Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Academician Dan Berindei, art-emisMutaţiile care au loc în lume sunt uriaşe. Ritmul de dezvoltare s-a intensificat până la cote care depăşesc capacitatea oamenilor de a le înţelege şi de a se adapta la ele. Şi totuşi, drum de întoarcere nu există, doar o uriaşă întrecere planetară şi o neîncetată solicitare a inventivităţii creierului omenesc. Românii sunt înzestraţi cu o cotă ridicată de inteligenţă nativă, dar mai puţin cu putere de muncă şi cu stăruinţă. Trebuie însă, neapărat, să ne adaptăm necesităţilor, căci altfel riscăm să rămânem marginali, pe dinafară.[1]

Sunt ţări lipsite de resurse naturale ori avându-le în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisCât de real este?
 
„Il n’est force et richesses que d’hommes” (Nu există forţă şi bogăţii mai importante decât omul),- această maximă rostită cândva de către filosoful şi scriitorul politic francez Jean Bodin (1529-1596), a devenit celebră graţie formei concise şi, totodată, pregnante în care a fost definit elementul cel mai important al societăţii. Potrivit unor estimări ale demografilor din perioada dintre cele două războaie mondiale, capitalul uman al oricărei ţări constituie circa 75 % din bogăţiile ei, toate celelalte valori materiale şi resurse naturale nedepăşind 25 % din avuţia...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Liviu Beriş HolocaustUn bine-meritat fiasco - Extras din partea întâia
 
Luni, 17 februarie 2914, în Aula Academiei Române s-a ținut o reuniune pe tema veșnic vie a Holocaustului. A holocaustului din România, desigur. Era a nu știu câta holocaustologeală - termenul nu-mi aparține, găzduită în cea mai prestigioasă instituție și incintă dedicată adevărului istoric. Numai că de data asta era prima reuniune a holocaustologilor după penibilul (pentru ei!) moment, petrecut cu câteva luni în urmă, când profesorul universitar Vladimir Iliescu, istoric român stabilit în Germania înainte de 1990, excedat de prostiile pe...

Reuniunea sionistă de la Academia Română (2) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
LICARChermeza sionistă dată peste cap!
 
Luni, 17 februarie 2914, în Aula Academiei Române s-a ținut o reuniune pe tema veșnic vie a Holocaustului. A holocaustului din România, desigur. Era a nu știu câta holocaustologeală - termenul nu-mi aparține, găzduită în cea mai prestigioasă instituție și incintă dedicată adevărului istoric. Numai că de data asta era prima reuniune a holocaustologilor după penibilul (pentru ei!) moment, petrecut cu câteva luni în urmă, când profesorul universitar Vladimir Iliescu, istoric român stabilit în Germania înainte de 1990, excedat de prostiile pe care le auzise...

Reuniunea sionistă de la Academia Română - un binemeritat fiasco! (1) - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
U.E.-DefensEvoluții strategice potențiale până în anul 2025, de unde ar putea surveni amenințări la adresa U.E.:
-   Globalizarea care va aduce zonele de instabilitate din vecinătate tot mai aproape de granițele U.E. (Accelerating globalisation). Se observă această tendință de mărire a cazurilor de instabilitate în ultimii ani și faptul că sunt tot mai apropiate de granițele europene. Să enumerăm doar ultimii câțiva ani, mult mai puțin față de cei 12 pentru care e făcută prognoza: revoltele din Tunisia și Egipt, conflictele din Georgia, Libia, Siria, Mali, acum situația din Ucraina.
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

European Military Capabilities Report 2013-2025Din documente: Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul European a purtat o dezbatere pe tema apărării. Au fost identificate acțiuni prioritare pentru o cooperare mai strânsă. Dezbaterea a fost precedată de o reuniune cu Secretarul General al N.A.T.O.. Acesta a prezentat evaluarea sa cu privire la provocările actuale și viitoare la adresa securității și a salutat eforturile în curs și angajamentele asumate de U.E. și de statele sale membre ca fiind compatibile cu N.A.T.O. și benefice acesteia. Nu voi intra în detalii tehnice, ne interesează...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Br. (r) Aurel Rogojanart-emisPe blogul unui controversat personaj plecat-emigrat din România în S.U.A. şi vive-versa pot fi citite o serie de refulări şi atacuri la adresa celor care au o părere diferită de cea a patronului „clubului” şi, implicit, a membrilor acestuia. Pentru a ajuta cititorii să înţeleagă agresivitate crescândă la adresa colaboratorului nostru, general de brigadă (r) Aurel Rogojan, publicăm un fragment din volumul „Fereastra serviciilor secrete”, Bucureşti, Editura Compania, 2011.(Redacţia ART-EMIS)
 
În urmă cu un an şi mai bine am fost solicitat de „un membru al staffului tehnic” al unuia dintre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Col. (r) Marin Neacşu, art-emisUltimele evenimente petrecute pe meleagurile româneşti au scos la iveală pe lângă setea de senzaţional a presei, maleabilitatea şi credulitatea marii majorităţi a românilor, care sunt gata să creadă şi să înghită orice pastilă li se pune în palmă şi modul în care cei care conduc această ţară - sau ce a mai rămas din ea, mai bine zis cei care simulează că conducerea aceastei ţari -, îşi tratează electoratul. O bătaie de joc totală, un dispreţ dezgustător, o indiferenţă criminală şi o aroganţă fără margini! După accidentul din Apuseni când toată presa şi lumea se inflamase de credeai că am intrat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Diplome pentru analfabeţiLe-am cerut studenţilor mei, anul III la Română-Engleză, să comenteze, în limba engleză, un poem englez din secolul al XIX-lea, la alegere. Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul al XIX-lea şi nici o poezie (deşi au studiat în anul II: Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru „Romeo şi Julieta” (numită alternativ „roman”, „novel”, ori „poem”). Restul de cincisprezece din şaizeci, care şi-au amintit o poezie, au scris totuşi în engleză. 
Am corectat mai jos greşelile lor :
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Accident aviatic ApuseniDe ce nu a intervenit armata?

Mulţi istorici sunt de acord că Debarcarea în Normandia ar fi avut poate altă soartă dacă Rommel nu s-ar fi găsit la Paris în momentul invaziei, dacă Hitler nu dormea şi dacă ar fi fost introduse în luptă cele două divizii de tancuri pe care nu le putea disponibiliza decât Hitler sau Rommel. Aşa se scrie istoria.

Cei morţi cât şi cei rămaşi în viaţă sunt vinovaţi

Multe s-au spus, se spun şi se vor spune despre cauzele accidentului aviatic din data de 20.01.2014 dar mai ales cauzele pierderii celor două vieţi omeneşti. Iniţial s-a dat vina pe incompetenţa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisIntrat în vria diversiunilor prin care se urmăreşte folosirea legii penale ca instrument politic al grupurilor de interese nelegitime, şeful guvernului a devenit, şi el, releu de amplificare a manipulărilor. În ceea ce priveşte problema interceptărilor, premierul a arătat: „La problema interceptărilor, lucrurile stau în felul următor: mandatele de ascultare pe siguranţă naţională nu s-au modificat în niciun fel, Legea 51/1991 le prevede în continuare. […]”. Dincolo de exprimarea stâlcită, parcă a unuia care a fost mereu corigent la limba română, premierul face dovada unei ignoranţe în materia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisNu putem decât să salutăm o declaraţie care exprimă întocmai, şi cel mai bine spus, o realitate gravă despre modul în care guvernul conduce ţara şi respectă poporul. Cităm: Responsabilitatea politică supremă în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni îi aparţine premierului Victor Ponta.

Luni, la ora 21:00, Ponta a afirmat la un post TV că toţi pasagerii au fost găsiţi, spunând că a primit un SMS şi că « toţi sunt bine », deşi la acea oră doi erau morţi. O astfel de declaraţie a premierului demonstrează haosul. Ponta ne-a dovedit cat este de ineficient, incompetent şi, în mod...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Nicolae Radu, art-emisLa momentul la care scriu aceste rânduri, Aurelia Ion a ajuns în ceruri alături de pilotul Adrian Iovan. Am privit, am ascultat şi sufletul ne plânge. Realitatea prostiei este dură. Un avion prăbuşit. Suflete nevinovate pierdute şi un alt bâlci naţional. Cine, cum, când? Eu? Tu? Noi? Unde sunt vinovaţii?

Şoc traumatic, şoc hipotermic, şoc hipovolemic...

Luni, 20 ianuarie 2014, între orele 15.45 şi 15.49 a avut loc un accident aviatic în Pasul Ursoaia, judeţul Cluj. Avionul s-a prăbuşit la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba, în zona Beliş, pe Muntele Petreasa. La bord se afla pilotul...

Recviem pentru suflete ridicate la cer - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Br. (r)Aurel Rogojan, art-emisCe vrea să spună şi să ascundă, în acelaşi timp, Asociația Magistraților din România (A.M.R.) când afirmă că sistemul judiciar nu este pregătit pentru intrarea în vigoare a noilor coduri? Codul penal şi Codul de prodedură penală, în prezent în vigoare, au o stabilitate de peste o jumătate de secol, având fundamentele în şcolile de drept penal ale epocii lui Napoleon al III-lea şi în doctrinele criminologice şi penologice italiene, în parte şi a celor belgiene. Vespasian Pella, Vintila Dongoroz, Ioan Tanoviceanu, George Antoniu, Nicolae Volonciu (lista nu este închisă) şi discipolii lor au...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. h.c. Gheorghe C. Mihai, art-emisAm prea multe de rostit ca să nu tac îndestul. Sunt o voce, nu o Voce, sunt o autoritate, nu o Autoritate. Și chiar Autoritățile, n-au loc să rostească fie și verosimilități, căci și acestea sunt împărțite în care „merită” și care „nu merită” să încapă în spațiul public. M-am ambalat și-mi pare rău. Mijloacele media - public și privat - destinează ceas de ceas fenomenalități, într-un câștig mediat și imediat. Arareori trec de aceste fenomenalități și, atunci, cu mii de precauțiuni și oprindu-se acolo unde trecerea dincolo ar supăra autoritarele baronismele locale, regionale, naționale...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emis-3Într-o lume defazată, cu sistemul de valori inversat, contribuabilii români plătesc şapte servicii de apărare a securităţii naţionale, pentru a vedea cum parlamentarii şi membrii guvernelor înfundă puşcăriile. Într-o lume raţională, infractorii de duzină nu ar putea ajunge să candideze pentru camerele parlamentului şi nici nu ar fi desemnaţi miniştri. Într-o societate care se respectă pe sine, carieriştii de talent, care şi-au ales nevestele după înălţimea treptei politice a socrilor, au traficat ţigări şi blugi prin căminele studenţeşti, au cochetat cu ideea delaţiunii profesioniste, pentru...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Nicolae Radu, art-emisRomânia merită mai mult!

Un neaşteptat început de an 2014. Ritm trepidant, mişcări subtile, realităţi ce ne împing spre fapte greu de înţeles. În zi de Bobotează, minţile au îngheţat! În căutarea de răspunsuri pentru o stare ce amorţeşte noul an, insist asupra faptului că nu fac politică! Preocupările mele sunt centrate pe realităţile sociale imediate şi mai puţin pe integrări conceptuale în consolidarea unei nonetici a politicianului român. Justiția rămâne justiție! Trădători, vânzători de ţară, mascote colorate prinse în mrejele puterii, toate acestea pot fi descifrate prin incursiuni...

Boboteaza minţilor îngheţate - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col. (r) Marin Neacşu, art-emisÎntr-un alt articol, cândva prin martie 2013, arătam cum croşetează românii în timp ce alţii ne transformă ţara în groapa de gunoi a Europei. Prin februarie 2010 prin presă apăruseră semnale cu privire la încercările Europei de a găsi un loc de depozitare a deşeurilor marilor puternici ai Europei şi România se afla în tratative; conducerea ţării de atunci, ca şi cea de acum, gunoieri de meserie, sau gunoaie umane, erau gata să deschidă gura pentru ca fumătorii U.E. să îşi stingă ţigările pe limba lor, numai să îi păstreze în scaune. La vremea respectivă transformarea României în groapa de gunoi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. h.c. gheorghe C. Mihai, art-emis

 Ce înţelegem prin valori? Sunt Eminescu, Joja, Paulescu, Viorel Barbu, Buzatu, Ion Coja ș.a., valori în acelaşi sens ca binele, sinceritatea, credința, adevărul, justul, utilul, frumosul, grotescul ș.a.? Dar și ”Binele este o valoare” în aceeași accepţiune a lui „este”? Cele trei hectare de teren arabil în proprietatea mea sunt sau au valoare? Munţii Alpi (Carpaţi) și Oltul și Amazonul și Luna sunt sau au valoare? Nuanţele sunt foarte importante, terenul arabil, Carpații, Luna sunt obiecte cărora li se conferă, pe când binele (frumosul, justul etc) este o tensiune atributivă universală...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dosar Mihai Eminescu-Tribunalul Ilfov„Noi nu suntem contra îmbogăţirii celor ce vin şi se aşează în ţară. Dar, ca de dragul lor, să ucidem oamenii noştri proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai să compromitem existenţa fizică şi morală a rasei române, iată ceea ce e de neauzit şi de neînţeles”. (Mihai Eminescu)

„Dar creditul statului e sus, ni se zice. Să nu se uite cumcă încă aveţi ce vinde. Mai sunt de vândut trupurile de moşii ale statului, mai e de vândut dreptul de-a le cumpăra; mai sunt de vândut încă multe din România din câte strămoşii au păstrat. Şi, daca ne veţi întreba care e împrejurarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Azi, Colindul, mâine Liturghia... art-emisPrin amabilitatea domnului prof. Ion Coja - căruia îi mulţumim -, ne-au parvenit două reacţii la articolul semnat de dl. Andrei Marga în portalul online Cotidianul - pe care vi-l prezentăm spre lectură - şi prin care s-a poziţionat pe postura de avocat al... După opinia noastră, părerile avizate ale celor doi semnatari ai reacţiilor - prof.univ. dr. H.C., Gheorghe Mihai şi prof. Mihai Vinereanu -, pot fi sintetizate prin cunoscuta afirmaţie euclidiană: „Ouod erat demonstrandum!” Orice alt comentariu pare de prisos. Concluzia o trageţi Domniile Voastre. (Redacţia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Dr. în ştiinţe economice, Valeriu Tudor, art-emisIntroducere

În istoria sa, omenirea a cunoscut o sporire continuă a populaţiilor în diverse forme de organizare socială - de la fiinţele primitive, până la cele de astăzi, majoritatea - popoare/state, mai mici sau mai mari, care pot dispune de binefacerile unei/unor civilizaţii moderne. Dacă ne imaginăm aceste ţări şi popoare/state cuprinse într-o structură sub forma unei piramide : cele mai puternice la vârf, iar restul, din ce în ce mai puţin puternice, gradual, spre baza acesteia, vom constata că schimbările la vârful piramidei, mergând până la bază, s-au produs în permanenţă. Aceste schimbări...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Nicolae Radu, art-emisPrin prezentul articol, domnul prof. univ. dr. Nicolae Radu mi-a reamintit că începând cu 1993 am reînviat o publicaţie a tatălui meu[1], Românul şi jurnalistul Dumitru C. Măldărescu (veteran al Primului Război Mondial şi participant la luptele de la Odesa din cel de-Al Doilea Război Mondial. Acolo am publicat o serie de articole sub genericul „Gânduri despre Neam şi Ţară”, iar cel de faţă, semnat de domnul prof. Nicolae Radu se pliază cât se poate de bine pe rubrica menţionată. (Ion Măldărescu)

„Gânduri despre Neam şi Ţară”

Din ce în ce mai mult îmi este dat să suport pe ecranele Tv...

Reflecții la început de an, 2014 - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Dr. Mircea Druc, art-emisRomânii naufragiaţi rar când îşi pun problema de „a schimba direcţia”. Noi nu ne batem capul cu proiecte pentru propria salvare. La nimereală! Avem o mentalitate conjuncturistă, de talcioc. Apare o chestiune vitală, cineva vine cu soluţia. Intervine specificul nostru naţional: „Nu se poate!”. De aproape un deceniu, tot strigăm „Jos Băsescu!”. De parcă până la el a fost mai bine. Aşa-i la noi!
 
Prima reacţie a românului la rezolvarea oricărei probleme, e să caute probleme la soluţia propusă. Beţe-n roate! Drobul de sare! Sau lasă, bă, că merge şi aşa! Mai ales la moldovenii mei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. dr. Mircea Druc, art-emisCu un demers similar s-a adresat lui Nichita Hruşciov şi academicianul Artiom Lazarev, ministru al culturii din R.S.S.M., un autentic „moldovenist”. Merită căutat în arhive ce a răspuns biurocraţia imperială de la Kremlin la demersul „bunilor moldoveni”. Din câte ştiu, Lazarev a fost tras pe linie moartă.

Ipotetic, în 1991, nomenclatura transnistreană ar fi putut să-i îndemne pe românii (moldovenii) din regiunea Cernăuţi să declare Republica Bucovineană (R.B.). Aceşti băştinaşi din codrii Cosminului chiar erau îndreptăţiţi s-o facă. Au cutezat însă nişte colonişti din sudul Basarabiei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr. Mircea Druc, art-emisMoscova - „magazin unional
 
Nu sunt născut în U.R.S.S.. Nici în Republica Moldova. Am văzut lumina zilei la Pociumbăuţi, judeţul Bălţi, când au venit românii. Era într-o vineri, 25 iulie 1941. La acea dată, „eliberatorii” sovietici fuseseră alungaţi din teritoriile româneşti, răpite în iunie 1940. Se dădeau lupte grele, departe de locurile noastre, undeva dincolo de Nistru. Încă de copil, părinţii mă luau adesea la Cernăuţi. Chişinăul l-am văzut întâia oară după terminarea şcolii de zece ani. La începutul anilor 60, veneam la părinţi, în vacanţă, din oraşul nopţilor albe, din Veneţia...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ion Coja„Află că pe om au vrut să-l linșeze! Pe amândoi! Acesta a fost planul!”
 
Ipoteza pe care o fac acum publică mă preocupă de multă vreme. Încă de la începutul anilor ’90, când m-am întâlnit la o reuniune publică cu un prieten din copilărie, ne-am așezat alături, nu ne mai văzusem de ani de zile, eu mai apăream pe la televiziune din când în când, așa că discuția noastră a fost pe marginea ultimei mele ieșiri TV. Mi-a corectat niște afirmații scăpate în eter, afirmații privitoare la evenimentele din decembrie, iar când a fost să ne despărțim mi-a spus: „Află că pe omul au vrut să-l linșeze! Pe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marian Ioan, art-emisNenumărate au fost împrejurările (sau împrejmuirile?!) în care eu am susținut că poporul român o să dispară. Au fost nenumărate, pentru că nici dracu' nu numără până la unu, sau până la doi.

Astăzi, mă văd nevoit să scriu o erată la ceea ce am susținut. Mă suii în mașina timpului, cum fac eu când n-am ce face, dar, într-o clipă de neatenție, în loc să dau îndărăt, ca de obicei, dădui înainte. Așa se-ntâmplă că ajunsei în viitor, nu în trecut cum ajung eu mai mereu. Și ce văzui eu acolo, în viitor? Văzui că, nici România, nici românii, nu dispăruseră, cum zisesem eu.
...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ben Todică, Australia, art-emisÎn revista Flacăra, din 22-28 noiembrie 2013 a lui Adrian Păunescu, Alexandru Ştefănescu spune despre Eminescu că a fost orbit temporar atunci când, în poezia „Epigonii” a omagiat pe unii scriitori fără valoare astăzi, aşezându-i undeva sus, în panteonul poeziei. Cred că Alex Ştefănescu îl simplifică prea mult pe Eminescu fără a încerca să se plaseze în vremea poetului şi să-şi imagineze, măcar, că ar avea capacitatea intelectuală şi sclipirea geniului românesc. Este o impietate să-l „toci” pe Eminescu. Nu vreau să-l ofensez pe autor, însă mulţi, atunci când căţărându-se pe umerii monştrilor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Col. (r) dr. Alexandru Manafu, art-emisAmericanii îi ascultă pe nemţi. Nemţii s-au  supărat. Ca o trupă de albinuţe aproape toată Uniunea Europeană s-a supărat şi ea. Nimeni nu stă să gândească şi reacţionează rapid prin imitaţie, de parcă arta gândirii nu ar mai avea relevanţă. Dar oare, ce motive ar avea Nemţii să se supere? Oare au germanii ceva de ascuns faţă de Americani? Între naţiuni nu există decât interese. Până la un moment dat interesele Germaniei, de Vest ea fiind, au concurat cu interesele Statelor Unite ale Americii. De fapt interesele au coincis cât timp americanii au deţinut controlul absolut asupra Europei...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.