Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuÎn bun acord cu subtitlul său, Istorie şi semnificaţie în religie, cartea cu caracter de sinteză a lui Mircea Eliade, intitulată Nostalgia originilor, consolidează ideea conform căreia istoria religiilor ar putea avea o contribuţie de primă importanţă la formarea unui nou umanism la scară planetară [1]. Pe deplin susţinut de spiritul său enciclopedic, Mircea Eliade a înţeles mai bine ca nimeni altul că restaurarea omului şi a societăţii în întregul ei constă în recuperarea ontică a sacrului, ceea ce presupune depăşirea diferenţierilor religioase, diferenţieri care au potenţat prea multele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
pseudo-scriitorulDe ce mint oamenii? Ce este minciuna şi cum este ea acceptată înăuntrul moralei? Oricâte încercări s-au intreprins, paradoxul mincinosului a rămas până astăzi încă nedezlegat. Vidul creat prin timorarea valori scriitoriceşti autentice a permis apariţia mediului ideal a damnării în numele naivităţii, a precarităţii, a ignoranţei şi a imposturii. Astăzi trăim în plin balamuc. Jean Buridan, filozof şcolastic francez din secolul al XIV-lea a născocit „Măgarul lui Buridan" pentru a-şi susţine argumentaţia: măgarul, flămând şi însetat, plasat ipotetic între o găleată cu apă şi un tain de ovăz, nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianMonada şi armonia prestabilită
Unul dintre spiritele cele mai cultivate ale timpului său, a fost, fără îndoială, Gottfried Leibniz (1646-1716) în egală măsură matematician, diplomat şi filosof. Fiind numit în 1676 bibliotecar şi consilier al curţii de Hanovra, Leibniz găseşte timp, printre alte preocupări, să-şi elaboreze propriul sistem de filosofic bazat pe conceptul de raţionalism, noţiune ce respinge realitatea sensibilă şi schimbătoare, acceptând în schimb principiul diversităţii, ca pe o idee ce animă integrala sa operă filosofică. Principala contribuţie a filosofiei lui Leibniz, şi care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuÎn Europa secolului XXI oamenii acceptă să fie conduşi de politicieni şi oportunişti corupţi, iar România nu face excepţie, dimpotrivă. Nu românii sau ungurii, ca naţiuni/popoare sunt vinovaţi pentru situaţia creată. Cei ce dezbină din umbră, asmuţindu-ne pe unii împotriva celorlalţi, trebuie contracaraţi şi acţiunile lor nefaste, anihilate. Aceşti clovni gen „Csibi Barna" nu trebuiesc acceptaţi în societate, trebuiesc puşi la locul care li se cuvine, adică în spatele gratiilor. Ca de obicei, mass-media şi partidele politice transformă actul unui „bun de legat", într-un scandal de anvergură...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeZilele trecute am scris, contextual (cu ocazia omagierii scriitorului Marin Sorescu, 75 de ani de la naştere), un articol „Marin Sorescu şi gândirea Samkhya". Desigur, tot legat de context, pun pe hârtie şi cele câteva rânduri de acum. Motivul? În primul rând pentru a vă sugera impresii, sau mai de grabă, pentru a vă spune că nu m-am înşelat prea mult asupra aceea ce am scris, legat de festivităţi, de sărbătorirea scriitorului Marin Sorescu, omul care, după părerea mea, a trăit (din păcate, doar 60 de ani!), numai pentru a face literatură. Pentru a nu lăsa loc de interpretare, reamintesc...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Funar GheorgheOdată cu trecerea timpului devin tot mai clare obiectivele urmărite de către străinii care au luat puterea în România, după lovitura de stat din decembrie 1989, respectiv: jefuirea uriaşei Avuţii Naţionale; transformarea ţării într-o colonie; Holocaustul împotriva Poporului Român, Adevaratul Popor Ales de Bunul Dumnezeu, care trăieşte de mii de ani în Grădina Maicii Domnului, în Dacia Mare; realizarea proiectului „Israel în România", prin „mutarea" acestui stat din Orientul Apropiat într-una din provinciile istorice moştenite de români de la strămoşii pelasgi-traci-geţi-daci, care au dat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Stroia GeorgeUneori, nu avem puterea de a vedea lumina şi mai ales nu avem convingerea că putem dărui altora din lumina noastră. Şi dacă ar fi să traversăm frigul caracteristic glaciaţiunii eului nostru, numai fiind izvor de lumină putem topi originile, pentru a le converti în daruri de lumină. Am adormit adesea cu visele noastre în braţe şi le-am simţit noaptea învelindu-ne cu dragoste. Am simţit de multe ori că ni se transformă fiinţa în liniştea cireşilor în floare, sau am ascultat adesea muzici venite de undeva de departe, de dincolo de marginile fiinţei. Acestea au fost dintotdeauna visele noastre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeÎn urmă cu ceva timp, publicam articolul „Obiectiv – subiectiv, relaţie duală în cadrul înţelegerii, sau formă speculativă de ameţit omenirea?!", o mai veche frământare ce nu mi-a dat şi încă nu-mi dă pace. Nu mă lasă să vegetez sau, altfel spus, să trec şi eu cu capul între umeri prin lume şi, evident, să-mi meargă, asemenea celor care o fac, bine. Motivul? În primul rând, obsesia conform căreia ceva (idei false - premisele irelevante, superstiţii, prejudecaţi, speculaţii, teorii, tot felul de „învăţături" de la „deştepţii" prezentului, sau de la cei de când lumea, sfătuitori de profesie, la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuDoctorul Matthias Rath, directorul fundaţiei cu acelaşi nume, afirmă: „Adevăratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a câştiga bani pe seama bolilor cronice şi de a nu se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Această industrie este responsabilă de un genocid permanent şi răspândit, ucigând în acest mod milioane de oameni." Şi tot el adaugă: „Codex Alimentarius este câmpul primar de bătălie politică, unde războiul se duce între cei ce reglează şi controlează producţia alimentară mondială, în drumul ei de la fermă la furculiţă. Codexul stabileşte standarde pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
MartisorPînă în anul 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocţiului de primăvară şi începutul anului pentru multe civilizaţii, printre care şi romanii. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o mică afacere, o producţie de serie mică, dar şi un prilej de bucurie, care îşi păstrează cota de sensibilitate şi de frumuseţe. Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la romani" aminteşte: „scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca acei copii cărora li s-a pus şi-l...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianRevizionism şi iredentism, două feţe ale imperialismului agresiv

Potrivit conceptelor geopolitice, revizionismul, în sensul acordat de Declaraţia de la Londra, din 1871, reprezintă posibilitatea revizuirii, pe cale juridică, a unui tratat sau decizii internaţionale. Asociat termenului de revizie, care prin extindere presupune inclusiv modificarea statutului unor teritorii, pe cale politică sau făcându-se apel – după caz – la forţa armată, apare şi noţiunea de iredentism, cu sensul de acţiune de tip naţionalist, având drept scop integrarea teritoriilor unde se vorbeşte limba altui stat între...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeÎn viaţa de toate zilele ne punem, cel puţin periodic, întrebări de genul: „Ce este real şi ce este simplă aparenţă?", „Am fost obiectivi în tot ce am întreprins?" „În ce măsură mintea noastră colorează sau chiar distorsionează lucrurile?", sau „Poate mintea umană să ştie adevărul despre viaţă şi cosmos? Puse sub acest aspect, întrebările anterioare au caracter filosofic, însă, ele apar şi în mod obişnuit în cadrul interacţiunilor umane, acolo unde trebuie să distingem faptele de fantezie. Problema percepţiei sau cum formează mintea noastră impresii şi idei despre lumea naturală, a celorlalţi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuArgumente pentru a susţine candidatura limbii române la statutul de unică limbă paneuropeană

Este evident că fiecare epocă are propriile sale imperative. Dacă la începutul secolului XX, adică în epoca lui Nicolae Iorga, am fost chemaţi, să înfăptuim România Mare, astăzi, la începutul secolului XXI suntem chemaţi să părticipăm la înfăptuirea Europei Unite, origanism care nu va putea funcţiona fără o limbă oficială unică. Este poate singurul domeniu în care mai putem avea o contribuţie notabilă şi a nu răspunde matur acestei necesităţi continuând să ne cantonăm într-o expectativă anostă cu ochii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Maria Diana PopescuSe scrie enorm în ultimii ani, tot mai confuz, mai neclar şi fără o statornicie a cadrelor fundamentale. Foarte greu de receptat, noianul de texte insalubre, utopice şi violente, aruncat pe internet, este respins cu vehemenţă de cei întregi la minte. Mihai Eminescu, piscul romantismului de la sfîrşitul secolului XIX, ar fi fost revoltat cu certitudine de gradul ridicat de pericol al exploatării poeziei. Modul de exprimare erotic trebuie să fie radical deosebit atunci cînd scriem despre dragoste pe hîrtie şi cînd vorbim despre dragoste în intimitate. Neofiţii confundă cămăruţele poeziei cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianÎn 1936 apărea la „Cartea românească" lucrarea Spaţiul mioritic, operă fundamentală a lui Lucian Blaga, ce avea să întregească ciclul Trilogia culturii, fiind precedat de Trilogia cunoaşterii (1931-1934) şi anticipând Trilogia stilului, toate trei cărţi fundamentale de filosofie, în ciuda reproşului că autorul ar fi utilizat mai degrabă limbajul poetic, aplicat sub formă metaforizată, la câmpul filosofiei. În fond, după cum observa T. Vianu: „Poezia şi filosofia există în permanentă simultaneitate, atingându-se în absolut, fără să se determine temporal, astfel încât nici una nici alta nu este...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuMotto: „Limbile erau motivate la origine, dar cu timpul această motivaţie s-a pierdut. Limbile au totuşi o origine naturală, iar această origine, sunt înclinat să cred că s-ar lăsa văzută nu numai în limba originară, ci şi în limbile născute după aceea, în parte din cea originară, în parte din noile uzuri obţinute de omenirea răspândită pe suprafaţa globului." Gottfried Wilhelm

Începând cu Platon şi poate cu mult înaintea lui, toţi marii filosofi ai lumii au făcut risipă de imaginaţie, dar şi de energie în încercarea de a afla originea graiului uman articulat. S-au înregistrat unele progrese...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cornutiu GavrilUn lucru cu cât este mai scump cu atât este mai ieftin. Vorbesc de valoarea reală a lucrului. Aceasta deoarece un lucru scump, de valoare reală, nu doar că are fiabilitate, având durata de utilizare cu mult mai mare decât cel ieftin, dar el creşte eficienţa în atingerea scopului. Deci cel mai valoros lucru este cel ce se potriveşte cel mai bine scopului propus, rolului pe care trebuie să îl joace. Fiecare a avut o maşină căreia la un moment dat a trebuit să-i schimbe o piesă. Toată lumea ştie că piesa originală care se potriveşte perfect oferă o funcţionare optimă şi protecţia restului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dragomir ConstantinÎn ultima vreme, aud că oamenii se vaită de sărăcie, și nu prea înțeleg de ce, și nu înțeleg asta mai ales că în același timp aud că avem o țară bogată! Sau nu știu eu despre ce țară-i vorba, sau mi-o fi expirat mie buletinul. Mă uit și eu, și văd merțane, și văd palate luminate de când se lasă seara, să le vezi de departe să nu te sperii de aproape. Că te sperii și ziua când apare brusc ceva, dar noaptea? Ce-i aia căsuță cu cerdac? Ce, eu nu văd că de sărbători se umplu spitalele cu cei ce fac abuzuri de mâncare si băutură, noroc mare că autoritățile desființează spitale, poate contra...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Soltan PetruGrig. Ce nume nostim în arealul nostru românesc. Astfel era dezmierdat pe timpuri Grigore Vieru de Ion Druţă - probabil pentru admiraţia pe care i-o purta atât pentru capodoperele-giuvaere ce-l făcea să-i rezoneze rădăcina firii, precum o fac timpuriile lalele de pădure, cât şi pentru purtătorul acestora - o lacrimă de lumină, un suav ram de măslin neprihănit, încununat cu o frunte - suprafaţă de mare lină, care-şi ţine în adăpost, prin culoare, prin adâncime, doi ochi ai acestei ape şi un alungit triunghi de faţă netezit. Doamne, iartă-mă, de-l potrivesc cu dragul nostru Christ. „Acest...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Maldarescu„Depopularea trebuie să fie cea mai mare prioritate a politicii externe pentru lumea a treia". (Henry Kissinger)

Trăim într-o lume în care tot mai des se fac auzite voci protestatare împotriva globalizării agresive, împotriva conspiraţiei mondiale. Există oameni care cred că aceste conspiraţii sunt reale, alţii afirmă că sunt doar invenţii. Eu susţin că sunt destule conspiraţii, dar şi oameni care exagerează. Pornind de la principiul că planeta Pământ nu mai poate hrăni pe toată lumea în mod natural, s-a trecut la hrana preparată sintetic şi modificată genetic, măsură lentă de exterminare în...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Maldarescu„Când dracul nu are ce face, se scarpină sub coadă", aşa sună o străveche zicală românească. Sub conducerea ministrului Mediului, care a luat exemplul unui „conaţional" titular la Poşta Română - cel care eliminase tricolorul românesc de pe însemnul instituţiei, într-o guvernare anterioară - a ordonat scoaterea stemei României de pe actele oficiale emise de ministerul în cauză. Cam astfel de preocupări are şi Ministerul Sănătăţii din România. Taxa pe fast-food, despre care oficialii acestui minister anunţaseră că va intra în vigoare în primăvara anului care s-a scurs, nu va mai fi aplicată...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bujenita Batog MihaiÎnvăţăm, încă din primii ani de şcoală, că principalele activităţi ale oamenilor au fost, într-o anumită ordine istorică, mai întâi culesul, apoi vânătoarea, agricultura, meşteşugurile, comerţul şi, mult mai târziu, în societăţile dezvoltate, industriile de tot felul, activităţile bancare, culturale, sociale sau politice. Desigur este dificil, şi neconstructiv, să facem o eşalonare în timp a acestora, mai ales, avându-se în vedere că unele dintre ele se suprapun sau coexistă, şi nici nu are mare importanţă acest fapt. Pentru că, interesantă, din punctul de vedere al prezentului studiu, este...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuUnul din cele mai vechi documente obligatorii din istorie, JURĂMÂNTUL scris de către Hippocrate are încă un caracter sacru pentru medici - sau aşa ar trebui să fie. Tratarea pacienţilor fără discriminare, păstrarea intimităţii pacientului şi predarea secretelor medicinii altei generaţii. Deşi există două „versiuni", ambele pledează pentru misiunea nobilă a medicilor, aceea de a fi în slujba oamenilor:
„Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Jipa RotaruÎn nopţi de veghe sau dincolo de somn, cu ochii închişi, mă apropii de sufletul tău, Mareşale. De ce mi-e dat să nu-ţi cunosc mormântul? Nici măcar cenuşa; în ce vad ţi-a fost înnecată?

O fi blestem?
Dar cine poate să blesteme pe cel ce s-a jertfit prin viaţă pentru a-l său neam, precum Hristos odinioară?
Dar cine în afară de Domnul poate judeca pe cel ce prin credinţă îşi îndemna poporul să înfrângă balaurul roşu ce de la răsărit ne călca? Şi chiar dacă un tribunal nevolnic şi netrebnic te-a judecat pe tine, noi ştim că el a fost plăsmuit şi manevrat tot de cei din răsărit care îţi doreau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanUn alt început. Un alt an al speranţei. Al porţilor deschise către vis. O punte spre lumea gândului de a fi, de a cunoaşte şi de a iubi. Un an în care ne dorim cu toţii ca lacrimile să sece, râurile să curgă molcom, norii să-şi reverse preaplinul printr-o sită căptuşită cu aripi de îngeri, dealurile să-şi plimbe umerii pe puf de păpădie, pădurile să-ncremenească etern cu rădăcinile în apele Timpului, iar drumurile să-şi alunece tihna pe un covor de granit fermecat.

Un an cu agenţi obosiţi de zâmbet, cu funcţionari rupându-şi liniştea în fâşii de miere, cu trotuare mirosind a glas de lună şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
MDP In ajun de an nouSă ne amintim cîteva din obiceiurile strămoşilor, de la trecerea dintre ani:
- Trebuie să ţinem cont ca această perioadă de sfîrşit şi de început de an să se desfăşoare într-o armonie perfectă. - În Ajunul Anului Nou, bărbatii merg cu Plugul, iar copiii cu Pluguşorul. Obiceiul se datează din timpuri, precreştine, când oamenii făceau urări pentru fertilitatea pământului şi pentru belşugul gospodăriei. Tinerii pocnesc din bice ca să alunge anul vechi şi însoţesc urările cu clinchete de clopotei. În dimineaţa de Anul Nou, copiii încep colindul cu Sorcova, astfel cei sorcoviti vor avea noroc şi...

Tradiţii şi superstiţii în ajun de an nou - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Rotaru Constantin21 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi peste doua decenii de ruinare a României şi de rătăcire a românilor

Fiecare naţiune, fiecare popor are istoria sa, are simbolurile sale, mai mult sau mai puţin bogate în semnificaţii şi evenimente trăite de-a lungul timpurilor. Drapelul este şi va rămâne un simbol sacru care „vorbeşte" tăcut, înţelept şi înălţător despre un neam, o ţară. Îi trăieşte prezentul şi viitorul, îi luminează fiinţa sa ca popor de sine stătător.Din toate vremurile şi până azi, la toate popoarele, pe drapel s-a depus şi se depune cu venerare jurământul de credinţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeZilele acestea, la PRO TV, distinsul prezentator „al emisiunii Meteo, Florin Busuioc, comenta, de altfel pertinent, ideea coform căreia, statisticile nu duc, neapărat, la concluzii ce pot sta, oricând, în picioare. O simplă medie artitmetică, fie ea şi ponderată, nu ne luminează, nici pe departe, în domenii de graniţă, cum ar fi cel al ştiinţelor comunicării, al adevărului, al problemei înţelegerii, al limbajului etc. Că statistica e necesară, nimeni nu contestă, dar, de la a fi necesară şi până la a crede că staticianul sau sociologul, interpret al unor date, este un un fel de inginer şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ajun de CraciunSe spune, obiceiurile străvechi transmise din generaţie în generaţie, aduc noroc şi belşug în case. Pe lîngă mesajul mistic, multe dintre ele sînt legate de cultul fertilităţii, de atragerea binelui asupra caselor.

Nu uitaţi, strîngeţi din sat tot ceea ce aţi împrumutat peste an.
Puneţi-vă bani în buzunare pentru ca anul viitor să fie îmbelşugat.
Aşezaţi pîinea sub masă pentru a aduce noroc familiei, iar sub faţa de masă puneţi cîteva boabe de grîu, ca să atragă belşugul în anul viitor.
Lăsaţi poarta sau uşa deschisă colindătorilor. Urările lor au forţe magice. Colindele transmit sănătate, rod...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Petrescu EugenDistinsul om de cultură Dan Zamfirescu - teolog, bizantinolog, scriitor, vâlcean după mamă - din Vaideenii Vâlcii, care la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Centrului de Studii Medievale „Antim Ivireanul", ed. a VIII-a, desfăşurată la 27 sept. 2010, la Biserica „Sfinţii Petru şi Pavel" din Râmnicu Vâlcea, spunea că: „La Vâlcea curge de când lumea cultură şi, nu întâmplător, la Vâlcea s-a născut cultura română". Putem spune, la rândul nostru, că Marian Pătraşcu nu s-a născut întâmplător în acest spaţiu sacru considerat suflet al spiritualităţii şi culturii româneşti. El vine dintr-o...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.