
Ancheta cotidianul.ro, în colaborare cu ziaristionline.ro, scoate la iveală dovezi concrete ale jafului de la I.C.R. sub mandatul lui H.R. Patapievici:
- editarea unor cărţi care zac şi acum în depozit, plata unor publicaţii care să scrie pozitiv despre I.C.R.;
- acordarea de bani pentru traducerea discreţionară a unor clienţi ai I.C.R..
Vă prezentăm câteva informaţii oficiale, rezultate după încheierea verificărilor Curţii de Conturi:
500.000 de euro risipiţi pe carţi şi reviste care zac în depozitul ICR
Curtea de Conturi a constatat că în depozitul I.C.R. există „cantități mari de volume plătite, ce nu au putut fi vândute, de editarea de publicații ce nu se vând, cu autori remunerați, dar fără redacții care să se preocupe și de difuzarea acestora".
Astfel, „la 31.12.2012, valoarea totală a stocului era de 2.066.674 Lei (RON). În anul 2010 au rămas în stoc cărți și reviste de peste 2,3 milioane Lei (RON), care nu au fost valorificate, deși s-a plătit pentru ele".
Răspunsul I.C.R. faţă de această situaţie este semnificativ: „Cea mai mare parte a stocurilor de cărți și reviste provine din tirajele editate de I.C.R. între anii 2007 și 2010. Curtea de Conturi a constatat că nu au fost luate măsuri pentru diminuarea acestora."
Campionii cărţilor nevândute: Iulian Capsali şi Ioana Popescu
Din Raportul Curţii de Conturi aflăm şi care este topul publicaţiilor care au făcut o gaură de o jumătate de milion de euro în bugetul ICR:
- La mémoire des murs (autor: Iulian Capsali, Ioana Popescu; Editura I.C.R.): 2011: 89.250 RON; 2012: 71.250 RON
- Caietele Enescu I-VI (Editura I.C.R.): 2011- 51.692 Lei (RON); 2012- 36.822 Lei (RON)
- Porți si grădini (autor: Mariana Macri; Editura I.C.R.): 2011: 11.583 RON; 2012: 11.016 Lei (RON)
- Days and Nights (autor: Uniunea Scriitorilor; Editura I.C.R.): 2011: 1725 RON; 2012: 1.350 Lei (RON)
- Anuario dell instituto (autor: Ioan Aurel Pop; Cristian Luca; Editura ICR): 2011: 3.612 Lei (RON); 2012: 3.612 Lei (RON)
- Adnotări - Lecţii de pictură (autor: Constantin Flondor) - 40.800 Lei (RON);
- Album - Andrei Șerban (autor: Andrei Șerban) 65.365 Lei (RON);
- Album - Aurel Bulacu - 54.900 Lei (RON);
- Cel ce se pedepseşte singur (autori: Ştefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu) - 26.106 Lei (RON).
Simpla lectură a acestor titluri naşte serioase întrebări despre felul neprofesionist în care s-a lucrat la editura I.C.R., întrucât sumele uriaşe cheltuite şi soarta volumelor editate par a exprima nu numai nepricepere, ci şi anumite interese.
Astfel, volumul „La Mémoire des murs", realizat de Iulian Capsali, apăruse în anul 2006, tot la editura I.C.R., astfel încât reeditările din 2011 şi 2012 nu aveau nici o justificare. De aceea, şi Raportul Curţii de Conturi constată că sumele cheltuite, adică 89.250 Lei (RON) pentru anul 2011 şi 71.250 Lei (RON) pentru anul 2012 nu reprezintă altceva decât o risipă a banului public. Mai mult decît atât, titlul albumului este plagiat după romanul „La mémoire des murs" al scriitoarei Tatiana de Rosnay, apărut în 2003 la editura „Plon" şi republicat apoi la editura „Héloīse d'Ormesson"!
Coperta romanului „La Mémoire des murs" al scriitoarei Tatiana de Rosnay şi coperta albumului realizat de Iulian Capsali şi Ioana Popescu. Plagiatul este evident. Metoda după care s-a realizat acest plagiat al lui Iulian Capsali a fost experimentată cu succes de mult mai celebrul său mentor Andrei Pleşu, care a preluat tacit titlul cărţii „Minima moralia", care-i aparţine, de fapt, lui Theodor-W. Adorno! Cineva trebuie să răspundă pentru jaful acesta înfăptuit de I.C.R. sub conducerea lui H. R. Patapievici, instituţie care ajunsese la un buget de aproape 15 milioane de euro anual!
Topul profitorilor ICR şi al editurilor străine umflate cu bani publici[1]
După auditul efectuat de Curtea de Conturi a României la Institutul Cultural Român (I.C.R.) sub conducerea lui H. R. Patapievici a ieşit la iveală dimensiunea unui jaf uriaş, de care a profitat clientela politică aservită fostei Puteri. Datele pe care le prezentăm şi în acest episod sînt oficiale, provenind din documentele contabile ale I.C.R..
Datele pe care vi le prezentăm aici vizează finanţările externe, adică sumele plătite unor edituri străine pentru a publica volumele clienţilor ICR, precum şi situaţia cheltuielilor de deplasare, protocol şi drepturi de autor oferite „neo-boierilor", adică lui Vladimir Tismăneanu, Norman Manea, Lucian Ban şi mulţi alţii.
Topul profitorilor I.C.R.
Primele zece persoane care au primit cele mai mari finanţări directe de la I.C.R.:

- Lucian Ban - 993.880 Lei (RON),
- Mihai Chirilov - 142.543 Lei (RON),
- Norman Manea - 112.347 Lei (RON),
- Vladimir Tismaneanu - 102.539 Lei (RON),
- Ion Horia Leonida Caramitru - 76.675 Lei (RON),
- Mircea Cartarescu - 48.048 Lei (RON),
- Dan Lungu - 37.817 Lei (RON),
- Matei Vișniec - 33.039 Lei (RON),
- Dan Sorin Perjoschi - 30.485 Lei (RON),
- Amalia Perjoschi - 25.616 Lei (RON).
Medalia de aur a finanţărilor ICR: pianistul Lucian Ban
În mod surprinzător, pe primul loc se află Lucian Ban, un pianist american de jazz, originar din România, care, într-un interviu pentru „Forula AS", declara: „Eu nu pun mare preţ pe ideea de patriotism"! Pe patriotism, nu, dar pe banii patriei, da!
Iată cîteva acţiuni finanţate de ICR pentru pianistul american, aşa cum sînt prezentate chiar pe site-ul oficial al I.C.R.:
„După un turneu de lansare cu impact răsunător în Statele Unite, albumul "The Romanian-American Jazz Suite", lansat de Sam Newsome şi Lucian Ban, ajunge şi în Europa, în organizarea Institutului Cultural Român".
Era vorba despre un turneu din anul 2008, care cuprindea următoarele concerte:
- Bucureşti, sala ArCuB, 19 octombrie
- Tallinn, Kumu Hall, 20 octombrie
- Luxembourg, Opderschmelz Regional Cultural Centre, 22 octombrie
- Rotterdam, World Music Dance Centre, 23 octombrie
- Bruxelles Music Village, 24 octombrie
- Poznan, Blue Note Jazz Club, 25 octombrie
- Brno, Club Alterna, 26 octombrie
- Viena, Reigen-Live Club, 27 octombrie
- Paris, Duc de Lombards, 28 octombrie
În noiembrie 2011, i s-a asigurat finanţarea pentru a participa la London Jazz Festival 2011 „cu sprijinul Institutului Cultural Român din Londra", operaţiune repetată şi în 2012!
De ce trebuia să-i finanţeze I.C.R.-ul astfel de turnee, din moment ce, prin valoarea sa, Lucian Ban trebuia să încaseze banii necesari chiar din biletele vândute?
Medalia de argint a finanţărilor ICR: pianistul Mihai Chirilov
Pe locul 2 al încasărilor se află Mihai Chirilov, un critic de film pe care I.C.R. l-a plimbat prin toată lumea.
Nu mai târziu decît anul trecut, lui Mihai Chirilov i s-au plătit banii necesari pentru a fi în America la... o dezbatere! Iată ce se scrie chiar pe site-ul I.C.R.: „În 7 iunie 2012 ICR New York organizează dezbaterea The Romanian Film Festival in New York: Histories to Tell, moderată de Corina Şuteu şi Mihai Chirilov. I.C.R. New York contribuie, de asemenea pentru al treilea an consecutiv, la producerea publicaţiei speciale în limba engleză aperiTIFF, realizată sub îngrijirea lui Mihai Chirilov".
Şi asta nu e nimic faţă de şederea lui pe banii I.C.R. câteva luni la New York în aprilie 2009, România alegându-se din huzureala criticului cu câteva observaţii linguşitoare la adresa altor profitori care ţineau diverse conferinţe pe banii ICR!

Medalia de bronz a finanţărilor I.C.R.: Norman Manea
Despre scriitorul Norman Manea, stabilit de multă vreme în America, Nicolae Manolescu scria în „Istoria..." sa: „În parte, „Întoarcerea huliganului" răscumpără o operă prolixă, nehotărâtă între ficţiune şi mărturie, scrisă adesea în limbă de lemn, prezumţioasă şi greu de citit". (p. 1443). Manolescu îi invocă lui Norman Manea şi „naivităţile utemistului din anii '50, care a acceptat excluderi şi linşaje morale".
Pentru astfel de merite, I.C.R. i-a plătit şi lui Norman Manea o sumedenie de turnee prin lume, între care la Göteborg şi Stockholm (în 2012), la Viena (în februarie 2011), precum şi publicarea unui număr impresionant de traduceri.
Recunoscător şi el, scria atunci când I.C.R. a fost luat de sub preşedinţia lui Băsescu şi trecut în subordinea Senatului : „Este dezastruos ca practicile brutale si aroganta politicienilor de ieri si de astazi conduc intr-o maniera nefasta destinele culturii"!
Tismăneanu, Cărtărescu şi Matei Vişniec
Poate părea surprinzător, însă Vladimir Tismăneanu, Mircea Cărtărescu şi Matei Vişniec n-au reuşit să urce pe podiumul finanţărilor I.C.R., clasându-se abia pe locurile 4, 6 şi, respectiv, 8. Dar, să nu le plângem de milă, întrucât n-au rămas nepremiaţi!
Topul editurilor străine care sau înfruptat din banii I.C.R.
Multe dintre proiectele I.C.R.-ului lui H. R. Patapievici nu s-ar fi putut realiza dacă n-ar fi existat şi partenerii care să-l stoarcă de bani. Edituri prestigioase, precum şi altele mai mărunţele, au reuşit să iasă puţin din criză prin banii pe care ICR i-a oferit pentru a publica nişte cărţi româneşti. În mod cert, oamenii aceia, care sînt ceva mai sănătoşi la minte, s-au întrebat de ce li se dau lor bani, în loc ca sumele să fi fost acordate unor edituri din România, iar cărţile să fi fost difuzate oriunde în lume!
Topul primelor zece edituri finanţate de I.C.R.:
- Frank & Timme (Germania) 178.422,33 Lei (RON)
- El Nadir (Spania) 144.111,19 Lei (RON)
- Pre-Textos (Spania) 133.174,93 Lei (RON)
- Denoel (Franța) 131.086,22 Lei (RON)
- Uitgeverij De Bezige Bij (Olanda) 107.910,31 Lei (RON)
- Dalkey Archive Press (SUA) 104.425,92 Lei (RON)
- Dioti I. Melpomeni (Grecia) 95.736,62 Lei (RON)
- Du Seuil (Franța) 92.981,82 Lei (RON)
- Paradox Publishing Group (Bulgaria) 70.053,74 Lei (RON)
- Keller Editore (Italia) 69.743,25 Lei (RON)
TOTAL 1.127.646,33 Lei (RON)
Toţi aceşti bani au fost aruncaţi doar pentru ca unii scriitori români să se laude că au publicat la „Pre-textos" sau la „Du Seuil". Întrebarea care apare firesc: în cazul în care s-au vândut acele cărţi, banii încasaţi au revenit I.C.R., din moment ce el a suportat cheltuielile? Dacă nu, unde au ajuns? Şi, oare, ce tiraje s-au tipărit la aceste edituri? Şi, încă ceva: nu era mai simplu ca editura I.C.R. să fi scos acele cărţi (nu discutăm acum selecţia lor), în loc să tipărească acele publicaţii în valoare de 500.000 de euro care zac şi azi în depozit? Cu banii rezultaţi din vânzarea în străinătate, se puteau, bineînţeles, tipări alte cărţi. Numai că, în acest fel, am fi putut să aflăm şi noi ce cărţi româneşti doreau, într-adevăr, să citească străinii.
- Va urma -
Sursa: Cotidianul.ro & ziaristii.online
Grafica - Ion Măldărescu
-------------------------------------------------[1] http://www.cotidianul.ro/topul-profitorilor-icr-si-al-editurilor-straine-umflate-de-banii-nostri-212093/