Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan ScurtuÎn vara anului 2009, a apărut la Editura Humanitas lucrarea „Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa", autor Lucia Hossu Longin (211 p.). Respectivul general reia multe dintre minciunile vehiculate în urmă cu peste două decenii în cărţile „Moştenirea Kremlinului" şi „Orizonturi roşii", neamendate de doamna Lucia Hossu Longin. Scrise şi rostite cu nonşalanţă, minciunile lui Pacepa sunt spulberate la o analiză a realităţilor istorice. Ne vom referi la una dintre cele mai grosolane minciuni. În cartea publicată de doamna Lucia Hossu Longin, generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa declara...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Academia militaraAcademia Militară - actuala Universitate Naţională de Apărare, din Bucureşti - are, în evoluţia sa postbelică, două momente necunoscute opiniei publice de pe plaiurile mioritice. Evocate în istoria orală, a celor ce au trăit clipe incredibile, dar cu un tâlc aparte, în perioade vitrege, din deceniile însemnate de secera şi ciocanul impuse de marea putere, pe atunci, cea de la Răsărit. Primul s-a petrecut pe timpul când liderul României - oficial proclamată republică populară -, temperatul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se străduia să găsească o soluţie pentru diminuarea tutelei Kremlinului, al cărei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Opris PetreAjutoare militare româneşti pentru state din Asia şi Africa

După achitarea integrală şi în mod anticipat a datoriei externe a ţării, Nicolae Ceauşescu şi-a continuat politica privind exporturile masive de armament, muniţie şi tehnică de luptă, fabricate în România. O parte a produselor respective se realizau cu ajutorul licenţelor sovietice primite în anii '60 şi la începutul anilor '70 şi au fost exportate în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. O altă parte a fost trimisă, sub diferite forme, în mai multe state din Asia şi Africa. De exemplu, în anul 1969, conducerea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Academia Dacoromana - siglaFundaţia Academia DacoRomână aminteşte că, la 30 august, s-au împlinit 71 de ani de la Diktatul de la Viena. Aşa-zisul „Arbitraj de la Viena" este cunoscut în istoriografia română sub denumirea care-i dezvăluie adevărata sa esenţă: un odios diktat. Din păcate, acest oribil fapt istoric a trecut, astăzi, nesemnalat de nici un mijloc de comunicare în masă. Toate mass media au fost axate, zilele acestea, pe difuzarea şi comentarea unor ştiri derizorii sau „mondene". Este necesar să reamintim - cel puţin o dată pe an - că acest „arbitraj" a fost un act politic eminamente criminal. Conform...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Anca GeorgeVoi mărturisi, pe sărite, întâlniri cu filosoful. N-am avut curaj să notez ce-am ascultat - asta făceam şi, probabil, îi puneam întrebări, ieşit cu ajutorul lui din principiala intimidare cognitivă. Mi-a spus că mi-a scris la Roma o scrisoare, resto in posta, dar s-a pierdut în timpul lungii greve a poştaşilor itelieni din 1973. Şi dedicaţiile - standard, „cu dulce dăruire" - le-am pierdut, una a rămas, pe Rostirea filosofică românească, la Cornel Berbente, când eram directorul bibliotecii Politehnicii şi unde l-am invitat, la telefon. pe Noica să conferenţieze, argumentând că şi Heidegger...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Brucar Teodor
Despre ignoranţa limbută

Ştiţi care-i defectul nostru? Că suntem perfecţi. O ţară de talentaţi. Norocul nostru? Că le ştim pe toate. Dacă mi-aş scrie memoriile, aş titra, cu fior patriotic: „Eu sau Despre ignoranţa limbută". Delirul ăsta de omniscienţă ne întăreşte în faţa tuturor încercărilor. Ne căleşte. Am căpătat o voluptate incredibilă de a descrie dezastrul şi, povestindu-l cu amănunte picante, de a ne detaşa de el, ca şi când nu ni s-ar întâmpla nouă. Televiziunile de ştiri le augmentează pe toate. Parcă au un singur slogan imprumutat de la Conu' Caragiale: „Simţ enorm şi văd...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin Tanase
Constantin Tănase (5 iulie1880- 29 august 1945)

„În ţara asta, ţara pâinii/ Să aibă pâine chiar şi câinii/ Guvernul nostru ne obligă/ S-avem o zi de mămăligă/ Lor ce le pasă cum e trăiul/ Scumpiră trenul şi tramvaiul/ Scumpiră tot, la cataramă/ Până şi pâinea şi tutunul/ Şi când înjuri pe şleau de mamă/ Ei, cică, eu fac pe nebunul."

Constantin Tănase, s-a născut la 5 iulie 1880 şi vreme de cinci decenii a smuls milioane de zâmbete, descreţind frunţile românilor. Imensa popularitate de care s-a bucurat în viaţă poate fi asemuită cu a unui alt mare artist, Matei Millo. „Pamfletele" recitate...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acvilele si UrsulPe 25 IULIE 2011 ambasadorul Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin iese la rampă cu o afirmaţie „sforăitoare" şi-l acuză pe preşedintele Băsescu de „fascism" deoarece acesta a declarat la postul de televiziune B1 TV ca şi el ar fi dat ordin Armatei Române să treacă Prutul, în 22 iunie 1941, explicând clar că „România avea un aliat şi nişte teritorii de recuperat". Apoi tovarăşul Rogozin mai stă un pic, mai cugetă puţin şi trânteşte altă declaraţie mai „înveninată" pe blogul său personal: „Românii s-au purtat mai rău şi dacât germanii pe teritoriul URSS în al Doilea Război Mondial!". Cam astea-s...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Opris PetreÎn perioada 4-9 iunie 1989 s-a desfăşurat pe teritoriul Bulgariei o aplicaţie militară comună a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, denumită codificat „BALKAN-89". La manevrele planificate de Comandamentul Forţelor Armate Unite (CFAU) au participat mari unităţi din Bulgaria, Uniunea Sovietică şi România.[1] În volumul său de memorii, intitulat „Condamnat la discreţie", viceamiralul Ştefan Dinu a menţionat faptul că, în anul 1989, „în sudul României, două aplicaţii militare au fost mai importante, în iunie – „Balkan 89" şi în august „Mariţa 89", ambele orientate pe direcţia de sud, spre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Buzatu GheorgheINEDIT ŞI ŞOCANT!

Cel puţin într-o privinţă, istoria s-a dovedit darnică cu mai toţi tiranii secolului XX, şi nu numai... Lenin, Stalin, Mussolini, Hitler ş.a. n-au dus lipsă de conjuraţii şi lovituri de stat ori de palat, în care ei au fost implicaţi, fie ca simpli conspiratori, fie ca subiecţi ori ca autori, fie, de preferinţă, ca victime. Ilustrul publicist italian Curzio Malaparte le-a predat la timp elementele de bază ale fenomenelor, inclusiv acest principiu fundamental, preluat de la L.Troţki, care preferase să insiste asupra aspectului tehnic al problemei: „Pentru a prelua puterea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Andronesco NicholasÎn multe feluri, învăţătura modernă se schimbă către o mai mare abordare constructivistă ori falibilistă datorită lucrărilor unor filozofi şi psihologi ca Vigotsky, Wittgenstein, Lakatos, Polya şi Ernest. Fiecare a propus variaţiuni pe aceeaşi temă: copiii învaţă prin acţiune şi cercetare. Întreaga învăţătură este conectată şi se întâmplă prin înţelegere personală, conexiunile fiind sădite în subconştientul nostru şi în cunoaşterea dinainte. Constructivismul se rupe radical de fundaţiile realismului empiric, care revendică a codifica realitatea în termeni de substanţă şi fenomene care sunt...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianSpaţiul public şi bibliotecile
Studiu de animaţie culturală

Noţiunea de spaţiul public imaginat ca o sferă (sfera publică) a fost definit şi explicat de filosoful şi sociologul german Jurgen Habermas în lucrarea „Sfera publică şi transformarea ei culturală. Studiu asupra unei categorii a societăţii burgheze" (Bucureşti, Ed. Comunicare. ro, 2005). În esenţă, Habermas defineşte spaţiul public drept o „dimensiune constitutivă a societăţii burgheze", sau „sfera persoanelor private reunite într-un spaţiu public" (de unde şi denumirea de „sferă burgheză"). Aplicat la dimensiunile autohtone...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Romania medievalaPentru eliminarea oricăror confuzii, unele precizări sunt obligatorii. Textul pe care l-am scris (în articolul precedent), nu este o recenzie ci un punct de vedere autorizat. O recenzie ar fi trebuit să aibă câteva zeci de pagini. Subliniez că istoria evului mediu-timpuriu se compune din aproximativ 700 de articole, studii, cărţi, rapoarte arheologice publicate de-a lungul timpului, cărora li se adaugă câteva zeci de cronici scrise în diferite perioade istorice. Fiecare dintre acestea prezintă doar un fragment de istorie, o aşezare, un artefact, un punct de vedere, o teorie etc. In realitate...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

romania medievalaVeste bună: Institutul Cultural Român derulează un proiect preţios (estimat la şapte milioane euro) considerat proiect de prioritate naţională şi chiar necesar de vreme ce vizează imaginea României în străinătate prin valorile istoriei sale.
„România Medievală" se doreşte a fi o expoziţie itinerantă de circa 1300 de piese din secolele V-XV, un chip istoric, o carte de vizită destinată Europei.
Directorul proiectului este un elveţian, prieten al României, Laurent Chrzanovski.

Veste proastă: Anul trecut s-a publicat, într-o ediţie de lux, prezentarea proiectului, în două volume. Primul cuprinde...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Romania medievalaMistificarea istoriei României continuă „sub înaltul patronaj al Preşedintelui României"
O afacere M.A.E.- I.C.R. de şapte milioane de euro
Lucrare prefaţată de H.R. Patapievici şi Teodor Baconski

Un nou şi grav atentat la Istoria Naţională, care vine în completarea Raportului Tismăneanu. Este vorba de „Raportul Patapievici" asupra istoriei României, în care se afirmă, printre alte enormităţi: „Aceasta pentru că România, unul dintre cele mai tinere state ale Europei actuale, născut din Unirea de la 1859 (a Moldovei şi Tării Româneşti) şi din Marea Unire de la 1918 (realizată prin aderarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Brucar TeodorÎi privim ca pe nişte vietăţi ciudate, trecem cu atenţia împrăştiată peste imaginea lor şi niciodată nu putem să le ajungem la suflet. Încearcă să ne atragă atenţia prin primul sistem de semnalizare şi nu-i vedem, îşi ascund sentimentele în spatele unor vorbe sărace şi stâlcite, îşi exhibă grosolănia şi nepăsarea (voite) pentru a-şi ascunde adevăratele gânduri şi sentimente, ascută muzici ciudate pentru că vor să fie „altfel". Părinţii n-au timp de ei, n-au vreme nici de ei înşişi, ocupaţi fiind cu zbaterea zilnică. Şcoala nu mai este de mult un al treilea părinte, reuşind mai degrabă să-i...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Coja IonAurel Vainer, pentru cine nu știe, este azi evreul cel mai important din România. Este președinte peste toți evreii și îi reprezintă pe aceștia în Parlamentul României, ca deputat. Este vicepreședintele grupului parlamentar al minoritarilor. În cadrul acestui grup este cel mai fervent susținător al propunerilor aberante, anti-românești, ale U.D.M.R.. A avut un rol decisiv în decizia, rușinoasă, luată de acest grup parlamentar de a susține proiectul de lege privind statutul minorităților naționale din România. A fost lobystul U.D.M.R.-ului printre colegii de grup parlamentar pentru un proiect...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianContribuţii româneşti la definirea noţiunii de timp: destinul şi „omul românesc"
Dimensiunea timp, cuprinde la nivelul satului românesc tradiţional, atât orizontul cantitativ, măsurat matematic, cât şi pe cel calitativ, interior, spiritual. Această viziune reprezintă un pas înainte chiar şi sub aspectul interpretării filosofice, constituind, în acelaşi timp o rezolvare originală a problemei timpului, a începutului şi sfârşitului, a morţii şi eternităţii. Perceput ca o relitate vie, cu însuşiri şi puteri necunoscute, timpul popular este relevat, iar nu figurat. De unde vine această concepţie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
AttilaTrăiesc cu certitudinea că, la nivel planetar, cetăţenii români au fost „selectaţi" pe post de cobai pentru diverse experimente, în cazul de faţă pentru urmărirea modului de reacţie la impact. Ca să fiu mai explicit, pe „plaiurile mioritice" s-au pus în practică proiecte şi scenarii cu caracter criminal. Da, aţi citit bine: CRIMINAL. Ceea ce se întâmplă astăzi în România, nu doar prin mizerabila administrare a ţării, ci şi prin metodele aplicate, sunt acte de factură criminală, crime împotriva oamenilor, a faunei şi a florei României. Nelegiuirile administratorilor vremelnici şi nevrednici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
constantin virgil gheorghiu
Constantin Virgil Gheorghiu
(15 septembrie 1916 - 22 iunie 1992)

Personalitate de anvergură mondială, preotul şi scriitorul Constantin Virgil Gheorghiu este, din păcate, şi azi, mai puţin cunoscut în ţara sa natală, pe care a iubit-o cu devotament şi sinceritate. Deşi celebrul său roman, Ora 25, a fost ecranizat la Hollywood, în 1961, cu Antony Quinn şi Virna Lisi în rolurile principale, iar prin demersurile acad. Eugen Simion, în mandatul său de preşedinte al Academiei Române, soţia scriitorului, avocat Ecaterina Burbea Gheorghiu, a donat, la 11 iulie 1994, înaltului for ştiinţific...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianContribuţii româneşti la definirea noţiunii de timp: destinul şi „omul românesc" (1)

În gândirea românească, timpul, cu întreaga sa problematică a constituit un subiect de reflexie deopotrivă pentru oamenii de ştiinţă, ca şi pentru filosofi. Având ca punct de plecare fie modul de interpretare oferit de fiulosofia clasică de la Aristotel la Sf. Augustin (cum este cazul lui Cantemir), fie, pentru a ajunge în zilele noastre, abordările moderne, de la Kant la Bergson şi chiar mai recente, vom regăsi, evident de pe poziţii diferite, coordonate comune, specifice gândirii filosofice europene. Fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeAproape obsesiv, timp de peste un an şi jumătate am tot scris sau am picurat în articolele mele idei, reflecţii, în genere, trimiteri din şi spre cea mai nouă şi modernă ştiinţă a omenirii, anume ştiinţa de a comunica. Nu am convingerea (în cel mai nobil sens al cuvântului, fără falsă modestie sau alte trăncăneli), că am şi realizat ceva. O chestiune, pentru mine, are însă tăria certitudinilor: „La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi cuvântul era Dumnezeu" Fără această stabilitate la nivelul meu şi al Fiinţei, în general, mai întâi nimic nu ar fi posibil, apoi, oricare...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Nencescu MarianTemporalitatea, din perspectiva contemporană

Strict etimologic, temporalitatea indică o acţiune care se derulează pe o perioadă limitată în timp (lat : „temporalis = un timp, temporar). În mod absolut, temporalitatea se opune eternităţii, ceea ce ne conduce către lipsa ideii de succesiune a evenimentelor temporale, respectiv a începutului şi a sfârşitului. Dacă ar fi să-i dăm crezare Sfântului Augustin, eternitatea s-ar aplica strict divinităţii, fiind situată aprioric într-un timp „fără început şi fără sfârşit", sau, în cel mai bun caz, având un caracter străin de timp, fiind situată dincolo...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sporis MihaiCugetarea veche, des invocată: „nimeni nu este profet în patria sa", are în ambiguitatea Nimeni, cercul care cuprinde la un moment dat, fără să observe, pe omul comun, de-a împreună cu toţi cei ce se rotesc în jocul lor rotund... În rotaţia sincronă nu poate fi observat aproapele, decât dacă ar ieşi din ritm, toţi fiind în cuprinderea aceleiaşi hore, sub acelaşi soare. Viziunea asupra altui timp, faptul de-a defini un nou orizont, presupun ieşirea din mişcare, fixaţia, care face din moment monumentul, altfel, poza, imagine imortalizată, ar fi neclară. Acest Nimeni, presupune uneori faptul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion Maldarescu„În ţara asta de gugumani în care eu sunt cel dintâi [...] Domnilor! Onorabili concetăţeni! Fraţilor! Iertaţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat, dacă emoţiunea mă apucă aşa de tare, suindu-mă la această tribună pentru a vă spune şi eu... Ca orice român, ca orice fiu al ţării sale în aceste momente solemne mă gândesc la ţărişoara mea, la România, la fericirea ei! la progresul ei! la viitorul ei!" (Aplauze şi fluierături... Un homopoliticus perfect adaptat societăţii)

Preşedintele României caută noi surse de unde să adune ceva pentru sacul gol al visteriei, în care crivăţul reformelor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeÎn unul din articolele anterioare, „Discursul, ştiinţă în a comunica sau formă de a bate câmpii", selectam câteva idei sugerate de specialiştii din domeniu tocmai din dorinţa de a mai clarifica lucrurile, dar mai ales de a arăta că, noi, românii, ruginiţii timpurilor, alături de tinerii lucizi ai acestui popor, nu suntem nici proştii momentului şi nici ai omenirii, ce pot fi luaţi oricând, de oricine, peste picior. La cele spuse atunci despre discurs, repetăm, în primul rând pentru o mai mare limpezime, dar şi pentru a ne dezice de „intelectualii" prezentului, adăugăm, în materie de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan PetruMă atrag artele frumoase ca o dragoste fermecată, de nu mai ştiu cum să-mi explic acest sentiment. Unica soluţie ar fi cea transcendentală. Probabil, asta m-a şi făcut să-mi bag în minţi o chestiune bizară: oricine care face poezie, muzică, pictură etc. îşi are un creier ce reprezintă un infinit împachetat. Şi deja deprins cu acest postulat, de se întâmplă să mă întâlnesc cu cineva făcând parte din acest domeniu, imediat îmi apare gândul că în faţă am un fuior-fiinţă cu firele fără capăt. Ba mai mult, simt că acest fuior se încolăceşte nu ştiu cum în jurul meu, făcând din mine un sclav. În...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuInspirat de titlul simbolizând Geneza, în rândurile care urmează voi încerca să aprind un opaiţ menit să lumineze unele unghere din viaţa publică a condeierilor. Conştient că nerespectând subiectele tabu deschid cutia Pandorei, sper că poate vor mai aprinde şi alţii câte o făclie, pentru ca „să se facă lumină" acolo unde astăzi pătrunde doar o rază crepusculară. Demersul meu nu se doreşte a fi unul distructiv, menirea lui se vrea a fi aceea a înlăturării „monopolului" şi tarelor care aduc serioase prejudicii culturii. Viaţa spirituală a atins, de-a lungul secolelor, cote mai mult decât...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Voica GeorgeNu există pe pământ alt popor care, năzuind la glorie şi eroism, să apere o ţară atât de mică împotriva atâtor duşmani." (Mirosław Orzechowski)

Orice s-ar apune astăzi despre naţiunea româna, oricât patos detractor ar răzbate din vitupirantele lor guri aprinse de ură pentru istoria noastră, e în zadar, „căci până şi pietrele vorbesc" - cum spunea Mântuitorul - despre cine şi ce-au fost: şi anume cel mai vechi popor din Europa. Descoperirile de la Tărtăria, o scriere mai veche decât cea cuneiformă din vechea Mesopotamie, de peste 7000 de ani, din vremea în care atlanţii ridicau Marile Piramide...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bujenita Batog MihaiProblematica pregătirii unui tânăr pentru a deveni comandant militar a fost întotdeauna o chestiune deosebit de importantă şi, în general, abordează două direcţii principale: componenta psihologică şi cea practică. Din cele mai vechi timpuri, nobilii, îi vom numi aşa pe toţi cei care într-un fel sau altul făceau din război o îndeletnicire de bază, se preocupau, aşa cum am amintit de educaţia urmaşilor.

Cele mai directe metode de pregătire erau tradiţiile familiei, cuprinse, nu de puţine ori în legende sau povestiri eroice, tablourile războinicilor înaintaşi, victoriile şi faptele lor de arme...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.