptă a Forțelor Armate ale Ucrainei. [AFU] mizează pe aprovizionarea cu obuze și echipamente din străinătate.Am analizat deja momentul în care s-a primit, costurile și pierderile acestor operațiuni și putem vedea punctul culminant al acestor eforturi [pe câmpul de luptă]. pierderile sunt mari și nu există nimic care să le înlocuiască, deoarece livrările nu se pot face instantaneu. Trec aproximativ patru până la cinci luni între perioada de anunțuri active de livrări și faptul efectiv al transferului de arme la Kiev. În acest moment, distrugem coloane de tancuri al căror transfer de vehicule blindate a fost promis chiar la începutul anului 2023. Nuanța este că nu au fost anunțate livrări suplimentare în al doilea trimestru, poate că se va anunța ceva la summitul N.A.T.O. de la Vilnius, dar sosirea tancurilor și a vehiculelor de luptă din infanterie nu se va face înainte de începutul anului 2024. Dacă contraofensiva ucraineană eșuează, armata rusă va avea un avans suplimentar. Dacă cel puțin cele 471 de tancuri promise de Occident au ajuns deja în Ucraina, atunci sunt așteptate doar alte 286, dintre care unele nu vor ajunge până în 2024. Situația este similară cu vehiculele de luptă și obuzierele infanteriei - mai mult de două treimi din livrările totale planificate au fost deja implementate, deci practic nu au mai rămas rezerve. În ciuda faptului că ceea ce a fost deja livrat și ceea ce ar trebui să fie livrat este inferioară cantitativ față de cele vechi echipamente sovietice în serviciu cu Ucraina (nu avem nici măcar considerate vehicule care pot fi canibalizate pentru piese sau modernizate.) Perspectiva este clară: la orizontul următoarelor șase luni, AFU nu va avea resurse pentru a reumple unitățile subțiate. Echilibrul de forțe din față ar putea oscila considerabil în favoare”.
Un veteran american cu serviciul N.A.T.O. în Afganistan adaugă: „Având în vedere incapacitatea N.A.T.O. de a compensa pierderile de material ucrainean pe front, baza de recruți de la baza baroului și creșterea abilităților militare ruse la toate nivelurile, am putea foarte bine să vedem că decizia de a stabili un DMZ înainte de sfârșitul toamnei. Din volumul de rapoarte pe care le-am citit cu privire la atacurile ruse asupra huburilor logistice, zonelor de depozitare și de depozitare din Ucraina, sunt uimit de cât de bine reușesc să mențină ritmul actual al operațiunilor. Acestea fiind spuse, ucrainenii și managerii lor par să facă o treabă bună păstrând secrete multe informații referitoare la lipsuri sau întreruperi. Da, auzim despre necesitatea unui astfel de sistem de arme sau muniție, dar citind rapoartele din ambele părți, obuzele, rachetele, rachetele etc., continuă să zboare separat de partea ucraineană pe linia rusă a apărare cu regularitate – dar și cu o lipsă de calitate care pare nelimitată. Un indiciu al eficacității interdicției rusești este incapacitatea ucrainenilor de a concentra forțe puternice în orice moment pentru a obține o descoperire. Concentrarea din Artemovsk [Bahmut] oferă câteva indicii. Sunt peste şaizeci de mii de ucraineni şi legionari străini concentraţi pe acest front. Compoziția este puternic mecanizată și bine susținută de artilerie. Sunt în mod constant în acțiune, în mod constant la atac. Și totuși, în ciuda faptului că sunt foarte amenințători și îi depășesc numeric pe apărătorii ruși, aceștia nu au realizat mare lucru în timp ce cheltuiau resurse uriașe.
Privind alte sectoare ale liniei, cum ar fi Zaporojie și sudul Donbassului, se pare că atacurile, deși violente, nu au același nivel de forță sau rezistență. Rușii sunt suficient de încrezători încât să cedeze teren, să-și bombardeze tranșeele abandonate, să-i forțeze pe ucraineni să se retragă sau să se confrunte cu măcelări și să repete procesul iar și iar. Ucrainenii pur și simplu nu au resursele pentru a-i învinge pe ruși, a împinge atacul și a obține câștiguri reale. Există mai multe motive pentru a explica acest lucru. Muniția, combustibilul, piesele de schimb, chiar și alimentele, pot fi toate în aprovizionare mai mică decât raportează oricine. Rutele logistice și transportul pot fi compromise până la punctul în care doar segmente ale frontului pot fi aprovizionate în mod adecvat la un moment dat - o mare parte din aceasta se poate datora efectelor persistente ale războiului electric. Grevele rusești împotriva centrelor de comandă și control ale N.A.T.O. ar putea submina capacitatea Ucrainei și a N.A.T.O. de a coordona trenurile de aprovizionare. Acesta este un aspect foarte subestimat al războiului. De la New York, centenarul Henry Kissinger a confirmat falsându-l pe Zelensky că administrația Biden dorește ca forțele ucrainene să demonstreze suficiente câștiguri împotriva rușilor pentru a păstra sprijinul din partea țărilor europene și să nu riscă discuții de încetare a focului. în caz contrar, europenii își vor înceta sprijinul și vor refuza admiterea Ucrainei în NATO.
„Europa, a spus Kissinger, s-a organizat pentru a învinge Rusia și ar fi anormal [sic] dacă Finlanda și Suedia intra în N.A.T.O., dar Ucraina, care a sacrificat atât de mult, nu este admisă în N.A.T.O.... Ucraina va fi o țară importantă după război, iar după reconstrucția ei ar trebui să fie în N.A.T.O.... Am avut o întâlnire Bilderberg... și a fost foarte ciudat că țările europeni care luptă [Rusia] – din punct de vedere tehnic, vă susțin – la această întâlnire nu a fost în favoarea aderării [Ucrainei] la N.A.T.O., am fost... Va fi dificil să organizez aderarea la N.A.T.O. Între negocierile de încetare a focului și negocierile finale de pace, Kissinger a spus: „Voi [Zelensky] înțelegeți că, după o încetare a focului, va fi foarte dificil să începeți din nou războiul cu sprijinul deplin al aliaților... Cred că tendința din America. acum este spre o încetare a focului...cred că vei putea să-ți duci ofensiva actuală cu sprijin deplin.Cred că oamenii noștri cred că nu vei avea complet succes, că vei recâștiga un teren, dar nu totul.Așa sunt soldații mi-a spus”[1].
Aranjament grafic – I.M.