Un istoric are avantajul de a judeca prezentul si viitorul pe baza zestrei informaționale acumulate de-alungul activității de cercetare a documentelor, de coroborare a surselor, de comparare a faptelor și a evenimentelor, de analizare a fenomenelor in toata complexitatea lor, astfel încât poate ajunge la o înțelegere a evoluțiilor politice, sociale și de alta natură, mai obiectivă , mai apropiată de adevăr, cu probabilitate de concretizare mai mare decât aceea pe care ar da-o o abordare simplistă , caracteristică, din păcate politicienilor aflati de un sfert de secol la cârma țării , pentru că despre oameni politici nu putem vorbi, aceștia putându-se număra pe degetele unei singure mâini. Afirmația de mai sus exclude însă reaua voință, trădarea intereselor naționale în favoarea unor interese străine, mita, corupția; include însă copios prostia, dezinformarea, tembelismul, necunoașterea realităților dar și o incultură crasă.

Nu sunt o adeptă a teoriei „conspirațiilor" prin care, practic, se poate explica orice și oricând. Teoria asta , cu o mare doză de fatalism, exclude de la sine răspunderea pentru orice nenorocire care s-ar abate asupra unei națiuni, asupra destinului ei. Exclude folosirea oricăror mijloace de împotrivire sub cele mai simpliste și comode „motivații" ,exclude lupta pentru apărarea intereselor naționale chiar și prin asumarea unor riscuri majore.De regulă, abandonarea rezistenței în fața unor ingerințe externe,cu motivația că „altfel nu se putea" nu exonerează de răspundere pe autorii unor decizii care afectează grav valorile naționale românești, interesele naționale ale țării, decizii cu grave consecințe pe multiple planuri și pe timp nedeterminat. Acest gen de decidenți au însă curajul de a vopsi în alb strălucitor actele antinaționale pe care le-au comis și de a le prezenta celor neinformați sau interesați, la rândul lor, în susținerea unor astfel de „machiaverlâcuri" diplomaticești ca pe niște „realizări" de importanță istorică. Dacă deschizi o carte de istorie adevărată, găsești nenumărate exemple.

Stalin a încheiat cu Hitler, în 23 august 1939, pactul secret prin care și-au împărțit teritorii și sfere de influență; Stalin și corul din jurul său au susținut că acest pact „a salvat omenirea de război"! Churchill, Stalin și Roosevelt au împărțit și ei în mare secret lumea , fără să consulte chiar lumea aceea a cărei soartă au decis-o la masa verde! Chiar și în România, țară copârțită sub pretexte ca "eliberare de sub jugul burghezo-moșieresc", sau „apărarea drepturilor minorităților", și altele, s-au găsit personaje care și-au asumat acte prin care voința națiunii nu a fost consultată, Intrarea în N.A.T.O. ar fi fost „condiționată" de încheierea tratatului de bază cu Ucraina Total favorabil Ucrainei - cum au afirmat chiar liuderii săi - total nefavorabil României, tratatul nu a „cumpărat" intrarea în N.A.T.O. Ne este prezentat ca o mare realizare a politicii externe a administrației Emil Constantinescu. La fel, imensa moștenire lasată de Emanoil Gojdu tinerilor români din Transilvania a fost „cedată" Ungariei de guvernarea Tăriceanu-Ungureanu-Băsescu pentru ce? Pentru bunele relații cu această țară! I-a întrebat cineva ceva pe români, a dat Biserica Ortodoxă Română, care era executoarea testamentară a lui E. Gojdu, acordul ei de renunțare la această uriașă avere? NU! Tratatul s-a semnat, a intrat în vigoare, Parlamentul nu l-a ratificat dar nu s-a mai schimbat nimic!. Ce s-a dat, e bun dat! Ce a câștigat România? Umilință, pierderea unei mari averi istorice. Probabil avantaje sorosiste prin susținătorii acestui sistem. Să nu scăpăm din enumerare Tezaurul de la Moscova.

Ce a determinat trimiterea acelei faimoase telegrame ministrului României la Moscova, Dumitru Prunariu, prin care i se interzicea continuarea negocierilor cu Moscova privitor la Tezaurul românesc? Cei ce au elaborat acea telegramă - Ungureanu-Leuştean - n-au explicat nimic nici până în ziua de azi. Mai există o comisie-fantomă româno-rusă care bate apa în piuă și „rămâne cum ne-am înțeles", adică noi nu știm nimic, voi aduceți degeaba tot felul de documente., mai schimbăm o vorbă și ne întoarcem la ale noastre!
Ca să răspund unei afirmații alăturea cu drumul: este adevărat că "istoricii nu încheie tratate" , decât poate, când sunt ei înșiși politicieni sau oameni politici (vezi cazul M.R.U.- Leuștean), dar ei sunt deținătorii unor informații, a unor documente care le-ar fi de folos decidenților politici dacă le-ar consulta. Ar fi puși la adăpost nu numai de gafe și hotărâri neconforme cu mersul istoriei la români, dar ar înțelege mai corect acel „de ce"? trebuie sau nu făcut un anume lucru. Cândva, M.A.E. constituise la nivelul conducerii o comisie de consultare formată din istorici - din care am avut onoarea să fac parte. Se discutau multe și felurite probleme acolo, cu participarea celor din conducerea Ministerului, se lămureau o serie de necunoscute, eram întrebați despre aspecte mai puțin știute ale istoriei naționale și internaționale.. Nu elaboram tratate și convenții internaționale dar decidenții din Minister aflau ceea ce trebuia pentru proiectele din agenda lor.

De ani buni auzim altă „muzică": „istoria începe cu noi!" Numai niște capete goale pot debita asemenea enormități! În orice caz, politica acestor capete cu creiere bine spălate, puse pe cai mari în România, au scos treptat și sistematic. Istoria Neamului din preocupările școlilor de toate gradele. Pentru că fără istorie o nație nu există, si dacă nu există faci ce vrei cu ea! Ceea ce se și întâmplă cu această țară! Dacă știi ceva istorie, ești conștient de un lucru: niciodată Rusia n-a făcut rabat la politica ei expansionistă, n-a renunțat la teritoriile cucerite cu arma în mână sau obținute prin tratate semnate cu pungile de bani și sabia pe masă (vezi tratatul de la București din 1812 cu imperiul otoman). De la Petru I la Putin, niciun om politic rus nu a abandonat această politică. Este oare posibil ca înțelegerile Gorbaciov-Bush de la Malta și de aiurea să fi schimbat mentalitatea rusă de care vorbeam? Greu de crezut că Rusia, descoperindu-și vocația pentru democrație, a renunțat de bună voie și nesilită de nimeni la uriașele avantaje economice, strategice, politice etc pe care le avea prin dominația directă sau mai voalată a țărilor zise „comuniste"! Ce s-a întâmplat în ultimul sfert de veac? Țări ca Cehoslovacia și Iugoslavia nu mai există, le-au luat locul o puzderie de state mici, măcinate de conflicte interne, disputate de mai marii lumii, fără forță economică, militară, financiară.

România era și ea vizată de o astfel de politică de fărâmițare politică. Nu s-a reușit, dar planul e în picioare: „lichidare prin privatizare" - sloganul la modă după decembrie 89. S-au lichidat industria, agricultura, s-au furat pământurile, s-a atentat la fibra națională prin deturnarea preocupărilor de la cultura adevărată și tradițiile strămoșești, la așa zisa „cultură" de import care a adus cu ea degringolada în rândul tineretului . Atacurile la Biserica Ortodoxă Română, - cea care a ținut trează tradiția, credința, unitatea de limbă și cultură, conștiința națională, are darul de a rupe o altă verigă importantă a rezistenței acestui neam. Sărăcia rezultată din lanțul așa-ziselor reforme privind trecerea de la socialism la capitalism, a dus la exodul a millioane de români în alte țări unde îi așteaptă munci degradante, prost plătite și pericole pe care sunt departe de a le intui.

S-a ajuns, așa dar, acolo unde trebuia: o țară fără vlagă, cu națiunea sărăcită , roasă de boli și de neputința de a-și afla dreptate, cu frica zilei de mâine sau poate a orei care urmează, deculturalizată, numai bună de pus pe masa tranzacțiilor între marile puteri. De regulă, istoria se repetă Este în legea universului. Dacă România va fi sau nu iarăși ciopârțită sau înghițită cu totul, dacă va fi sau nu stearsă de pe harta lumii este o situație reală si nu poate fi lasată la voia întâmplării. Totul depinde de modul cum această națiune va reuși să renască din propria ei cenușă, de modul cum va reușui să măture din cotloanele cele mai ascunse ale Puterii pe trădători, pe slugile venite din afară ca să "ne învețe " democrația, de modul cum ne vom îndrepta spatele și vom hotărî noi înșine să spunem „NU" , așa nu se mai poate!. Românii au mai trecut prin astfel de momente de cumpănă și au reușit să iasă la lumină.

L-am împușcat pe Ceaușescu pentru că a „subminat economia națională", pentru că s-a împotrivit rușilor așa cum a știut și cum a putut, pentru că ne-a lăsat o țară întreagă, fără autonomii, cu pământul strămoșesc întreg, cu codrii seculari neatinși! Acum ce suntem? Oare istoria se va repeta?