O Românie normală este una în care statul respectă drepturile fiecărui român și unde justiția nu este folosită în bătălii politice! 12 obiective în scopul sporirii eficienței justiției și întăririi independenței acesteia

Când am primit propunerea de a ocupă funcția de ministru al justiției am avut deja în minte o serie de soluții pentru rezolvarea problemeleor sistemului judiciar, probleme pe care am ajuns să le cunosc direct atât în urmă experienței de 19 ani ca judecător, cât și din poziția de membru și lider de asociație profesională, la nivel național și european. Am acceptat propunerea pentru că poziția de ministru conferă capacitatea de a și implementa soluții pentru a îmbunătăți actul de justiție, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este și motivul pentru care mi-am condiționat acceptul de asigurarea unei depline independenţe în exercitarea mandatului. Mi-am asumat sarcina unui ministru tehnocrat, deschis propunerilor și colaborării cu toți factorii decizionali și societatea civilă în scopul îmbunătățirii justiției.

Înainte de a expune pe scurt principalele proiecte de soluții la probleme din justiție pe care aș dori să le inițiez că eventual ministru al justiției, doresc să reiterez un principiu fundamental: în toate democrațiile occidentale Omul este în centru, iar statul îl servește. Din acest motiv, în Memorandumul privind justiția din 2016, votat de majoritatea covârșitoare a adunărilor generale ale instanțelor, chiar la primul punct s-a precizat că „Justiția trebuie să aibă că și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul”. Este momentul că societatea românească să depășească viziunea reductivă asupra justiției, opțiunile extrem de politizate și polarizate, pentru a face loc unei abordări constructive și pragmatice asupra justiției.

Milioane de oameni vin anual la parchete și în sălile de judecată, de aceea este important să o facă cu încrederea că drepturile procesuale ale fiecăruia sunt respectate și că nimeni nu este mai presus de lege. Nici măcar magistrații. Situația cantitativă a justiției în acest moment, conform raportului privind starea justiției pe 2018, arată că pe rolul instanțelor în 2018 au fost 2.946.106 dosare. Încărcătură medie de dosare pe judecători la nivelul instanțelor în 2018 stă în felul următor:
- ICCJ - 1.152 cauze pe judecător;
- curți de apel - 586 cauze pe judecător;
- tribunale - 655 cauze pe judecător;
- judecătorii - 1.129 cauze pe judecător (judecătoria Bârlad a avut o încărcătură de 2.002 dosare pe judecător; judecătoria Oltenița 1.957 dosare pe judecător etc).
În privința parchetelor, datele arată că în 2018 au fost înregistrate 3.324.601 lucrări, din care 1.753.540 de dosare penale. Dintre dosarele penale, 92% au fost înregistrate la parchetele de pe lângă judecătorii. Încărcătură medie de dosare penale pe procuror în funcție de nivelul parchetului în 2018 este următoarea:
- P.I.C.C.J. -19 dosare pe procuror (56 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
- D.N.A. - 56 dosare pe procuror (84 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
- D.I.I.C.O.T. - 101 dosare pe procuror (107 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
- curți de apel - 56 dosare pe procuror;
- tribunale - 151 dosare pe procuror;
- judecătorii - 1.568 dosare pe procuror.

Datele arată că instanțele și parchetele din primul grad sunt cele mai încărcate și că, în continuare, există diferențe foarte mari pe volumul de activitate gestionat de judecătorii/procurorii de la același grad de jurisdicție. În spatele fiecărui dosar din instanța și cauza penală de la parchet sunt destine care-și caută dreptatea. În spatele numerelor de judecători și procurori sunt oameni care sunt chemați să înfăptuiască justiția sau să participe la această, iar statul trebuie să le pună la dispoziție toate resursele necesare să-și poată îndeplini obligațiile constituționale.

De ani de zile, atunci când s-a vorbit despre justiție, societatea s-a concentrat pe partea spectaculoasă a unor cazuri penale de notorietate, ignorându-se însă milioanele de cauze din instanțe și parchete care pe stau pe umerii câtorva mii de judecători și procurori.

De aceea, principalele soluții pe care le am în vedere privesc atât nevoile și așteptările cetățenilor, cât și ale judecătorilor, procurorilor, avocaților și grefierilor, dar și ale mediului de afaceri. Obiectivele vizate au ca scop protecția, promovarea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești, a accesului facil și eficient al cetățeanului la justiție, precum și asigurarea și garantarea independenței justiției și a magistraților. O justiție independentă înseamnă însă și o justiție responsabilă pentru modul în care își îndeplinește misiunea constituțională.

Degrevarea instanțelor

După cum am arătat mai sus, volumul de muncă în instanțe este imens. Sunt judecători ce pronunță și motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman. Numărul mare de dosare pe judecător își pune în mod direct amprenta asupra calității actului de justiție. Conform statisticilor europene, România este țara care, în perioada 2015-2017, a înregistrat cel mai mare număr de dosare nou înregistrate în materie civilă și comercială pe suta de locuitori, situându-se în plutonul fruntaș și în privința cauzelor de contencios administrativ. Cu toate acestea, durata medie de soluționare a cauzelor este una scăzută în raport cu alte țări, fapt ce reflectă un efort sporit al judecătorilor români. Cauzele creșterii numărului de litigii este multiplu, le amintesc doar pe cele mai importante:

Cauza 1: Există un număr mare de litigii în care statul, prin instituțiile sale, are calitatea de reclamant sau pârât. Numai cauzele de contencios au ajuns să reprezinte 30% din numărul dosarelor aflate pe rolul curților de apel și 48% din dosarele aflate pe rolul I.C.C.J. Aceste date relevă un clivaj tot mai mare între stat și cetățeni, îngrijorătoare din prisma raporturilor de încredere reciprocă ce ar trebuie să existe între aceștia.

Cauza 2: Există legi care generează mii de litigii similare, care nu doar că încarcă rolul instanțelor, dar generează practică neunitară, fapt ce naște cetățenilor justitiabili un sentiment de frustrare și neîncredere în justiție. O soluție la această problema ar fi instituirea unui proceduri similare cauzei pilot sau legiferarea acțiunilor colective. Alte soluții ar fi respectarea de către administrație a jurisprudenței instanțelor și implementarea eficientă a mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor, în special a medierii. Există, de altfel, recomandări europene în acest sens. Există însă și alte soluții, ce urmează a fi discutate cu reprezentanți ai sistemului judiciar.

Nu în ultimul rând, Curtea de conturi trebuie să își schimbe abordarea vis-a-vis de funcționarii care exercită automat căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești sau păstrează o practică administrativă contrară hotărârilor date de instanțe. Cheltuirea responsabilă a banului public înseamnă în primul rând evitarea litigiilor de către stat, nu încurajarea acestora. Atunci când practică administrativă este vădit contrară jurisprudenței constante ori deciziilor obligatorii ale I.C.C.J., înseamnă un litigiu pierdut din start și cheltuieli de judecată care, chiar dacă sunt plătite cetățeanului, sunt în fapt suportate din bugetul public, adică tot de cetățean.

 Măsuri împotriva criminalității organizate și, în special, împotriva traficului de persoane umane

Am arătat deja că acesta este unul din obiectivele principale, ce necesită însă o abordare integrată, care să includă, alături de Ministerul Justiției și Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, O.N.G.-uri specializate. Dincolo de strategii deja existente, O.N.G.-urile ce lucrează la firul ierbii, cu victimele traficului, pot oferi informații esențiale despre problemele reale cu care se confruntă și oferi soluții concrete, de aceea prima întâlnire pe care aș avea-o ar fi cu acestea. Pe de altă parte, există o legătură strânsă între corupție și criminalitatea organizată, de aceea va fi necesară o analiză cu privire la cauzele instrumentate de D.N.A. și D.I.I.C.O.T. având că obiect fapte de corupție și legătură cu crimă organizată. În funcție de concluziile analizei se vor putea stabili și soluții de prevenire și combatere eficientă pentru viitor.

 Combaterea corupției

Combaterea corupției este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetățenii săi. Lupta împotriva corupției nu trebuie însă transfomata în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Am arătat în mod constant că toleranța față de derapaje sau abuzuri nu ajută lupta împotriva corupției, ci o decredibilizează. Ca atare, o combatere a corupției sustenabilă în timp trebuie dusă prin dosare făcute profesionist, care să reziste controlului instanțelor de judecată, dublată de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor. În plus, pentru o eficientă combatere a corupției, măsurile punitive trebuie dublate de măsuri preventive, cum sunt creșterea transparenței și reducerea birocrației.

Relația cu Comisia Europeană

România este în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Voi întări componenta de cooperare în cadrul mecanismului atât prin comunicare constantă, cât și prin întâlniri directe cu oficialii europeni. Voi facilita, de asemenea, întâlnirea oficialilor europeni cu liderii din justiție, pentru că aceștia să aibă informații complete și corecte despre sistem. În relația cu Comisia Europeană cea mai facilă raportare este de a promite declarativ că implementezi orice recomandare, fără nici o analiză. Ar fi însă o soluție demagogică, cu rezultate contrare, paradoxal, chiar obiectivelor urmărite de Comisie. O recomandare trebuie să aibă în spate o baza factuală corectă și completă. În lipsa acesteia concluziile sunt, inevitabil, eronate. Din acest motiv dialogul, comunicarea și cooperarea sunt fundamentale în cadrul acestui mecanism.

Am avut mereu o relație deschisă, franca și onestă cu Comisia Europeană și intenționez să recâștig respectul reciproc și la nivel instituțional. Voi acționa perfect transparent, explicând oficialilor europeni problemele din justiție în toată complexitatea lor, propunând și analizând apoi în comun soluțiile. Justiția din România este o justiție europeană, iar valorile la care toți trebuie să ne raportăm sunt valorile fondatoare ale Uniunii Europene: respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității și statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului.

Independența financiară a instanțelor

Independența financiară a instanțelor este un element fundamental al independenței justiției. Cu excepția I.C.C.J. bugetele instanțelor, care sunt parte a puterii judecătorești, au continuat să rămână la Ministerul Justiției (M.J.), care e parte a puterii executive. An de an s-a amânat punerea în aplicare a unei prevederi legale care dispunea mutarea bugetului instanțelor de la M.J. la I.C.C.J., pentru că anul trecut prevederea transferului să fie eliminată cu totul din lege prin ordonanță de urgență. După o consultare cu Secția pentru judecători a C.S.M. și cu I.C.C.J., voi propune o inițiativa legislativă pentru rezolvarea acestei probleme recurente. Este absurd ca puterea judecătorească, independentă potrivit Constituției, să nu își gestioneze independent bugetul, în timp de Ministerul Public, I.J., C.S.M. și I.C.C.J. o fac.

Procedura transparență de numire la conducerea parchetelor

Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor trebuie făcută printr-o procedura transparență, care să asigure egalitate de șanse candidaților și să permită selectarea în asemenea funcții a celor mai buni procurori. Procurorii știu cel mai bine care e profilul de șef pe care îl consideră optim, de aceea voi iniția o consultare cu parchetele pentru că procurorii să profileze calitățile șefilor pe care și-i doresc. Dezavuez din start orice înțelegeri subterane în privința numirii procurorilor șefi. În nici un caz, dacă voi fi ministru, numirea procurorilor șefi nu va fi rezultatul vreunor înțelegeri politice, așa cum din păcate s-a întâmplat în trecut, cu efecte vădit nocive pentru justiție.

Sunt mulți procurori profesioniști în sistem și este momentul că aceștia să își și asume răspunderea de a conduce la vârf activitatea parchetelor. De asemenea, voi readuce în dezbatere problema veche a poliției judiciare și trecerea acesteia sub controlul procurorilor, problema la care soluțiile trebuie găsite în comun cu Ministerul Public și Ministerul de Interne.

Logistica și infrastructura instanțelor și parchetelor

Ministerul Justiției va trebui să lucreze cu C.S.M.-ul pentru continuarea măsurii de optimizare a hărților judiciare și de reechilibrare a schemelor de personal pentru instanțe și parchete. Logistica în foarte multe instanțe și parchete este la pământ, acestea funcționând, spre exemplu, cu computere vechi de peste 10-12 ani, care mai mult se strică decât funcționează. Sunt instanțe și parchete ce funcționează în clădiri ce stau să se dărâme sau în condiții total improprii activității acestora.Toate proiectele de infrastructură aflate la Minsiterul Justiției trebuie deblocate. Doresc să consult toți liderii din justiție și ministerele de resort (finanțe, fonduri europene, etc) pentru a găși mijloacele financiare necesare pentru investiții în justiție. Nu se poate cere performanță, calitate și eficientă în justiție fără investiții.

Digitalizarea justiției

Digitalizarea justiției a devenit normă în foarte multe state deoarece scade costurile și crește eficientă și echitatea. Unele curți de apel, urmând modelul Curții de Apel Cluj, au implementat dosarul electronic. Cererea de chemare în judecată se poate depune direct pe siteul Curții, toate actele sunt scanate, iar părțile au acces la ele prin intermediul unei parole. Acest lucru ajută enorm și avocații, care nu mai trebuie să stea la rând la arhivă pentru a citi fizic dosarul. Sistemul trebuie extins la toate instanțele și perfecționat, astfel încât să permită, printre altele, plata taxei de timbru on line direct pe portal, notificare pe e-mail sau telefon când s-a primit un nou act la dosar etc. De asemenea, baza de date imensă reprezentată de hotărârile judecătorești publicate trebuie folosită pentru îmbunătățirea actului de justiție, o analiză de profunzime a acesteia oferind informații importante legate de tendințele jurisprudentiale, practică neunitară, tip de legislație ce generează sistematic litigii etc. Toate aceste lucruri se pot face cu un sistem I.T. bine făcut, la construcția căruia sunt convinsă că și-ar aduce aportul exceptionalii I.T.-iști români.

Transparentizarea justiției

Ministerul Justiției trebuie să devină model de bune practici în materia accesului la informații de interes public. Voi face demersuri, de asemenea, pentru publicarea ordinelor cu caracter general emise de procurorii șefi, conform recomandărilor europene, precum și pentru aplicarea prevederilor legale ce impun publicarea tuturor actelor extrajudiciare ce au privit sau influențat justiția.

Personalul auxiliar din instanțe și parchete

Personalul auxiliar reprezintă partea mai puțîn văzută a justiției. Aportul acestora la înfăptuirea actului de justiție este unul esențial, iar eforturile depuse de aceștia, în condiții de multe ori suprasolicitante, este unul ce trebuie recunoscut și respectat. Proiectul privind statutul acestora se află în dezbatere publică și sunt deschisă oricăror propuneri de îmbunătățire a acestuia.

Problema S.I.P.A.

În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având că obiect „unele măsuri referitoare la arhivă fostei Direcțîi Generale de Protecție și Anticorupție”. Prin această hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhivă D.G.P.A., după care le va preda instituțiilor cu competențe în domeniu.

Hotărârea de Guvern instituia și obligația întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagină de internet a M.J. De la dată adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fără că vreun raport sau informație privind arhivă S.I.P.A. să fie făcută publică. Trebuie verificate și făcute publice stadiul procedurilor și, în funcție de concluziile verificărilor, găsite soluțîi la problema spinoasă a arhivei, soluții ce trebuie discutate și stabilite în comun cu C.S.M.

Studierea justiției comuniste și deschiderea arhivelor Ministerului Justiției

Dacă după 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității, există însă foarte puține studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justiția din perioada comunistă. Dacă fosta Securitate îi zdrobea pe oameni în anchete, a fost justiția din perioada comunistă cea care i-a condamnat. Pentru un prezent sănătos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important să cunoaștem modul în care justiția a fost folosită în comunism. Intenționez de aceea să deschid arhivele Ministerului Justiției pentru cercetare și să ofer orice sprijin necesar cercetătorilor care doresc să studieze acest aspect al totalitarismului din România.

În concluzie, proiectele de soluții pe care le-am prezentat sunt o parte dintre obiectivele pe care l-aș urmări, obiective ce au în vedere atât cetățeanul, că destinatar al actului de justiție, cât și pe cei din sistemul de justiție, care înfăptuiesc justiția sau contribuie la înfăptuirea ei. Atribuțiile Ministerului Justiției sunt însă mult mai complexe, începând cu rolul primordial în domeniu legislativ - în inițierea sau avizare de acte - însă nu este locul și rolul acestei postări de a prezența o strategie exhaustivă.

Rolul primordial al prezentării este acelea de a deschide o dezbatere constructivă și voi fi deschisă la orice sugestii și idei din partea oricui pentru îmbunătățirea actului de justiție și pentru întărirea independenței și profesionalismului sistemului de justiție, astfel încât cetățeanul să vadă că drepturile și libertățile sale sunt respectate și protejate în România.

Am fost întrebată de ce nu am scris nimic despre sistemul penitenciar, care e sub M.J. Intenționat nu am făcut-o, pentru că doresc prima dată să mă consult cu factorii decizionali și sindicatele din sistemul penitenciar. Vreau să-i ascult pe ei prima dată, să-mi spună cu ce probleme se confruntă și ce soluții de rezolvare întrevăd. De principiu, voi susține orice propunere care va ajuta la îmbunătățirea sistemului penitenciar.

28 august 2019 - Românul și nevoia lui pentru dreptate și justiție echitabilă, profesionistă și independentă nu contează.

Am luat act de decizia Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, de a respinge propunerea privind numirea mea în funcția de ministru al justiției. Voi răspunde public, punctual, motivelor președintelui, inclusiv aceluia că propunerea ce mă vizează este „total împotriva valorilor democratice”, după ce acesta își va motiva în scris și publica hotărârea.

Am acceptat această propunerea de nominalizare pentru funcția de ministru tehnocrat al justiției urmărind implementarea unor obiective absolut necesare pentru readucerea justiției la normalitate: condiții optime de muncă pentru judecători și procurori, respect pentru drepturile omului, garanții de independență.

Am prezentat transparent aceste obiective, ca punct de plecare pentru un proiect ce urmarea exclusiv îmbunătățirea actului de justiție și consolidarea independenței acesteia, având mereu în minte dreptul fiecărui cetățean la un proces echitabil, ca și condiție indispensabilă a prezervării tuturor drepturilor și libertăților sale fundamentale. Jocurile și calculele politice se dovedesc, însă, mai importante decât soluțiile reale pentru justiție, de care să beneficieze cetățenii.

Propunerea numirii mele a stârnit ample și vaste comentarii, multă minciună și calomnie, însă nu am găsit nici măcar o minimă dezbatere, nici o propunere făcută de oameni politici, jurnaliști sau comentatori, care să conțină măcar o singură soluție la problemele din justiție, ce grevează muncă a mii de judecători și procurori și afectează milioane de cetățeni. Am spus că omul trebuie să fie repus în centrul interesului statului și al justiției, dar reacțiile din aceste zile au demonstrat, din nou, că românul și nevoia lui pentru dreptate și justiție echitabilă, profesionistă și independentă nu contează. S-a văzut din nou că justiția e importantă ca armă în lupta politică, nu ca instrument esențial pentru apărarea drepturilor fiecărui român.

În această perioada am primit, după am prezentat cele 12 obiective, nenumărate alte propuneri, critici, sugestii, soluții la obiectivele propuse, de la ong-uri, sindicate, judecători, procurori, avocați, personal din penitenciare, cercetători și simpli cetățeni care s-au confruntat direct cu problemele din justiție. Le mulțumesc fiecăruia pentru ele și le voi analiză pe toate în perioada următoare. Mi-am înaintat demisia către secția de judecători a CSM, pentru a permite demararea procedurilor de numire. În noul context această nu mai este necesară, motiv pentru care îmi voi retrage demisia depusă și voi cere Secției pentru judecători a C.S.M. să ia act de acest fapt.

Asocierea numelui meu de susţinerea O.U.G. 13 este un fakenews

Am văzut propagată public acuzaţia ca aş fi susţinut Ordonanta 13, însă doar un singur site m-a întrebat dacă afirmaţia e adevarată şi am răspuns că asocierea numelui meu de susţinerea O.U.G. 13 este un fakenews. În fapt, când în ianuarie 2017 se discuta pe surse despre o ordonanţa pentru modificarea codurilor, U.N.J.R. a avut în data de 18 ianuarie 2017 o poziţie publică prin care i-a solicitat premierului de atunci, Sorin Grindeanu, „să nu adopte nici o ordonanţă de urgenţă care vizează activitatea autorităţii judecătoreşti, cum ar fi modificarea Codurilor, fără ca aceasta să fi fost pusă în dezbatere publică şi fără să fi fost transmisă spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii”[1].

Pe data de 31 ianuarie 2017 a fost adoptata O.U.G. 13/2017. Imediat, a doua zi, pe data de 1 februarie 2017, U.N.J.R a avut o pozitie publica prin care „condamna modul profund netransparent in care, pe data de 31 ianuarie 2017, Guvernul Romaniei a ales să modifice Codul penal şi Codul de procedură penală, fără o dezbatere reală şi efectivă şi prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă care nici măcar nu figura pe ordinea de zi a sedinţei de Guvern. [...] În concluzie, U.N.J.R. solicită Guvernului României să revină asupra dispoziţiilor ce nu au intrat încă în vigoare şi să le transmita în Parlament sub forma unui proiect de lege, unde sa fie dezbătute în mod real şi efectiv”[2].

Jocurile și calculele politice se dovedesc mai importante decât soluțiile reale pentru justiție, de care să beneficieze cetățenii

În final, mulțumesc tuturor pentru sprijinul pe care mi l-ați transmis în aceste zile. Dincolo de toate atacurile la persoană mea, am fost copleșită de sprijinul celor care mi-au transmis încurajări și gândurile lor bune. Numărul lor impresionat este o dovadă în plus că problemele din justiție afectează un număr enorm de români, oameni care își doresc cu adevărat un act de justiție independent și profesionist. Justiția nu e nici a judecătorilor, nici a procurorilor, nici a ministrului de justiție, nici a președintelui și nici a vreunei alte instituții. Justiția este garanția drepturilor fundamentale ale omului, a libertății fiecărui cetățean, de aceea cetăţeanuluitrebuie să redevină centrul interesului pentru justiție și nici un efort nu este prea mare pentru această.

O Românie normală este una în care statul respectă drepturile fiecărui român și unde justiția nu este folosită în bătălii politice!

În asta cred și pentru asta voi lupta în continuare!

--------------------------------------