Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Lazar Ladariu, art-emisAflăm, să recunoaştem, deloc cu uimire, că ex-senatorul György Frunda, din 1990 încoace în toate cele cinci legislaturi in Parlamentul României, din partea U.D.M.R., preferatul domnului Victor Ponta, a devenit consilierul personal pe probleme juridice şi ale minorităţilor, al premierului României. Văzându-l aşa de abătut, de dărâmat că, la alegerile din 9 decembrie, n-a obţinut voturile necesare pentru a-şi continua statul în Parlament, ca senator udemerist, premierul Ponta i-a sărit, repede, în ajutor, întinzându-i o mână prietenească, cu toate ştiutele dovezi ale pornirilor antiromâneşti...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Col. (r) Remus Macovei, art-emisDe regulă militarilor le-a fost interzis să se implice în politică. Aceasta nu a împiedicat conducerea tuturor partidelor care pe parcursul timpului au guvernat România, să îşi formeze şi să îşi fidelizeze un grup de generali, care, odată partidul ajuns la putere, să ocupe cele mai importante funcţii de conducere din Ministerului Apărării/de Război, din Marele Stat Major sau de la Departamentul de înzestrare al armatei. Aceştia, pe timpul guvernării, executau întocmai cerinţele partidului sau grupării/alianţei politice care i-a numit în funcţii. După schimbarea puterii politice, de regulă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ec. dr. Radu Golban, art-emisSpre sfârşitul anului, B.N.R. a declarat oficial că România va rata aderarea la euro în 2012. A rata această ţinta însă nu înseamnă că România ar putea să-şi menţină privilegiul unei monede proprii pe lungă durată. Integrarea europeană de după război înseamnă şi o deschidere a pieţelor europene, prin înlăturarea vămilor. Economii cu niveluri diferite de dezvoltare au căutat mereu protecţie, în mod firesc, în spatele vămii. Odată ce acestea au fost înlăturate, le-au mai rămas instrumentele monetare, în special cursul de schimb, care, prin deprecierea propriei monede, a avut un efect favorabil...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Holocash„Aici suntem la porțile Orientului, unde nimic nu este luat în serios"!
Cine nu cunoaște această minunată vorbă?
Pe franțuzește spus,
„Nous sommes ici aux portes de l'Orient, ou tout est pris à la légère"! (Raymond Poincaré)

Holocaustul, subiect tabu în România

Holocaustul la mișto?
Holocaustul vesel?
Holocaustul la români?
Holocaustul ca nostimadă?
Holocaustul de trei parale?...
Holocaustul pris à la légère?
Cum să-l numesc ca să se potrivească mai bine?!

Unii, cei mai mulți, văd în citatul de mai sus o evaluare lucidă a defectelor neamului nostru românesc, propriu zis un blam la adresa noastră a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
PreotÎn Ajun de Crăciun, mă îndeamnă gândul cel bun, pe deplin mulțumit și împăcat cu condiția mea de român și de creștin, să consemnez pentru aceeași bucurie și a altora, câteva dintre reperele sufletești pe care le port cu mine de ani de zile sau mai de curând. Le aleg pe cele care probabil lipsesc din mintea și sufletul celor care vor citi aceste rânduri și le ofer ca pe un dar de Crăciun, care să le întărească încrederea în ei înșiși, ca români și creștini. La cine se va nimeri să nu afle astfel de la mine nimic nou, să le fie de bine, ferice de ei că au deja parte de bucuriile cu care mă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Capitoliul, Stânca Trapeiană, ObamaDin raţiuni inexplicabile şi mai mult comune iraţionalului, fostul concept democratic - îndrăznesc să spun, chiar filosofic - numit America se îndreaptă indubitabil spre dispariţie totală. Dând dovadă de obsţinatie diabolică - his way or highway - Titanicul Pontifus Maximus[1] doreşte legalizarea unui nou termen „economic", numit Fiscal Cliff - stâncă fiscală, care presupune instituirea unui sistem criminal de taxe suplimentare, însoţit de cheltuieli fără limite şi care trebuie implementat până la 31 Decembrie, 2012. Mă gândesc, raţional ar fi fost să se fi folosit termenul de Stânca Trapeiană...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ec. dr. Radu Golban, art-emisCei ce au urmărit decernarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene şi-au pus întrebarea dacă să plângă sau să râdă: A acorda Uniunii Europene Nobelul pentru pace este la fel de ridicol precum ar fi să acorzi o distincţie Armatei Salvării pentru că nu face afaceri cu alcool, droguri şi proxenetism sau cum ar fi o distincţie pentru Crucea Roşie pentru că nu întreţine lagăre de concentrare. Incontestabilă este valoarea simbolică a decernării acestui premiu în Norvegia, o ţară care de două ori a refuzat aderarea la UE.

Spiritul păcii europene la discreţia lui Hitler şi Mussolini...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mihail Sadoveanu, art-emisIscusitul său secretar, regretatul Constantin Mitru, într-una din întâlnirile ce le-am avut, mi-a arătat o scrisoare trimisă de Sadoveanu unui ierarh care-i era duhovnic. Răvașul începea cu o tulburătoare adresare: Înaltpreasfinției Sale Duhovnicului meu.

„Cărțile ne sunt prieteni statornici, ne sunt sfetnici, nu ne contrazic. Pentru mine cartea a fost mângâierea vieții. M-am însoțit cu ea și cu pustia și am ajuns la liniște și înțelepciune."

Am început aceste gânduri apelând la vorbele pline de tâlc ale unuia din titanii literaturii române, Mihail Sadoveanu, căci ne apropiem de ziua în care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mircea Platon, art-emis
Mioriţa, irozii şi nerozii

Când aţi citit ultima dată „Mioriţa"? Mai citiţi-o o dată, de Crăciun. Cu atenţie, fără a lăsa clişeele să o ia înaintea lecturii. Uitaţi pentru câteva momente de „atitudinea resemnată a ciobănaşului în faţa morţii". Uitaţi şi de „nunta cosmică". Ce ne spune textul baladei? Că, din trei „ciobănei", doi - „cel ungurean şi cu cel vrâncean" - s-au vorbit să-l ucidă pe-al treilea, pe „baciul moldovean": „Că-i mai ortoman/ Ş-are oi mai multe,/ Mândre şi cornute,/ Şi cai învăţaţi,/ Şi câni mai bărbaţi." Mioriţa îi dă de ştire baciului moldovean despre planurile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ion CojaÎn încercarea de a da o formă public acceptabilă resentimentelor lor antiromâneşti, şi anume forma de teorie şi teză istorică, ştiinţifică, istoricii maghiari şi-au aflat punctul de plecare şi de reazem al eşafodajului de pretexte şi de argumente în lipsa documentelor scrise care să ateste prezenţa românească în nordul Dunării o lungă perioadă de timp, aproape un mileniu: de la retragerea aureliană, până în secolul al XIII-lea. Pentru unii istorici români, mileniul acesta ar fi ceva mai scurt: de numai cinci secole... Că e de zece secole sau de cinci, mileniul nostru de „tăcere" tot mileniu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. dr. Gică Manole, art-emisNu există, nu poate exista în istorie fapt/eveniment care să nu poată fi explicat: nu pot exista evenimente fără cauze, de orice natură ar fi ele. Important rămâne un fapt: cel/cei care analizează, evaluează, judecă un fenomen istoric, să ţină seama de întregul ansamblu de factori cauzali ce a determinat un eveniment sau altul să se producă. În judecata istorică se impune, obligatoriu, ca o axiomă, sfatul istoricului roman Cornelius Tacitus din Anale: „sine ira et studio" (fără ură şi părtinire). Dar, când judecata asupra unor evenimente istorice este profund marcată, viciată, de interese care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cartarescu- Frumoasele străine„Pro captu lectoris, habent sua fata libelli"
(Încăpute pe mâna cititorului, cărţile îşi au soarta lor)

Un prieten mi-a recomandat „Frumoasele străine" de Mircea Cărtărescu, apărută la editura Humanitas în 2010. Nu puteam să-l refuz din doua motive: întâi, că îmi e prieten şi prietenul la nevoie se recunoaşte, al doilea, citeşte de zece ori mai mult ca mine fiind şi critic literar. Am citit, după care am înghiţit în sec, dar nu mi-a tăcut gura şi i-am spus unei Doamne ce am citit. Atât mi-a trebuit, că m-a şi rugat să-i scriu câteva pagini despre carte, în timp ce şi-a dus indexul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, art-emisBlestemul unui neam:
Tinerii cu „inimi bătrâne"
„Iar noi locului ne ținem,// cum am fost așa rămânem." (M. Eminescu).

Un neam se ține de locul lui ca să poată dăinui. Pentru că locul lui de pe pământ are un corespondent al său în cer. Neamul își propagă ființa în timp și peste timp prin generațiile sale succesive. Care pot obosi, se pot risipi, pot asculta glasurile sireneleor de pe marea întindere a veacului și pot expune ființa neamului la teribile rătăciri. Mulți își imaginează că problema sentimentului de neam este o chestiune anacronică. Modul de raportare la această realitate...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Money-money-money„Democraţia, ca şi socialismul şi comunismul, e o formulă politică plantată în doctrina materialistă. Iresponsabilitatea morală, proclamată de materialism e practicată cu orgie de aceste societăţi anonime pe acţiuni care sunt partidele politice." (Nichifor Crainic)

Nicio criză internă sau externă, nici un context conflictual de orice natură, nici o situaţie dramatică aşternută general, dar vremelnic peste ţară, nici un alt rău în sine, nu poate smulge comunitatea prezentă din rădăcinile ancestrale ale Naţiunii sale, fiindcă rădăcinile ei ontologice îşi trag seva din plămada teologică a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Dan Berindei, art-emisÎn lunga mea viaţă, am întâlnit nu rareori momente de cumpănă în mersul ţării. Dar, ca niciodată, astăzi sunt martorul unor grave poticniri, care afectează ceea ce pentru mine va fi totdeauna patria şi viitorul ei. Parcă s-a ieşit dintr-o ordine firească, parcă am fost scoşi de pe lungimile de undă ale comportării şi dezvoltării noastre.

Greutăţile sunt mari şi nu numai pentru noi, căci întreaga lume este în frământare şi într-un proces de mutaţii. Pretutindeni, se constată complicaţii şi se încearcă ieşirile din impas. În mod firesc, reacţiile sunt colective, nu sunt simple acţiuni...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Radu Golban, art-emis„Îndată ce un popor ținut în jug își recapătă libertatea și este recunoscut ca de sine stătător, iute așa numitul Concert European îi găsește un principe, pe care-l cocoța pe un tron nou, abia lustruit... Așa, imediat ce Belgia se separa de Olanda și este recunoscută ca stat deosebit i se oferă, ca dar de independență, un principe german... ."

Polemica lui Gheorghe Panu de la sfârșitul secolului al XIX-lea evidențiază faptul că pentru suveranitatea și autodeterminarea unei națiuni s-a plătit mereu un preț scump. Echivalentul în zilele noastre este nu doar libertatea recăpătată după căderea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Remus TanasăVorbeam cu un prieten despre unele lucruri ale vremii de azi și-am rămas întru totul în uimire când el nu putea pricepe și nici nu admitea că noi, mai înainte de orice, suntem un popor de țărani. România este, în genere, un sat mare, cum spunea într-o zi la „Radio" un scriitor, pentru că singura celulă vie pe care rezidă țara este, mai presus de orice, satul. Orașele noastre, în marea lor majoritate sunt niște sate camuflate - și de aceea ele se zbat într-o totală neputință de creare de valori sociale. N-avem decât să privim viața trândavă a orașului românesc pentru a ne da seama că el nefiind...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Vasile Bolboja-art-emisPrincipalii piloni ai capitalismului, în fază incipientă, au fost proprietatea privată şi libertatea de acţiune (iniţiativă). Era liberalismul pur teoretizat de renumiţii economişti englezi, Adam Smith şi David Ricardo. Piloni care, pe lângă alţii, i-au asigurat prosperitatea o perioadă destul de lungă. Dar după ultimul război mondial lumea s-a schimbat radical. Încet, încet locul capitalismului clasic (care includea şi colonialismul) a fost luat de dominaţia capitalului, chipurile, investit în alte ţări (exportul de capital). S-a zis „un capitalism cu faţa (mai) umană", fără sclavi, fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cazul Aurel Agache Ipocriţii, inclusiv statele „civilizate" ale Europei occidentale recomandă românilor să fie toleranţi. Parafrazându-l pe Francisco de Goya, putem afirma că, în România, ipocrizia toleranţei impuse naşte judecăţi strâmbe. Mă refer la cazul colonelului (post-mortem) Aurel Agache, ucis bestial la Târgu Secuiesc în zilele de haos ale lui decembrie 1989. Procesul asasinilor s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 9 februarie 1998 şi 26 martie 2001. În urma cercetărilor au fost găsiţi vinovaţi şi condamnaţi la închisoare nişte indivizi, dintre care doi au fugit în Ungaria, care a refuzat să-i...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu, art-emisM-am întors, de o vreme, la studiul aplicat al cărţilor şi cercetărilor care ne pot situa în orizontul misterului ţărănesc al existenţei şi am înţeles, încă mai cu adâncime, cât de gravă este chestiunea ţărănească în orice timp şi, mai ales, în timpul de acum. Reflexiile mele au cel puţin trei întemeieri: originea mea ţărănească, Cartea Genezei şi literatura creată de valul de genialitate stârnit în toate culturile, deci şi în cea românească, de „intrarea ruralilor în literaturile" lumii, cum s-a exprimat G. Călinescu referindu-se la literatura română. Dintre toate cărţile literaturii rodite de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Ion Coja
Un text frumos scris, dar gândit pe jumătate.

Am primit acest text de mai multe ori. Cred că merită pus în discuția cititorilor de pe acest site. Imi voi permite să fac eu primul comentariu, nu pentru a da „tonul la cântec", ci doar pentru că este vorba de o opinie critică, așa cum rezultă și din titlul de mai sus, pus de mine.

Alin Fumurescu preda filosofia politică la Indiana University-Bloomington (deocamdată). „Până acum am făcut medicină, am condus sau/şi colaborat la mai multe publicaţii: Nu, Ziua, Tribuna, Steaua, Ziarul de Cluj, Clujeanul, Evenimentul Zilei, Business Magazin, Money...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Victor Nicolae, art-emisÎn România, s-a produs cea mai abruptă scădere a averii populaţiei, conform unui raport al Credit Suisse, ce indică o sărăcire cu 36% numai între 2011 (iulie) și 2012 (iunie). Am ajuns săraci lipiți pământului! Cu ce ne mai încălzește că, de aproape un veac, Tezaurul regal ne stă sechestrat în Kremlin? La doi ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, în 15 august (stil vechi) 1916, ne-am alăturat și noi Antantei împotriva Puterilor Centrale. Dezastru! Capitala ni s-a mutat la Iași, cu tot cu tezaurul țării: 93,4 tone aur, ca activ principal. Regina Maria și Take Ionescu plănuiau deja un...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Mihaela StroeRealitatea coşmarului cotidian

Singurii pași buni care s-au făcut după '89 în zona învățământ au fost:
- reducerea numărului de elevi dintr-o clasă la maximum 25 (măsură excelentă, care, ca orice măsură bună, trebuia... remediată. Ceea ce s-a și întâmplat: acum, iarăși avem 30-35 de elevi/colectiv);
- posibilitatea ca elevii să repete, la bacalaureat, doar proba la care au picat, (măsură corectă, întrucât nu văd în virtutea cărei rațiuni o probă picată le-ar anula pe cele trecute cu bine. Totuși, ilustrul Funeriu avea de gând să revină și asupra acestei măsuri, bine că n-a mai apucat!) În rest...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
ACTA
În România A.C.C.C. - A.C.T.A.[1] este în afara legii, dar se aplică

Când Europa a încercat să contureze un instrument de cenzură al informaților pe cel mai „viral" domeniu al noilor formate media, internetul, pentru un control al rețelelor de dezbatere dar și al presei electronice, măcar a căutat să impună, înainte de toate, un cadru de reglementare. Dacă acesta ar fi izbutit, în speță aprobarea maleficului acord A.C.T.A. la nivelul Uniunii Europene, ar fi urmat în mod cert și conturarea, legală, a unor instituții-instrument de control. Dar, chiar dacă A.C.T.A. a fost respins, presiunile...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Dan Berindei, art-emisAm mers pe un drum nepotrivit

Am mers pe un drum nepotrivit, deşi aveam perspectivele unei redresări. Am pornit atunci, în decembrie 1989, pe o nouă cale, în euforia libertăţii, fără datorii, cu un însemnat fond de rezervă. Este adevărat, trebuia să schimbăm direcţiile fundamentale ale existenţei noastre, felul nostru de a acţiona, felul nostru de a fi. Dar ce am făcut? Am îngăduit cu toţii fără a protesta şi a ne împotrivi un uriaş jaf!

Bogăţia ţării s-a irosit

Bogăţia ţării, a noastră, a tuturor, s-a irosit, până şi pământul roditor a luat în unele locuri calea străinătăţii. Am distrus o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Gh. Buzatu - Nicolae Ceauşescu-coperta

„România pierde pe toate planurile sub dictaturi anacronice de tip Sörös şi G.D.S."

Încheind această carte, nu-mi dau seama nici azi, mult stimate Cititorule, de ce, cât şi unde am greşit? În primul rând pentru că mi-am ales ca erou un personaj incomod şi am stăruit asupra unei epoci atât de complexe? Sunt convins, însă, că mai devreme ori mai târziu tot trebuie aflat şi exprimat adevărul, că unul sau mai mulţi istorici tot se vor pronunţa... Dacă nu cumva, aşa cum am observat din introducere, au şi făcut-o?... În ceea ce mă priveşte, cred că era preferabil să mă abţin. Mai ales că nu am...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Gabriela Calutiu Sonnenberg--art-emisDeşi este domeniul în care m-am specializat, am preferat dintotdeauna planul micro al economiei, ferindu-mă cu încăpăţânare de corelaţia cu etajele macro şi, implicit, cu politica. Nu subiectul m-a intimidat, ci inerţia care derivă din „uscăciunea" sa aparentă. Cu toţii criticăm lipsa de etică a politicienilor, dar, ciudat mai nimeni nu propune o alternativă de rezolvare. Chiar dacă nu zace-n fiecare dintre noi un geniu, nimeni nu ne împiedică să propunem soluţii. Poate n-avem cu toţii chemare de cercetătător pasionat, aşa cum aveau carismaticii noştri profesori universitari pe vremuri, dar o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Pro Patria SemperDe Ziua Armatei României s-au servit cuvinte mincinoase şi gogoşi umflate [1]

În urmă cu o lună de zile, televiziunile comerciale din România anunţau în forţă că „vom sărbători joi, pe 25 Octombrie 2012, ziua în care Armata Română a eliberat ultimul « bulgăre » de pământ, redându-ne integritatea teritorială şi suveranitatea naţională". În peisajul mediatic, ştirea a fost total idioată şi obtuză, încercarea de a evita cu orice preţ cuvântul „brazdă" folosit pentru aceeaşi ştire de către presa comunistă, conducând la o sintagmă dezastruoasă din punct de vedere mediatic. Este de la sine înţeles...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Armata Română art-emisArmata Românǎ a avut un rol important în fǎurirea statului naţional unitar român în anul 1918[1]. Intrarea României în rǎzboi, în august 1916, a stimulat conştiinţa naţionalǎ nu numai din Regat, dar şi din teritoriile aflate sub stǎpâniri strǎine, iar prin jertfa de sânge a ostaşilor sǎi a contribuit la mǎcinarea forţelor Puterilor Centrale şi la succesul luptei de eliberare a popoarelor din Austro-Ungaria. Noile realitǎţi geopolitice din Europa au fost ratificate prin tratatele de pace din 1919-1920, care au confirmat unirea Bucovinei, Transilvaniei şi Basarabiei cu România. Dupǎ rǎzboi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Mihai Mihai I ar fi (fost) „omul rușilor".

Am avut deunăzi ocazia de a sta de vorbă cu un apropiat al celui ce-și zice Prințul Paul de România și susține că este pe linie paternă descendent al regelui Carol al II-lea. Nu pare o fantezie, seamănă bine din profil cu odiosul personaj din al cărui os domnesc se laudă că se trage. Nu-l contrazicem. Nimeni nu-și poate alege bunicii! Bunicii biologici, firește. Așadar, indirect, din anturajul amintit, ne parvin următoarele relatări, adică bârfe și acuzaţii, cu privire la ex-regele Mihai, devenit de curând „piațetă", în imediata apropiere a ambasadei...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.