Filiala Frăţiei Musulmane din S.U.A. (U.S.M.B.)

The Muslim Students Association - Asociaţia studenţilor musulmani, prima organizaţie a Fraţilor Musulmani din S.U.A., a fost înfiinţată în 1963, în campusul Universităţii Illinois (o foarte scurtă informaţie despre evoluţia acestei organizaţii poate fi găsită în Anexa 1). Ulterior, au fost înfiinţate şi alte organizaţii, cum ar fi: the Council on American-Islamic Relations (Consiliul pentru Relaţiile Americano-Islamice), The North American Islamic Trust Council (Consiliul de Securitate Islamică din America de Nord), The North American Islamic Fund (Fondul Islamic din America de Nord) în 1971, The Islamic Society of North America (Societatea Islamică din America de Nord) şi The International Institute of Islamic Thought - Institutul Internaţional de Gândire Islamică din 1981, the Holy Land Foundation for Relief and Development - Fundaţia Pământului Sfânt pentru Ajutor şi Dezvoltare în 1989, the American Muslim Council[1] - Consiliul Musulman American în 1990, the Muslim American Society - Societatea Musulmană Americană în 1993, the Council on American Islamic Relations[2] (CAIR) - Consiliul pentru Relaţiile Islamice Americane în 1994, the Association of Muslim Social Scientists - Asociaţia Cercetătorilor Sociali Musulmani etc. În decembrie 2001, autorităţile americane au interzis activitatea organizației The Holy Land Foundation for Relief and Development ca urmare a implicării sale în finanţarea atentatelor teroriste[3] ale organizaţiei islamiste radicale palestiniene HAMAS[4]. Deşi legăturile dintre Holy Land Foundation şi Muslim Brotherhood, respectiv Frăţia Musulmană[5], au fost bine documentate - există înregistrări on-line care demonstrează activitatea subversivă a Frăției Musulmane în S.U.A.[6] - activitatea Frăţiei Musulmane este, încă, legală pe teritoriul american. În acelaşi timp, odată cu dezvoltarea reţelelor mass-media şi academică ale U.S.M.B., procesul de extindere a ramurii sale politice locale a continuat.

În timpul procesului deschis de autorităţile americane Holy Land Foundation pentru activităţi de finanţare a terorismului, Biroul Federal de Investigaţii (F.B.I.) a făcut publice o serie de documente care au prezentat vasta reţea a U.S.M.B., alcătuită din organizaţii şi grupuri controlate de o structură centrală de comandă. Dintre aceste documente se disting:
- The Preliminary vision for preparing future leadership[7] - Viziunea preliminară pentru pregătirea viitoarei conduceri, datată în decembrie 1988 şi semnată de un anume M.A. (probabil Mohamed Akram[8]), în care este descrisă strategia de înrădăcinare/dezvoltare a Frăţiei Musulmane pe teritoriul S.U.A.. În acest document există un tabel cu o coloană intitulată Aparate - termenul utilizat de Frăţia Musulmană centrală (egipteană) pentru grupurile şi organizaţiile sale publice şi sub acoperire. Cu excepţia the International Institute of Islamic Thought - Institutului Internaţional de Gândire Islamică, toate organizaţiile amintite mai sus au fost menţionate în categoria Aparatelor. În acelaşi document există o notă despre structurile acoperite:
- Shura, compusă din 15 membri condusă de Al-Qadi - Elkadi Ahmed, şeful U.S.M.B. [9] (Akram apare în document ca membru al Shura);
- Oficiul
- Securitatea;
- Surorile;
- Comitetul Special;
- Palestina C. (Comitetul Palestinei - cunoscut şi sub numele de HAMAS în S.U.A.) etc.

An Explanatory Memorandum, On the General Strategic Goal for the Group in North America, 5/22/1991[10] - Un memorandum explicativ, privind obiectivul strategic general pentru grupul din America de Nord, 5/22/1991, care conţine normele de aplicare a documentului anterior, semnat din nou de Mohamed Akram. La sfârşitul documentului se află o listă a Aparatelor care include şi the International Institute of Islamic Thought.

Ambele documente pun accentul pe obiectivul central al U.S.M.B., respectiv colonizarea islamistă a Statelor Unite: „obiectivul general strategic al Grupului în America, aprobat de Consiliul Shura şi de Conferinţa Organizatorică pentru anul (I987)”, este „venirea la putere a Islamului în America, ceea ce presupune: înfiinţarea unei mişcări islamice eficiente şi stabile, condusă de Frăţia Musulmană care reprezintă cauzele musulmanilor la nivel intern şi global, care funcţionează pentru a extinde baza musulmană observativă, are drept scop unificarea şi dirijarea eforturilor musulmane, prezintă Islamul ca alternativă de civilizaţie şi sprijină Statul Islamic global oriunde este acesta[11].

Pe fondul invaziei sovietice din Afganistan, din 1979, (şeicul) Abdullah Yusuf Azzam - un cleric palestinian, membru al Frăţiei Musulmane din anii 1950, cunoscut drept „tatăl” Jihad-ului global - a emis o Fatwa - un decret în care a afirmat că apărarea pământurilor Islamului este prima obligaţie a musulmanilor, după credinţa în Allah[12]. Stabilit la începutul anilor 1980 în oraşul pakistanez Peshawar, Azzam a înfiinţat Bait ul-Ansar - Casa de Ajutor, o organizaţie islamică de ajutorare, menită să sprijine lupta jihadiştilor împotriva invadatorilor sovietici din Afganistan[13]. În 1981, antreprenorul saudit Osama bin Laden, fost student al lui Azzam la Universitatea King Abdul Aziz din Jeddah[14], a fost convins de profesorul său să se mute în Peshawar şi să finanţeze taberele de antrenament ale jihadiştilor, în marea lor majoritate membri ai Frăţiei[15]. În 1984, în Peshawar, cei doi au fondat Maktab al-Khidamat - Oficiul de Servicii (cunoscut şi ca Al Kifah - Lupta) pentru a coordona şi a finanţa activităţile de recrutare şi de antrenare ale al-Mujaahid (Mujahedinilor din Afganistan)[16]. Maktab al-Khidamat a asigurat finanţarea grupurilor islamiste din anii 1980 care au acţionat în Afganistan şi în alte state asiatice[17].

În anii 1980, Azzam a desfăşurat o campanie intensă de prozelitism şi de strângere de fonduri în statele din Europa, Orientul Mijlociu şi în 50 de oraşe americane[18]. Prima filială americană a lui Maktab al-Khidamat (Al Kifah) a fost the Islamic Center of Tucson Arizona - Centrul Islamic din Tucson Arizona, aflat deja în funcţiune în 1984. În câţiva ani, reţeaua M.B. din S.U.A. cuprindea mai mult de 30 de filiale implicate în strângerea de fonduri pentru jihadiştii din Afganistan. Cea mai importantă sucursală din S.U.A. a fost cea situată în Brooklyn, New York, cunoscută sub numele de Al Kifah Refugee Centre[19] - Centrul pentru Refugiaţi Al Kifah. Încă de la deschiderea sa,  în cadrul acestui centru a funcţionat oficial o moschee, Masjid al-Fukra, unde a predicat „Şeicul Orb” Omar Abdel-Rahman[20]. „Şeicul Orb” obişnuia să predice şi la o moschee vecină, Masjid at-Taqwa. Masjid at-Taqwa a fost fondată de clericul Siraj Wahaj cu ajutorul petrodolarilor saudiţi[21]. În anii '80, Arabia Saudită, Pakistan şi S.U.A. (prin intermediul Agenţiei Centrale de Informaţii - C.I.A.) au sprijinit, prin arme, logistică şi expertiză, recrutarea şi instruirea reţelei lui Azzam (mujahedini), precum şi acţiunile sale militare împotriva prezenţei sovietice în regiune. În februarie 1989, după retragerea sovietică din Afganistan, Azzam şi bin Laden au decis să continue lupta pentru eliberarea „pământurilor Islamului” şi au înfiinţat organizaţia Al Qa’ida. În noiembrie 1989, Azzam a fost ucis într-un atentat cu bombă.

În 1993, a fost înregistrat primul atac islamist împotriva World Trade Center din New York. Acest atac a declanşat cel de-al treilea val de terorism islamist. Deşi conexiunile atacatorilor au condus spre Centrul Maktab al-Khidamat din Brooklyn, New York, autorităţile americane nu au întreprins nicio acţiune semnificativă împotriva reţelei islamiste[22]. Singura acţiune demnă de remarcat a fost arestarea „Şeicului orb” Omar Abdel-Rahman, a cărui activitate a fost legată de filiala Frăţiei Musulmane din New York. Deşi Abdel-Rahman era bine-cunoscut pentru islamismul său radical, el a beneficiat de sprijinul CIA, care a facilitat emiterea vizei sale de intrare în Statele Unite şi, mai târziu, aprobarea statutul său de rezident[23].

Atacurile Al-Qa'ida împotriva Statelor Unite, din 11 septembrie 2001, au reprezentat apogeul celui de-al treilea val de terorism islamist. Din acel moment, percepţia publică privind terorismul islamist s-a schimbat. Astfel, terorismul islamist a încetat să mai fie perceput ca un fenomen colateral al conflictului arabo-israelian şi a devenit o ameninţare asimetrică globală introdusă mai târziu în conceptul strategic al N.A.T.O. Mediatizarea globală a atacurilor a adus în prim plan atât islamismul radical, cât şi necesitatea contramăsurilor. Atenţia opiniei publice a fost captată de Al-Qa’ida, de talibanii afgani şi de războiul împotriva terorismului, determinând scăderea interesului faţă de alte organizaţii islamiste precum Frăţia Musulmană - în condiţiile în care strategul atacurilor, Khalid Shaikh Mohammed, era membru al Frăţiei Muslmane din Kuweit încă din adolescenţă[24].

În tot acest timp, Frăţia Musulmană şi-a întărit aripa politică şi socială dezvoltând o reţea complexă şi foarte extinsă de organizaţii Islamice de ajutor financiar, caritabile, menite să ofere sprijin financiar proiectelor organizaţiei[25]. Acest sprijin financiar s-a concentrat din ce în ce mai mult pe mijloacele de informare în masă[26], pe mediul academic[27] şi pe think-tank-uri influente[28]. Astfel, începând cu anul 2002, Frăţia Musulmană a fost re-etichetată de către mass-media globală (cum ar fi canalul TV Al Jazeera) drept o mişcare reformistă, care a fost supusă represiunii regimurilor autoritare ale lumii arabe şi care constituie un zid protector împotriva organizaţiilor teroriste[29].

Linda Sarsour

Fostul director al Arab American Association (Asociaţiei Arabe Americane) din New York, americanca de origine palestiniană Linda Sarsour a fost desemnată - Campioana Schimbării de către administraţia Obama, a fost delegată la Convenţia Naţională a Partidului Democrat şi s-a numărat printre cei patru organizatori principali ai Women’s March - Marşului Femeilor. Deşi Sarsour a afirmat mereu că nu are nici o legătură cu islamiştii U.S.M.B., aceasta a fost invitată să ţină discursuri la convenţiile şi reuniunile organizaţiilor aparţinând U.S.M.B., cum ar fi Muslim American Society[30] - Societatea Americană Musulmană, Islamic Circle of North America[31] - Cercul Islamic din America de Nord şi Council of American Islamic Relations[32] (Consiliul pentru Relaţiile Islamice Americane - C.A.I.R.);
- s-a fotografiat cu Salah Sarsour - membru al Islamic Society of Milwaukee - Societăţii Islamice din Milwaukee, fost operativ al HAMAS[33], care a fost închis în Israel în anii 1990, al cărui nume apare în documentele legate de Holy Land Foundation. Este posibil ca Salah Sarsour să fie vărul Lindei Sarsour, pe baza afirmaţiei acesteia că are verişori aflaţi în detenţie în Israel pentru afilierea la HAMAS[34];
- a fost arestată, împreună cu alţi membri ai CAIR, pentru nesupunere civică[35];
- a scris un mesaj exaltat pe Twitter în 2011, în timpul „primăverii arabe”, spunând că: „Yo the Muslim Brotherhood knows how to parrrttaaay! So much for radical islamists taking over! If these r - they r da coolest! #jan25 #Egypt[36] („Uraa, Frăţia  musulmană ştie cum să joace!”).
- a fost numită în mod public „soră” de către American Muslims for Palestine[37] (A.M.P.) - Musulmanii Americani pentru Palestina, într-o scrisoare publică destinată să o sprijine împotriva „Islamofobiei”: „Dragă Linda, Ai devenit baliza de speranţă pentru atât de mulţi americani musulmani, precum şi un catalizator care îi împinge pe oameni să acţioneze pozitiv. The American Muslims for Palestine îţi apreciază cu adevărat eforturile tale neobosite în numele comunităţilor afectate de rasism şi bigotism şi pentru susţinerea drepturilor palestinienilor. Ai o platformă majoră în care poţi face mult bine. Îţi scriem pentru a-ţi oferi sprijinul nostru necondiţionat în faţa bigotismului şi a atacurilor pe care le suferi în prezent. Ştim că toţi musulmanii, în special musulmanii palestinieni americani, care sunt vizibili şi activi din punct de vedere politic, sunt întotdeauna ţinte ale urii şi tacticilor de reducere la tăcere şi ne pare rău că treci prin asta chiar acum, ca urmare a muncii tale excelente, de ajutor la organizarea Women’s March la Washington. Ne rugăm pentru protecţia ta şi ne rugăm ca Allah SWT să îţi dea răbdare şi să te aline în aceste zile dificile. A.M.P. este aici pentru tine şi este gata să te susţină în orice fel putem. Cu sinceritate, The American Muslims for Palestine[38]. The American Muslims for Palestine este o organizaţie conectată la HAMAS, care urmăreşte să delegitimizeze statul Israel în America[39]. Salah Sarsour este membru al consiliului de administraţie al acestei organizaţii[40] şi a fost văzut în prejma lui Sumeyye Erdoğan Bayraktar, fiica preşedintelui Turciei, Reçep Tayyip Erdoğan, în timpul vizitei sale la convenţia anuală a Muslim American Society şi a Islamic Circle of North America (M.A.S.-I.C.N.A.) [41].
- a fost susţinută public de U.S.M.B.-C.A.I.R.[42] „The Council on American-Islamic Relations (C.A.I.R.), cea mai mare organizaţie a naţiunilor pentru drepturi civile şi organizaţii de avocatură, a cerut astăzi oamenilor de toate credinţele şi medii să „contracareze” campania care o vizează pe Linda Sarsour - un activist comunitar musulman cunoscut şi respectat la nivel naţional - folosind #IstandWithLinda[43].
- a mulţumit public „persoanei preferate din această cameră... Imam Siraj Wahhaj, care mi-a fost mentor, motivator şi cel care mi-a dat curaj” - la un banchet organizat de ICNA Relief în data de 1 aprilie 2017[i]. Potrivit site-ului U.S.M.B.-C.A.I.R. Minnesota[ii], „Siraj Wahhaj este unul dintre cei mai admiraţi lideri şi vorbitori musulmani din America. El este imamul Moschei Al-Taqwa din Brooklyn, NY şi serveşte în comitetul executiv al Muslim Alliance in North America (M.A.N.A.). A lucrat anterior la consiliul naţional al Council on American-Islamic Relations[46].
- A scris pe Twitter, în data de 25 iunie 2011 (în timpul „primăverii arabe”), că: „my husband was abducted by #Bahrain's military | A woman's ordeal after her husband was jailed after a military trial http://aje.me/mvJtwl [47] - „soţul meu a fost răpit de către # militarii din Bahrain|O încercare pentru femeie, după ce soţul ei a fost închis în urma unui proces militar http://aje.me/mvJtwl”. De altfel, soţul ei, Maher Judeh (alias Maher Abo Tamer), şi-a exprimat simpatia faţă de FATAH, HAMAS, Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (P.F.L.P.) George Habash şi faţă  de ofiţerul de poliţie al autorităţii palestiniene, Amjad Sukkari „Abu Omar” care a atacat un punct de control în Israel[48].
susţine în mod deschis legea Shariah în emisiuni TV[iii] şi „twit”-uri: „You'll know when you're living under Sharia Law if suddenly all your loans & credit cards become interest free. Sound nice, doesn't it?”[50] / @LaRebelleFleur shariah law is reasonable and once u read into the details it makes a lot of sense. People just know the basics” [51] / „Sharia Law is misunderstood & has been pushed as some evil Muslim agenda. Some Muslimsr oppressors for sure[52] / „Sharia is the Arabic translation of the Hebrew word Halakhah. Its also akin to canonic law. Get informed. #CounterActHate [53] / „Read this piece on #Sharia Law from the Associate Religion Editor at @HuffPostRelig. Educate yourself.”[54] - „Veţi şti că trăiţi sub Legea Sharia dacă brusc toate împrumuturile şi cardurile de credit devin fără dobândă. Sună frumos, nu-i aşa?” („@La RebelleFleur legea Shariah este rezonabilă şi odată ce o citiţi în detaliu devine plină de sens. Oamenii îi cunosc doar elementele de bază”) „Legea Sharia este înţeleasă greşit şi a fost prezentată ca o agendă musulmană diabolică. Unii musulmani sunt opresori cu siguranţă[55]   („Sharia este traducerea în limba arabă a cuvântului ebraic Halakhah. De asemenea, este asemănătoare cu legea canonică. Informaţi-vă. #CounterActHate”/ „Citiţi această piesă din Legea Sharia de la editorul religios asociat la @HuffPostRelig. Educă-te” [56];
- a cerut declanşarea Jihad-ului împotriva administraţiei Trump în timpul unui discurs la Chicago[iv], în cadrul conferinţei the Islamic Society of North America - Societăţii Islamice din America de Nord (I.S.N.A.);
- a salutat cu un deget, salutul DAESH[57]
- a scris pe Twitter că: „When we write the history of Islam in America, the Nation of #Islam is an integral part of that history”[58]. „Când scriem istoria Islamului în America, Nation of Islam este o parte integrantă a acelei istorii.” - liderul Nation of Islam, Louis Farrakhan este un binecunoscut antisemit care obişnuieşte să îşi înceapă discursurile cu expresia „evreii satanici”[59].

Concluzii

Obiectivul U.S.M.B. este colonizarea islamică a S.U.A. în cadrul obiectivului Frăţiei Musulmane Globale de creare a Califatului Global cu capitala la Ierusalim;
Strategia U.S.M.B. a fost aceea a „paşilor mărunţi”; Strategia a urmat succesiunea: aripa confesională-academică, aripa financiară-economică - aripa socială, aripa politică susţinută de mass-media (think-tank-uri) aripa societăţii civile (în prezent, există o aripă militantă şi pe teritoriul american[60] - aripa militantă era o ramură oficială a organizaţiei până la mijlocul anilor 1970);
- Linda Sarsour şi familia ei au legături puternice şi vizibile cu organizaţiile U.S.M.B.;
- Linda Sarsour este un operativ al Frăţiei Musulmane Globale pe teritoriul american, care are ca obiectiv crearea aripii politice locale a organizaţiei fie printr-un viitor partid politic, fie prin politicieni afiliaţi U.S.M.B. care vor fi aleşi în Congres - Casa Albă. Linda Sarsour ar putea candida ea însăşi, în alegerile viitoare pentru un fotoliu în Congres sau în Senat.

Anexă

Mişcarea politico-socială pan-islamică ultra-conservatoare intitulată Jama 'At / Harakat Ikhwan al-Muslimeen (Ikhwan) - Frăţia Musulmană[v]  a fost înfiinţată în 1928 în oraşul egiptean Ismailia de către clericul Hassan al-Bannā (1906-1949) fiul imamului ultraconservator Hanabilah[61]  (Shaykh) Ahmad Abd al-Rahman al-Bann al-Sa'ati. În cei aproximativ 90 de ani de existenţă ai organizaţiei, se disting mai multe etape de transformare a Frăţiei dintr-o mişcare islamistă locală într-o organizaţie panislamică, precum urmează:
1. 1928-1938: corespunde perioadei interbelice, cu două etape distincte:
a) 1928-1935: consolidarea organizaţiei în Egipt prin activităţi sociale şi prozelitism;
b) 1935-1938: extinderea în ţările învecinate Egiptului şi în China.
1939-1945: înfiinţarea Aparatului Secret - aripa militantă, ofensivă, responsabilă de acţiunile violente ale Mişcării. Această etapă corespunde perioadei celui de-al Doilea Război Mondial.
III. 1945-1953: amplificarea activismului politic şi a conflictelor cu monarhia egipteană. Corespunde perioadei dintre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi proclamarea Republicii Egipt.
1. 1953-1970: etapa intensificării conflictului cu regimul naţionalist, republican, laic egiptean şi expansiunea globală. Corespunde perioadei dintre proclamarea Republicii Egipt (18 iunie 1953) şi moartea preşedintelui Gamal Abdel Nasser (28 septembrie 1970).
2. 1970-1981: expansiunea globală şi construirea aripii politice. Corespunde administraţiei preşedintelui Anwar el Sadat, care a folosit Frăţia Musulmană pentru a contrabalansa influenţa sovietică în regiune (Siria, Libia, Algeria etc.). Confruntat cu oprobiul public şi cu riscul dezmembrării Frăţiei din cauza valului de atrocităţi declanşat de Aparatul Secret, al doilea lider suprem, Hassan al-Hudaybi, a schimbat radical strategia organizaţiei prin scoaterea aripii militante din structura oficială a Frăţiei şi prin crearea imaginii unei mişcări ideologice care a decis să renunţe la trecutul violent. Această strategie a permis Frăţiei să supravieţuiască şi mai târziu a argumentat caracterul ideologic exclusiv al Mişcării. De asemenea, evenimentele geopolitice din 1979 - invazia sovietică din Afganistan, asediul marii moschei din Mecca Masjid al-Haram şi Revoluţia Islamică din Iran au amplificat activismul Mişcării. Astfel, militanţii Frăţiei s-au alăturat mujahedinilor şi au luptat în Războiul Civil din Afganistan (1979-1989) şi în războaiele arabo-israeliene (1973, 1971-1982).
3. 1981-2011: Perioada de guvernare a preşedintelui Muhammad Hosni Sayyid Mubarak care poate fi împărţită în trei etape distincte:
a) 1981-199: dezvoltarea filialelor Frăţiei Musulmane în Asia de Sud şi Europa şi consolidarea aripii politice a Mişcării;
b) 1992-2001: diseminarea Fraţilor Musulmani în fosta Iugoslavie şi fostul bloc estic şi „ruptura” dintre Al Qa'ida şi CIA. Etapa este delimitată între implozia fostului Imperiu Sovietic şi atacurile Al-Qa'ida din 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite;
c) 2002-2011: dezvoltarea reţelei Frăţiei Musulmane în mass-media, mediul academic, think-tank-uri, urmată de re-etichetarea în mişcarea reformistă; expansiunea globală în contextul războiului global împotriva terorismului; preluarea controlului politic în Turcia şi declanşarea conflictului cu Arabia Saudită în privinţa Ierusalimului ca şi viitoare capitală a Califatului Global.
VII. 2011-2012: „primăvara arabă” - valul de anarhie şi de insurgenţă care a spulberat Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (MENA), ducând la răsturnarea regimurilor naţionaliste arabe, laice, republicane.
VIII. 2012-2013: Administraţia preşedintelui Mohamed Morsi  şi a Frăţiei Musulmane în Egipt; Crearea patrulaterului islamist Egipt -Sudan - Turcia - Qatar; apariţia ISIL; eşuarea Libiei.
1. 2014 - prezent: preşedinţia generalului Abdul Fattah Saeed Hussein Khalil el-Sisi; regruparea MB în Turcia, apariţia DAESH, criza migraţiei, criza Consiliului de Cooperare al Golfului şi acuzaţiile de organizare teroristă.
Concluzii sumare:
Scopul Frăţiei Musulmane este de a construi Califatul Global cu capitala din Ierusalim;
Strategia Frăţiei Musulmane a fost cea a „paşilor mărunţi”, aplicată iniţial în Egipt şi apoi în toate celelalte state ţintă ale organizaţiei;
Strategia a urmat succesiunea: aripa confesională/academică, aripa financiară-economică, aripa social, aripă militantă (a fost o ramură oficială a organizaţiei până la mijlocul anilor 1970), aripa politică susţinută de mass-media (think-tank-uri), aripa societăţii civile;
Expansiunea globală a reţelei s-a desfăşurat concentric, în jurul axei egiptene, şi a reuşit să cuprindă aproape toate continentele;
Alianţele cu alte organizaţii au fost construite în jurul unor ţinte ideologice comune (antisemitism/anti-comunism/anti-liberalism/anti-creştinism); alianţe cu regimuri politice naziste, anticomuniste - alianţă cu CIA; alianţa cu neomarxiştii/anarhiştii/separatiştii; disputa cu Arabia Saudită privind siturile de pelerinaj ale Islamului şi viitoarea capitală a Califatului; alianţa cu Iranul.

Notă: Text publicat cu acordul General Br. (r) Dan Niculescu, redactor-şef al revistei „Dincolo de orizonturi”, Anul III, nr.6/noiembrie 2018[01]

Aranjament grafic - I.M.

-------------------------------------------------
[01]
, accesat la data de 29.03.2017

[64] Un urmaş al şcolii juridice ultraconservatoare, fondată de (Musnad Imam) Ahmad bin Hanbal (780-855), care respinge complet reflecţia personală, susţinând aplicarea strictă a Coranu