Camere de gazare în SUA, în anul 1920

Prima cameră de gazare a fost construită în Arizona în 1920. Era o încăpere etanşă, cu uşi şi ferestre cu garnituri, cu un generator de gaz, sistem electric anti-explozie, sistem de admisie şi evacuare aer, sistem de adăugare amoniac la aerul de admisie şi mijloace mecanice pentru activarea generatorului de gaz şi a evacuării aerului. Admisia de aer consta din câteva supape acţionate mecanic. Numai echipamentele sunt schimbate astăzi. Generatorul de gaz consta dintr-un vas ceramic umplut cu soluţie de acid sulfuric (18%), cu un sistem mecanic de degajare. Camera trebuia frecată cu amoniac după execuţie, la fel şi executatul. Se foloseau aprox. 25 de fulgi de cianura de sodiu a câte 13 grame fiecare, creându-se o concentraţie de 3.200 ppm într-o încăpere de 17 m3. În anii care au urmat, au adoptat camera de gazare cu HCN şi alte state, dar modul de execuţie şi tehnica de proiectare s-a schimbat. Eaton Metal Products au proiectat, construit şi modernizat majoritatea camerelor. Majoritatea aveau 2 scaune şi dispuneau de un sistem de vid pentru a asigura presiunea negativă şi scăpările numai spre interior. Toate sistemele foloseau tehnica generatorului de gaz deoarece era cea mai simplă şi eficientă procedură până prin 1960. Nici un sistem nu folosea şi nici nu a folosit vreodată Zyklon B. Motivul este simplu. Zyklon B are nevoie de prea mult timp pentru a scoate HCN din suportul inert şi are nevoie de aer cald şi de un sistem de control al temperaturii. Nu numai că gazul nu există ca atare, dar există şi pericolul de explozie. Amestecul gazos este în general sub limita de jos a exploziei 0,32% (deoarece amestecul nu trebuie să depăşească 3.200 ppm), dar concentraţia gazului din generator (sau, în cazul Zyklon B, în suportul inert) este mult mai mareşi poate fi 90% - 99% per volum. Acesta este HCN aproape pur şi poate exista spontan în colţuri ale camerei. Temperatura aerului înconjurător sau a aerului încălzit trebuie să fie mult mai mare şi controlată artificial pentru Zyklon B (deoarece evaporarea este un proces strict fizic), unde, cu generatorul de gaz, temperatura poate fi mai mică şi necontrolată întrucât reacţia chimică din generator este auto-catalitică după pornire. Contactele şi comutatoarele electrice trebuie să fie cât mai puţine, anti-explozie şi în afara camerei. Tehnologia care a apărut după 1960 a permis construirea sistemului din Missouri, care va fi cel mai modern construit vreodată, folosind un vaporizator de gaz şi un sistem de transport pentru HCN lichid, eliminând pericolul manipulării şi aruncării acidului prusic rezidual după execuţie. Zyklon B, care în aparenţă este cel mai eficient mijloc de furnizare a gazului şi eliminare a problemei acidului prusic rezidual, nu poate fi o soluţie la această problemă. De fapt, folosirea lui Zyklon B ar mări timpul necesar execuţiei şi ar prelungi deci timpul pentru manipularea gazului periculos. În plus, din cauza sistemului de încălzire necesar, ar exista riscul unei explozii. O soluţie alternativă ar fi fost încălzirea externă a gazului şi circularea amestecului de aer şi gaz prin ţevăria din afara camerei şi apoi înapoi în cameră, aşa cum se făcea la instalaţia de despăduchere DEGESCH, dar aceasta ar fi dus la un risc mai mare de scurgeri şi pericol pentru utilizatori. Este o construcţie ineficientă şi extrem de periculoasă să dai drumul gazului în exteriorul camerei sub presiune. Echipamentul DEGESCH era destinat folosirii în aer liber sau într-o încăpere bine aerisită şi numai în prezenta personalului specializat, fără persoane amatoare în preajmă. În Statele Unite, Arizona, California, Colorado, Maryland, Mississippi, Missouri, Nevada, New Mexicoşi Carolina de Nord au folosit gazul ca metodă de execuţie. Dar din cauza pericolelor inerente în manipularea gazului şi a costurilor mari de întreţinere a echipamentelor, unele state (Nevada, Carolina de Nordşi New Mexico) au apelat la injecţia letală, dacă nu ca singura, cel puţin ca o procedură alternativă. Celelalte state probabil vor face la fel. Autorul a fost consultant pentru statele Missouri, Californiaşi Carolina de Nord. În orice caz, din cauza costului producerii gazului HCN şi a costurilor mari de întreţinere a echipamentelor, gazul a fost şi este încă cel mai scump mod de execuţie.

Efectele toxice ale gazului HCN

Testele medicale arată că o concentraţie de cianură de hidrogen gazoasă de 300 ppm în aer este fatală. În general, la execuţii se foloseşte o concentraţie de 3200 ppm pentru a se asigura o moarte rapidă. Aceasta reprezintă aprox. 120 - 150 grame/ 0,05 m3 de gaz, în funcţie de temperaturăşi presiune. 100 ppm HCN este fatal într-o jumătate de ora. Efectele toxice sunt iritarea şi mâncărimea pielii, iritarea ochilor, alterarea vederii şi afectarea permanentă a ochilor, greaţă, durere de cap, ameţeală, vomă şi vertij, respiraţie accelerată, tensiune arterială scăzută, inconştienţă, convulsii şi deces; simptome de asfixiere, dispnee, ataxie, tremur, comă şi deces prin oprirea metabolismului oxidativ. Acidul hidrocianic nu are nevoie să fie inspirat pentru a fi fatal. La concentraţii de peste 50 ppm, utilizatorul trebuie să poarte un costum chimic pentru a-şi proteja corpul şi trebuie să folosească un tub de oxigen. Măştile de gaze sunt în general ineficiente şi nu trebuiesc folosite. Trusele de prim ajutor şi materialele medicale trebuie să fie la îndemână în toate zonele unde o persoană poate veni în contact cu gazul.

Adevărul despre Auschwitz: minciuna holocaustului - un film eliminat ( Ms_HQ&feature=player_embedded#action=share)
La această adresă de pe You Tube fusese postat un documentar făcut de un evreu. Un film care demonstra cu probe şi mărturii că toată povestea cu holocaustul evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este o poveste inventată, o minciună! Camera de gazare de la Auschwitz este o minciună! E vorba de un adăpost antiaerian care a fost reconstruit după război de către sovietici pentru a arăta ca o „cameră de gazare"! „Săpunul" făcut din evrei este un alt basm recunoscut deja de unii adepţi ai holocaustului, la fel şi multe alte texte menite să îndobitocească lumea cu teoria falsă a holocaustului. În film erau prezentate imagini de la Auschwitz care demonstrau fără nici un dubiu că persoanele închise acolo au avut un teatru propriu în care desfăşurau spectacole artistice şi chiar o piscină în aer liber unde se puteau îmbăia sau puteau organiza întreceri sportive. De asemenea, tot la Auschwitz există o clădire imensă destinată deparazitării hainelor cu celebrul gaz „Zicklon B"", destinaţie recunoscută oficial, dar neinclusă în circuitul turistic pentru cei care vizitează chiar şi azi lagărul. Aşa se falsifică istoria! (Cornel Sabou)