Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Distrugerea romaniei - Valcu MehedintiSpre deosebire de majoritatea istoricilor, care interpretează faptele culese din izvoarele vremii, în această lucrare, articolele pe care le public, nu vor fi comentate (interpretate). Voi interveni numai pentru explicitarea celor ce succed. Aşadar, las cititorului libertatea de a le analiza, după propriu-i discernământ. Articolele din această lucrare întregesc informaţiile viitorilor istorici, al celor care vor avea posibilitatea să studieze şi documentele clasificate, adică peste o sută de ani, când, probabil, se va scrie o istorie adevărată a timpurilor pe care le trăim astăzi şi nu o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu Gheorghe

Nu o singură dată, Mihai Antonescu a subliniat că, pentru împlinirea misiunii Biroului Păcii, fuseseră rezervate mijloace bugetare „mult depăşite[36] ori a solicitat celor nominalizaţi în comisii „să muncească, zi şi noapte, alături de noi, alături de Ministerul Afacerilor Străine, alături de Guvernul întreg, pentru pregătirea materialului documentar, pentru legarea acţiunii şi materialului statului de materialul ştiinţei româneşti sau al datelor de coroborare a practicii cu înfăţişarea diplomatică a problemelor noastre (subl. ns.)”[37]. Altădată, în calitatea-i de titular al Ministerului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Maria-Diana-PopescuCe-ar fi să nu se mai scrie deloc, pentru că pe clasici nu-i poate întrece nimeni? Scrieţi dragi contemporani, scrieţi!, mai ales dacă sînteţi cu lecţia bine învăţată. Cine ştie, într-o zi poate vă pică, precum doamnei în colanţi, un Nobel în poală. Se ştie, Edison a făcut o mie şapte sute de experimente nereuşite pînă a izbutit să inventeze filamentul. Cu literatura lucrurile se petrec aproape la fel: tot mai mulţi încearcă trambulina îngerilor, scriind sub presiunea de a scrie. Nu mai e nevoie de inspiraţie, de idei, ci de febra consemnării tuturor presupuselor manifestări ale eului şi doar...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Opris Petre
Implicarea Armatei Române în construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră şi a altor obiective ale economiei naţionale

La începutul anului 1989, Nicolae Ceauşescu era reticent faţă de intenţiile mareşalilor sovietici de modernizare a tehnicii de luptă din dotarea armatei române. Una dintre cauzele acestei atitudini a liderului suprem al PCR era criza economică prin care trecea România de la începutul anilor '80. De exemplu, în anul 1982, cheltuielile militare ale României au fost limitate la nivelul din anul precedent, iar la 23 noiembrie 1986 a fost aprobată prin referendum naţional...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu GheorgheDrepturile şi interesele permanente ale României din perspectiva reglementărilor internaţionale, a realităţilor istorice şi geopolitice [1]

„Fii om, fii drept şi recunoaşte că deasupra ambiţiilor intrigilor şi urilor, este Patria, este veşnicia Neamului şi că acolo trebuie să ne întâlnim întotdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată." (Ion Antonescu, 1 ianuarie 1941)

Nu va fi linişte în acest colţ al Europei, – şi nu va fi dreptate adevărată în lume, - cât timp nu se va face sau nu-şi va face dreptate Poporul Românesc. Şi se va face. (Ion Antonescu, 25 martie 1941)

După...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Măldărescu„Nu există o naţiune care se sacrifică pe altarul alianţelor". (Bismark)

După cum a fost jefuită fără milă, România poate fi numită „ţara tuturor posibilităţilor". Am citit pe internet un comentariu cu gust amar, scris de om disperat de situaţia în care a fost adusă România mileniului trei: „M-am săturat de România! (expresia aparţine unui obscur gazetar de provincie şi a fost emisă la sfârşitul secolului trecut n.a.). Da. Acum am ajuns să fiu de acord cu această sintagmă, să cred în ea şi să-mi dau seama că aici nu mai avem nicio şansă. Nu există nicio speranţă că-ţi poţi trăi viaţa în linişte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Opris PetreLa 15 aprilie 1989, generalul-colonel Vasile Milea i-a trimis lui Nicolae Ceauşescu un raport secret, prin care îl informa că generalul de armată Piotr Gheorghevici Luşev[1], comandantul-şef al Forţelor Armate Unite, a hotărât eliberarea din funcţie a reprezentantului său pe lângă armata română, generalul-colonel G.G. Borisov. Acesta urma să fie înlocuit cu generalul-locotenent Alfred Grigorievici Gaponenko. În documentul trimis preşedintelui României, ministrul Apărării Naţionale a precizat: „Raportez că în Statutul Forţelor Armate Unite şi al Comandamentului Unificat (art. 8) se prevede că...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Şerban C. AndronescuForget about Romania and Romanians! Go home to Switzerland!

Renunțați la încercările de a relua un tron pe care atât Dvs cât și tatăl Dvs l-ați degradat prin ușurință și superficialitate în domnie. Niciunul din marii trădători de neam dinaintea Dvs n-a adus țara într-un dezastru mai mare decât acela pe care l-ați adus Dvs la 23 august 1944 prin incompetență și iresponsabilitate. L-ați arestat pe Mareșalul Antonescu într-un moment crucial al istoriei, când avea adeziunea partidelor pentru a încheia un armistițiu cu U.R.S.S., într-un moment când obținuse condiții favorabile de la Stalin. Apoi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuIncompetenţa, corupţia şi jaful extinse dincolo de limitele suportabilului au transformat România în umbra celei ce era în 1989, din punct de vedere economic. Nici criza anilor treizeci nu a atins cote atât de distrugătoare în rândul populaţiei, aşa cum se întâmplă acum, în 2011. Cu sprijinul direct al groparilor postdecembrişti ai României, planurile Guvernului Mondial sunt aplicate cu o acceleraţie care întrece aşteptările criminale ale potentaţilor lumii. Oricât de optimist ar fi cel care ÎNCĂ mai trăieşte în România, şansele de supravieţuire se reduc de la un an la altul, de la o lună la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Scurtu IoanIstoria şi „fibra intelectuala" a lui Mihail Roller

După 1989, au fost publicate mai multe lucrări de sinteză privind istoria României din perioada 23 august 1944 – 22 decembrie 1989, dar, din păcate, aproape toate seamănă mai curând cu un rechizitoriu, decât cu o analiză ştiinţifică. Cea mai semnificativă este Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România, editori Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu şi Cristian Vasile (Bucureşti, Editura Humanitas, 2007, 880 p.). Comisia avea rolul de a condamna dictatura comunistă, astfel că a lucrat pe baza unor...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanLa 3 aprilie 1995, viaţa mi-a oferit prilejul de a-l cunoaşte pe Dumitru Bălaşa, cu siguranţă unul dintre cei mai împătimiţi cercetători în domeniul formării şi evoluţiei poporului român. Reprezentam Inspectoratul General al Jandarmeriei Române la unitatea de jandarmi din Drăgăşani, unde se desfăşura ceremonia depunerii jurământului militar de către o nouă serie de încorporare şi aniversarea a 145 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române. În timpul ceremoniei s-a prezentat la tribuna amenajată pe platoul unităţii un preot în vârstă, cu o barbă impunătoare, care s-a recomandat a fi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Valcu Mehedinti MirceaAm declarat şi vom continua să declarăm că nu suntem împotriva nimănui, ci suntem pur şi simplu, daco-români. Cei care simţim româneşte nu putem sta deoparte când se diversiunea continuă. Suntem acuzaţi de naţionalism-extremist. Se confundă, în mod voit şi premeditat, naţionalismul cu extremismul. Chiar şi actualul preşedinte al ţării declară că nu este naţionalist, că este împotriva naţionalismului. De unde se trage concluzia că el nu-şi iubeşte ţara, nu iubeşte naţiunea română, aşa, cum, de exemplu francezii, germanii, ungurii, khazar-evreii, polonezii, americanii, şi toate naţiunile, sunt...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
1940 - Omagiu Ioan Scurtu vol 2
Contribuţia domnului Şerban Alexianu la lucrarea: „1940 - Omagiu profesorului Ioan Scurtu”, volumul II. Muzeul Vrancei - Coordonatori: Gheorghe Buzatu, Marusia Cristea, Horia Dumitrescu, Cristina Păuşan-Nuică, Iaşi, Editura Demiurg, 2011
Şerban Alexianu este fiul profesorului universitar, doctor în ştiinţe juridice GEORGE ALEXIANU, vreme de aproape trei ani Guvernator al Transnistriei şi membru ex officio al Consiliului de Miniştri (19 august 1941-1944). Se pare că Mareşalul nu l-a cunoscut personal pe George Alexianu înainte de a-l numi guvernator. În alegerea sa, Mareşalul a ţinut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
opris petreÎn scopul achitării anticipate a datoriei externe a ţării, Nicolae Ceauşescu a încurajat exporturile de produse speciale româneşti. Astfel, în cursul anilor '80, tehnica de luptă, armamentul, muniţiile şi alte materiale militare realizate în fabricile din România au ajuns într-o serie de state din Africa. O dovadă în acest sens este raportul semnat la 23 mai 1989 de generalul-colonel Vasile Milea şi trimis lui Nicolae Ceauşescu. Printre altele, ministrul Apărării Naţionale a amintit despre un contract în valoare de 64,8 milioane dolari, negociat în iunie 1988 de reprezentanţii României şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Pentru legionariA sosit, negreşit, momentul ca, lăsând deoparte toate calculele şi jocurile politice, toate schemele savante, în esenţa lor pseudoştiinţifice, toate tentativele disperate ale unei „societăţi civile" compromise de a mai lustrui ceea ce-i ireparabil, aşadar este absolut necesar ca problemele trecutului să fie dezbătute cu istoricii. Cu aceia care au dovedit că ştiu ce înseamnă a munci în biblioteci şi arhive, române ori străine, care ne-au oferit descoperiri capitale, care posedă operă, care ştiu ce înseamnă a purta un dialog ştiinţific, în spiritul clasicului adagiu Sine ira et studio...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Maldarescu
Se cade să recunoaştem tradiţia de viaţă a oricărui popor, dar înainte de toate, specificul nostru naţional, românesc.

„Undeva, cândva", ca să folosesc titlul uni film de răsunet, a avut loc lansarea unor volume nou-apărute, după care au urmat dezbateri pe diverse teme. Aici vreau să mă opresc, să insist asupra unui aspect: moderatorul întâlnirii, nu tocmai inspirat - după părerea mea -, rostise în cuvântul domniei sale, citez: „... în contextul intrării României în Uniunea Europeană, problema naţională este caducă..." apoi, deschiderea „dezbaterilor" i-a fost oferită unui profesor de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Valcu Mehedinti MirceaO carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus. De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ioan ScurtuÎn vara anului 2009, a apărut la Editura Humanitas lucrarea „Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa", autor Lucia Hossu Longin (211 p.). Respectivul general reia multe dintre minciunile vehiculate în urmă cu peste două decenii în cărţile „Moştenirea Kremlinului" şi „Orizonturi roşii", neamendate de doamna Lucia Hossu Longin. Scrise şi rostite cu nonşalanţă, minciunile lui Pacepa sunt spulberate la o analiză a realităţilor istorice. Ne vom referi la una dintre cele mai grosolane minciuni. În cartea publicată de doamna Lucia Hossu Longin, generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa declara...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Academia militaraAcademia Militară - actuala Universitate Naţională de Apărare, din Bucureşti - are, în evoluţia sa postbelică, două momente necunoscute opiniei publice de pe plaiurile mioritice. Evocate în istoria orală, a celor ce au trăit clipe incredibile, dar cu un tâlc aparte, în perioade vitrege, din deceniile însemnate de secera şi ciocanul impuse de marea putere, pe atunci, cea de la Răsărit. Primul s-a petrecut pe timpul când liderul României - oficial proclamată republică populară -, temperatul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se străduia să găsească o soluţie pentru diminuarea tutelei Kremlinului, al cărei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Opris PetreAjutoare militare româneşti pentru state din Asia şi Africa

După achitarea integrală şi în mod anticipat a datoriei externe a ţării, Nicolae Ceauşescu şi-a continuat politica privind exporturile masive de armament, muniţie şi tehnică de luptă, fabricate în România. O parte a produselor respective se realizau cu ajutorul licenţelor sovietice primite în anii '60 şi la începutul anilor '70 şi au fost exportate în statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. O altă parte a fost trimisă, sub diferite forme, în mai multe state din Asia şi Africa. De exemplu, în anul 1969, conducerea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Academia Dacoromana - siglaFundaţia Academia DacoRomână aminteşte că, la 30 august, s-au împlinit 71 de ani de la Diktatul de la Viena. Aşa-zisul „Arbitraj de la Viena" este cunoscut în istoriografia română sub denumirea care-i dezvăluie adevărata sa esenţă: un odios diktat. Din păcate, acest oribil fapt istoric a trecut, astăzi, nesemnalat de nici un mijloc de comunicare în masă. Toate mass media au fost axate, zilele acestea, pe difuzarea şi comentarea unor ştiri derizorii sau „mondene". Este necesar să reamintim - cel puţin o dată pe an - că acest „arbitraj" a fost un act politic eminamente criminal. Conform...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Anca GeorgeVoi mărturisi, pe sărite, întâlniri cu filosoful. N-am avut curaj să notez ce-am ascultat - asta făceam şi, probabil, îi puneam întrebări, ieşit cu ajutorul lui din principiala intimidare cognitivă. Mi-a spus că mi-a scris la Roma o scrisoare, resto in posta, dar s-a pierdut în timpul lungii greve a poştaşilor itelieni din 1973. Şi dedicaţiile - standard, „cu dulce dăruire" - le-am pierdut, una a rămas, pe Rostirea filosofică românească, la Cornel Berbente, când eram directorul bibliotecii Politehnicii şi unde l-am invitat, la telefon. pe Noica să conferenţieze, argumentând că şi Heidegger...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Brucar Teodor
Despre ignoranţa limbută

Ştiţi care-i defectul nostru? Că suntem perfecţi. O ţară de talentaţi. Norocul nostru? Că le ştim pe toate. Dacă mi-aş scrie memoriile, aş titra, cu fior patriotic: „Eu sau Despre ignoranţa limbută". Delirul ăsta de omniscienţă ne întăreşte în faţa tuturor încercărilor. Ne căleşte. Am căpătat o voluptate incredibilă de a descrie dezastrul şi, povestindu-l cu amănunte picante, de a ne detaşa de el, ca şi când nu ni s-ar întâmpla nouă. Televiziunile de ştiri le augmentează pe toate. Parcă au un singur slogan imprumutat de la Conu' Caragiale: „Simţ enorm şi văd...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin Tanase
Constantin Tănase (5 iulie1880- 29 august 1945)

„În ţara asta, ţara pâinii/ Să aibă pâine chiar şi câinii/ Guvernul nostru ne obligă/ S-avem o zi de mămăligă/ Lor ce le pasă cum e trăiul/ Scumpiră trenul şi tramvaiul/ Scumpiră tot, la cataramă/ Până şi pâinea şi tutunul/ Şi când înjuri pe şleau de mamă/ Ei, cică, eu fac pe nebunul."

Constantin Tănase, s-a născut la 5 iulie 1880 şi vreme de cinci decenii a smuls milioane de zâmbete, descreţind frunţile românilor. Imensa popularitate de care s-a bucurat în viaţă poate fi asemuită cu a unui alt mare artist, Matei Millo. „Pamfletele" recitate...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acvilele si UrsulPe 25 IULIE 2011 ambasadorul Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin iese la rampă cu o afirmaţie „sforăitoare" şi-l acuză pe preşedintele Băsescu de „fascism" deoarece acesta a declarat la postul de televiziune B1 TV ca şi el ar fi dat ordin Armatei Române să treacă Prutul, în 22 iunie 1941, explicând clar că „România avea un aliat şi nişte teritorii de recuperat". Apoi tovarăşul Rogozin mai stă un pic, mai cugetă puţin şi trânteşte altă declaraţie mai „înveninată" pe blogul său personal: „Românii s-au purtat mai rău şi dacât germanii pe teritoriul URSS în al Doilea Război Mondial!". Cam astea-s...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Opris PetreÎn perioada 4-9 iunie 1989 s-a desfăşurat pe teritoriul Bulgariei o aplicaţie militară comună a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, denumită codificat „BALKAN-89". La manevrele planificate de Comandamentul Forţelor Armate Unite (CFAU) au participat mari unităţi din Bulgaria, Uniunea Sovietică şi România.[1] În volumul său de memorii, intitulat „Condamnat la discreţie", viceamiralul Ştefan Dinu a menţionat faptul că, în anul 1989, „în sudul României, două aplicaţii militare au fost mai importante, în iunie – „Balkan 89" şi în august „Mariţa 89", ambele orientate pe direcţia de sud, spre...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Buzatu GheorgheINEDIT ŞI ŞOCANT!

Cel puţin într-o privinţă, istoria s-a dovedit darnică cu mai toţi tiranii secolului XX, şi nu numai... Lenin, Stalin, Mussolini, Hitler ş.a. n-au dus lipsă de conjuraţii şi lovituri de stat ori de palat, în care ei au fost implicaţi, fie ca simpli conspiratori, fie ca subiecţi ori ca autori, fie, de preferinţă, ca victime. Ilustrul publicist italian Curzio Malaparte le-a predat la timp elementele de bază ale fenomenelor, inclusiv acest principiu fundamental, preluat de la L.Troţki, care preferase să insiste asupra aspectului tehnic al problemei: „Pentru a prelua puterea...

Despre raţiunile şi tehnica loviturilor de stat - 23 august 1944 - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Andronesco NicholasÎn multe feluri, învăţătura modernă se schimbă către o mai mare abordare constructivistă ori falibilistă datorită lucrărilor unor filozofi şi psihologi ca Vigotsky, Wittgenstein, Lakatos, Polya şi Ernest. Fiecare a propus variaţiuni pe aceeaşi temă: copiii învaţă prin acţiune şi cercetare. Întreaga învăţătură este conectată şi se întâmplă prin înţelegere personală, conexiunile fiind sădite în subconştientul nostru şi în cunoaşterea dinainte. Constructivismul se rupe radical de fundaţiile realismului empiric, care revendică a codifica realitatea în termeni de substanţă şi fenomene care sunt...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianSpaţiul public şi bibliotecile
Studiu de animaţie culturală

Noţiunea de spaţiul public imaginat ca o sferă (sfera publică) a fost definit şi explicat de filosoful şi sociologul german Jurgen Habermas în lucrarea „Sfera publică şi transformarea ei culturală. Studiu asupra unei categorii a societăţii burgheze" (Bucureşti, Ed. Comunicare. ro, 2005). În esenţă, Habermas defineşte spaţiul public drept o „dimensiune constitutivă a societăţii burgheze", sau „sfera persoanelor private reunite într-un spaţiu public" (de unde şi denumirea de „sferă burgheză"). Aplicat la dimensiunile autohtone...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Romania medievalaPentru eliminarea oricăror confuzii, unele precizări sunt obligatorii. Textul pe care l-am scris (în articolul precedent), nu este o recenzie ci un punct de vedere autorizat. O recenzie ar fi trebuit să aibă câteva zeci de pagini. Subliniez că istoria evului mediu-timpuriu se compune din aproximativ 700 de articole, studii, cărţi, rapoarte arheologice publicate de-a lungul timpului, cărora li se adaugă câteva zeci de cronici scrise în diferite perioade istorice. Fiecare dintre acestea prezintă doar un fragment de istorie, o aşezare, un artefact, un punct de vedere, o teorie etc. In realitate...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.