În vara anului 2009, a apărut la Editura Humanitas lucrarea „Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa", autor Lucia Hossu Longin (211 p.). Respectivul general reia multe dintre minciunile vehiculate în urmă cu peste două decenii în cărţile „Moştenirea Kremlinului" şi „Orizonturi roşii", neamendate de doamna Lucia Hossu Longin. Scrise şi rostite cu nonşalanţă, minciunile lui Pacepa sunt spulberate la o analiză a realităţilor istorice. Ne vom referi la una dintre cele mai grosolane minciuni. În cartea publicată de doamna Lucia Hossu Longin, generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa declara ritos: „După ce am primit azil politic, Ceauşescu nu a mai pus piciorul în nicio ţară NATO" (p. 31). Din relatarea sa, rezultă că a primit azil politic în ziua de 28 iulie 1978 (p. 78). Aşadar, după 28 iulie 1978, Ceauşescu nu ar mai fi făcut nicio vizită în vreuna dintre ţările Alianţei Nord-Atlantice. Interlocutoarea acceptă această declaraţie, socotind-o reală. Răsfoind masiva lucrare intitulată „Istoria politicii externe româneşti în date", coordonator Ion Calafeteanu (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, 896 p.), orice cititor poate constata următoarele:

- 17 august 1979 - Nicolae Ceauşescu a vizitat Turcia (ţară membră NATO din 1952), unde are convorbiri cu primul-ministru Bülent Ecevit;
- 23-26 iulie 1980 - Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită în Franţa (stat fondator al NATO, în 1949), la invitaţia preşedintelui Valéry Giscard d'Estaing;
- 10-13 noiembrie 1980 - Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de stat în Danemarca (ţară fondatoare NATO), la invitaţia reginei Margareta a II-a şi a primului-ministru Anker Jörgensen;
- 13-15 noiembrie 1980 - Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de stat în Norvegia (stat membru fondator al NATO), la invitaţia regelui Olav al V-lea şi a primului-ministru Odvar Nordli;
- 4-7 mai 1982 - Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită de stat în Grecia (ţară membră NATO din 1952), la invitaţia preşedintelui Konstantions Karamalnis;
- 20-23 mai 1982 - Nicolae Ceauşescu a întreprins o vizită de stat în Turcia, la invitaţia şefului statului Kenan Evren;
- 15-17 octombrie 1984 - Nicolae Ceauşescu s-a aflat într-o vizită de stat în R.F. Germania (ţară membră NATO din 1955), fiind invitat de preşedintele Richard von Weizsäcker şi de cancelarul Helmut Kohl;
- 14-16 aprilie 1985 - Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită în Canada (stat fondator al NATO), unde a avut discuţii cu Jeanne Sauvé, guvernator general, şi Brian Mulroney, prim-ministru al acestei ţări;
- 19-21 octombrie 1987 - Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită în Turcia, la invitaţia preşedintelui acestei ţări, Kenan Evren.

Aşadar, preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, a „pus piciorul" în şase ţări aparţinând Alianţei Nord-Atlantice, unde a efectuat nouă vizite. Evident, Pacepa a urmărit să acrediteze ideea că, datorită lui, Ceauşescu nu mai era acceptat în nicio ţară din NATO, ceea ce este absolut fals, aşa cum o dovedesc datele concrete citate mai sus. Se cuvine adăugat faptul că România a fost vizitată de mai mulţi lideri ai statelor membre NATO, între care
- 8-10 martie 1979, Valéry Giscard d'Estaing - preşedintele Franţei;
- 21-23 martie 1979, preşedintele Republicii Portugheze, António Ramalho Eanes;
- 26-30 octombrie 1981 Karl Carstens - preşedintele R.F. Germania
- 28-30 iunie 1982, Richard Nixon, fost preşedinte al SUA;
- 18-19 septembrie 1983, George Bush - vicepreşedinte al SUA;
- 1-2 februarie 1984, Pierre Elliot Trudeau - prim-ministru al Canadei;
- 20-22 mai 1985, regele Juan Carlos al Spaniei, ţară membră, din 1982, a NATO ş.a.

Nu se poate spune că declaraţia lui Pacepa ar fi o scăpare de memorie (el însuşi afirmă că are o memorie excepţională), deoarece nu este vorba de una, ci de şase ţări membre NATO pe care Nicolae Ceauşescu le-a vizitat după iulie 1978. În mod cert, căutând să-şi supraliciteze contribuţia la izolarea politico-diplomatică a României, Pacepa a decis să mintă, sperând că nimeni nu va căuta să afle realitatea, ci vor fi acceptate spusele sale. Este regretabil că doamna Hossu-Longin şi Editura Humanitas se fac părtaşe la vehicularea unor asemenea elucubraţii debitate de fostul general de Securitate, Ion Mihai Pacepa.