Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dalian Florentina LoredanaÎntr-o lume agitată, bulversată, strâmbă şi materialistă, au devenit, din nou, la modă cenaclurile literare. E drept că nu la fel de la modă precum festivalurile de manele, meciurile de fotbal şi culturalizarea în masă prin mall-uri. Dar, cum-necum, omul simte că ceea ce-l reprezintă nu e doar alergătura prin magazine, cu coşurile mai mult sau mai puţin goale, cu buzunarele la fel (invers proporţional cu gradul de umplere al coşurilor) şi încearcă – dupe posibilităţi, coane Fănică – să se regăsească pe sine şi prin alte locuri, adevărate lăcaşuri culturale. Cum ar fi, de exemplu, la stână. Nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuGeorg Wilhelm Friedrich Hegel afirma: „Istoria ne învaţă că popoarele nu învaţă nimic din istorie!", iar Leon de Poncins, în „Les forces secretes de la Revolution" ne atrăgea atenţia: „Societatea secretă nu a operat niciodată la lumină zilei. Întreaga lume îi cunoaşte existenţa, legăturile, adepţii, dar ignoră adevăratele sale scopuri, adevăratele sale mijloace, adevaraţii ei conducători. Se află pretutindeni ca politicieni, jurnalişti, oameni de afaceri, actori, funcţionari, sunt organizaţi în mod secret şi aceasta constituie condiţia esenţială a succesului. „Societatea secretă" poate fi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuÎncepute cel puţin cu zece ani în urmă, odată cu apariţia articolului Despre canonul estetic semnat de Mircea Martin în România Literară nr. 5/2000, dezbaterile cu privire la canon înaintează cu precauţie pentru a se ajunge la o cât mai largă implicare. După cum se arată şi în articol, definirea canonului presupune o suită de convenţii care "trebuie să se întemeieze pe nişte date, texte şi interpretări negociate şi acceptate". Ele se obţin prin eforturile depuse în comunitatea experţilor, după care urmează impunerea lor de sus în jos, aşa cum se întâmplă mai ales "în cazul canonului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
nencescu marianAnalizând moartea lui Făt Frumos, moartea lui, o moarte individuală, personalizată, aşa cum de altfel şi merită un muritor care a cunoscut Fiinţa pură, „triplicată" în cei trei „izotopi" care sunt zânele ospitaliere, şi are amintiri unice din vremea uitată, C. Noica observă că în acest caz Moartea face un gest neobişnuit: îl mustră pe erou, dându-i o palmă: „O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiţă, şi îndată se şi făcu ţărână"[1]. Este o pedeapsă, observă Noica pe care nu au avut cruzimea[2] să i-o aplice nici zânele, dacă nu chiar expulzarea lui din lumea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeDeşi nu suntem fani declaraţi ai internetului, trebuie să-i recunoaştem utilitatea. Cu un calculator în faţă, cât am bate din palme, tastăm ceva şi aflăm... uneori chiar şi ce nu ne trebuie. Pe de altă parte, în ziua de astăzi, niciunde şi nicicând nu am putea fi atât de repede, ca text, imagine şi sunet, pentru oricine, oriunde pe faţa pâmântului. În consecinţă, din câte se pare, Internetul, este cea mai rapidă modalitate de a ne face cunoscuţi, ce-i drept, uneori oameni în lume, alteori, un fel de râs al ei. Ultima variantă, categoric, nu ţine de tehnologie, ci de propria noastră...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
cruce GolgotaNaţiunea Daco-Română, ca cea mai încercată şi mai prigonită dintre Naţii, şi-a împletit logodna veşniciei, pecetluindu-şi Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor şi suferinţă, în crez şi îndurare, în chin şi sărbătoare, în frângeri şi înălţări, în tăceri şi mărturisiri, în aşteptări şi împliniri, în înfricoşări şi extazuri, în bocete şi psalmi, în jale şi hori, în apusuri şi răsărituri, în lanţuri şi libertate, în îngenuncheri şi slavă, în cătuşe şi har, în chemări şi alegeri, în suspine şi Liturghii, în defăimari şi laude, în lepădări şi jertfe, în vânzări şi mucenicii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuLa noi se poate: taxă pe gropile din asfalt, (vorba nu ştiu cui: „Aici zac banii dumneavoastră!"), taxă pe lipsa de venit, taxă pe inventivitate, taxă pe aerul respirat, taxă pe scaune, taxă pe... Da' taxa pe prostia şi/sau pe incompetenţa, pe reaua credinţă a guvernanţilor şi a parlamentarilor, când va fi legalizată şi aplicată? În România anului 2011 aproape totul se contorizează. Dacă ritmul şi procedurile nu se vor modifica, pe lângă contoarele de apă, energie electrică, gaze şi alte servicii, nu m-ar mira ca în cazul legalizării prostituţiei să li se monteze contoare şi „practicantelor"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Traditii de Pasti obiceiuri din alte tariCreştinii de pretutindeni devin uniţi în aceasta perioadă şi împărtăşesc bucuria Învierii. Anumite tradiţii se menţin în mare parte în lume (mielul, ouăle), dar se înregistrează şi altele, în funcţie de istoria, cultura şi specificul fiecărei ţări. În ţara noastră Sărbătoarea Paştilor începe cu Duminica Floriilor, amintind de întoarcerea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii merg la biserici cu crenguţe de salcie, simbol al fertilităţii şi vieţii, pe care le agaţă apoi la streşinile caselor şi la icoană. În vechime, la Florii oamenii îşi agăţau de un pom roditor mărţişorul purtat în luna martie...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa Nicolae„Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta (...), iar pe aproapele tău, iubeşte-l ca pe tine însuţi"- este îndemnul biblic asupra căruia gânditorii omenirii şi-au plecat fruntea, au zăbovit, au cugetat, şi-au pus întrebări. Răspunsul? Greu de dat! Uneori chiar riscant, din considerente ce pot merge de la contextul social-istoric (pe vremea Inchiziţiei, ehe!), până la starea omului, conştient de sine, într-o lume ca reprezentare (evident, exprimată la nivelul limbajului).
Puţini sunt cei care au îndrăznit, în timp, să spună ceva de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George Liviu„Munţii noştri aur poartă,/ Noi cerşim din poartă-n poartă". (Bocet )

Mai mult decât un motto, cele două versuri reflectă nu doar paradoxul, ci, mai ales, jalnica realitate în care am ajuns să trăim, ca urmare a faptului că am uitat cine suntem. Datorită prea multelor împilări ne-am pierdut identitatea şi, odată cu ea, capacitatea de a păstra, nedevalizată şi nepângărită, Grădina Maicii Domnului, mai presus de toată încleştarea mercantilă a lumii. Atunci, când, în zilele de 7-9 mai 1999, ne-a făcut cinstea de a ne vizita, Papa Ioan Paul al II-lea s-a adresat cu solemnitate Ţării zicând...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
eutanasierea cainilorAutorităţile se gândesc cu (ne)atenţie şi (ne)chibzuinţă asupra (ne)sănătăţii oamenilor, aşa că este foarte firesc să urmeze soarta animalelor. O altă gafă a Comisiei pentru Administraţie Publică din cadrul Camerei Deputaţilor (a câta?) este decizia eutanasierii câinilor fără stăpân! Hotărârea finală va fi luată în plenul Camerei Deputaţilor, subiect foarte delicat şi păreri împărţite. În ultimii ani, problema câinilor comunitari a fost foarte mult comentată, nu numai de către factorii de decizie ai administraţiilor locale, ci şi de întreaga societate românească. Au fost semnalate numeroase...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuDe peste 150 de ani dicţionarele limbii sanscrite şi ulterior cele de mitologie generală spun lumii întregi că, pentru profunzimea vieţii lor religioase, valahii au fost sacralizaţi în ansamlul lor ca zeitate colectivă, denumită Valak-Hilyah în Rig-Veda. Cu toate acestea continuă în mod absurd să se afirme că etnonimul „valac" ne-ar fost atribuit de către slavii veniţi, abia prin secolele VI-IX, pentru a continua în spaţiul carpato-danubiano-pontic lecţiile de vorbire întrerupte în anul 271 d.Chr. odată cu izgonirea romanilor numită politicos retragerea aureliană. Prea a trecut, însă, mult...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dragomir ConstantinO întrebare mă urmărește aproape obsesiv, din copliărie: „cine sunt eu"? Poate întrebarea mă urmărește și grație obiceiului sătenilor de a te întreba „al cui ești" și dacă salutai și dacă nu, evidend cu alte consecințe, intrai oricum în discuțiile despre buna sau proasta creștere, în raport cu morala general acceptată a comunității. Poate atunci mi s-a sădit în minte ideea că trebuie să știi cine ești, și „al cui ești". Dacă scriu aceste rânduri, nu înseamnă neapărat că sunt un mare scriitor. Pentru scris, trebuie să ai un anume har, trebuie să ştii nu numai ce scrii, dar şi cum scrii. Da...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianFundamental, la nivel structural, basmul „Tinereţe fără bătrâneţe..." se încadrează în ceea ce sociologul I. Bădescu definea drept eponimia operei, respectiv creaţia artistică ajunsă la nivelul maxim de maturizare culturală[1], adăugând: „Le-a fost de ajuns românilor şaizeci de ani de libertate naţională (dacă măsurăm intervalul luând ca reper Revoluţia lui Tudor Vladimirescu) pentru a-şi înălţa cupola culturii naţionale [...]"[2]. Momentul corespunde, în plan socio-istoric, susţine acelaşi autor, rupturii produsă la nivel axiologic între modelul cultural tradiţional, al timpului cosmic...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Sporis MihaiAvem o mitologie românească excepţională (vezi R.Vulcănescu), avem basme referenţiale, avem o tradiţie vie, a trăirii unor arhetipuri, inegalabilă. Cineva, ceva vrea să ne lipsească de aceste lucruri în apărarea IDENTITĂŢII. Tratarea lor în afara unei „istoriografii speciale" ca şi cum domeniul ar fi – se spune – în detrimentul „ştiinţei istoriei". De aici tema de casă luată de istoricii noştri zeloşi, privind demitizarea istoriei. Într-o tratare superficială, prin spiritul cartizării, în variantă monocriterială - ai putea da dreptate acestei „viziuni" cu ochelari de cal... (Remarcăm uneori...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Funar GheorgheDupă ce Regimurile Iliescu-Constantinescu-Băsescu, împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, au adus România într-o criză fără precedent, au susţinut Holocaustul împotriva românilor şi au îndatorat Poporul Român cu peste 150 miliarde euro, la începutul lunii martie a.c. Preşedintele ţării şi primul-ministru i-au înştiinţat pe cetăţenii români că de la 1 aprilie România va ieşi din criză. Amândoi au uitat să precizeze anul! S-ar putea să fie anul 2012 sau mai mult mai târziu. Pentru ca ieşirea României din criză să înceapă în a doua jumătate a anului 2011, Regimul...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Miron Costin - portretMiron Costin (1633-1691) a fost cărturarul cel mai de seamă al culturii româneşti a secolului al XVII-lea, una dintre personalităţile proeminente ale spiritualităţii carpato-danubiano-pontice. Fiul al lui Iancu (Ioan) Costin – mare hatman, Miron sau Mironaşco, cum era numit în familie, şi-a petrecut copilăria în Polonia, unde siliţi de împrejurări se refugiază Costineştii. Viitorul cronicar, după cum singur mărturiseşte, îşi face studiile la colegiul iezuit din Bar. Acolo se presupune că, ar fi studiat gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, teologia, literatura...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuÎn bun acord cu subtitlul său, Istorie şi semnificaţie în religie, cartea cu caracter de sinteză a lui Mircea Eliade, intitulată Nostalgia originilor, consolidează ideea conform căreia istoria religiilor ar putea avea o contribuţie de primă importanţă la formarea unui nou umanism la scară planetară [1]. Pe deplin susţinut de spiritul său enciclopedic, Mircea Eliade a înţeles mai bine ca nimeni altul că restaurarea omului şi a societăţii în întregul ei constă în recuperarea ontică a sacrului, ceea ce presupune depăşirea diferenţierilor religioase, diferenţieri care au potenţat prea multele...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
pseudo-scriitorulDe ce mint oamenii? Ce este minciuna şi cum este ea acceptată înăuntrul moralei? Oricâte încercări s-au intreprins, paradoxul mincinosului a rămas până astăzi încă nedezlegat. Vidul creat prin timorarea valori scriitoriceşti autentice a permis apariţia mediului ideal a damnării în numele naivităţii, a precarităţii, a ignoranţei şi a imposturii. Astăzi trăim în plin balamuc. Jean Buridan, filozof şcolastic francez din secolul al XIV-lea a născocit „Măgarul lui Buridan" pentru a-şi susţine argumentaţia: măgarul, flămând şi însetat, plasat ipotetic între o găleată cu apă şi un tain de ovăz, nu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianMonada şi armonia prestabilită
Unul dintre spiritele cele mai cultivate ale timpului său, a fost, fără îndoială, Gottfried Leibniz (1646-1716) în egală măsură matematician, diplomat şi filosof. Fiind numit în 1676 bibliotecar şi consilier al curţii de Hanovra, Leibniz găseşte timp, printre alte preocupări, să-şi elaboreze propriul sistem de filosofic bazat pe conceptul de raţionalism, noţiune ce respinge realitatea sensibilă şi schimbătoare, acceptând în schimb principiul diversităţii, ca pe o idee ce animă integrala sa operă filosofică. Principala contribuţie a filosofiei lui Leibniz, şi care...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuÎn Europa secolului XXI oamenii acceptă să fie conduşi de politicieni şi oportunişti corupţi, iar România nu face excepţie, dimpotrivă. Nu românii sau ungurii, ca naţiuni/popoare sunt vinovaţi pentru situaţia creată. Cei ce dezbină din umbră, asmuţindu-ne pe unii împotriva celorlalţi, trebuie contracaraţi şi acţiunile lor nefaste, anihilate. Aceşti clovni gen „Csibi Barna" nu trebuiesc acceptaţi în societate, trebuiesc puşi la locul care li se cuvine, adică în spatele gratiilor. Ca de obicei, mass-media şi partidele politice transformă actul unui „bun de legat", într-un scandal de anvergură...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeZilele trecute am scris, contextual (cu ocazia omagierii scriitorului Marin Sorescu, 75 de ani de la naştere), un articol „Marin Sorescu şi gândirea Samkhya". Desigur, tot legat de context, pun pe hârtie şi cele câteva rânduri de acum. Motivul? În primul rând pentru a vă sugera impresii, sau mai de grabă, pentru a vă spune că nu m-am înşelat prea mult asupra aceea ce am scris, legat de festivităţi, de sărbătorirea scriitorului Marin Sorescu, omul care, după părerea mea, a trăit (din păcate, doar 60 de ani!), numai pentru a face literatură. Pentru a nu lăsa loc de interpretare, reamintesc...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Funar GheorgheOdată cu trecerea timpului devin tot mai clare obiectivele urmărite de către străinii care au luat puterea în România, după lovitura de stat din decembrie 1989, respectiv: jefuirea uriaşei Avuţii Naţionale; transformarea ţării într-o colonie; Holocaustul împotriva Poporului Român, Adevaratul Popor Ales de Bunul Dumnezeu, care trăieşte de mii de ani în Grădina Maicii Domnului, în Dacia Mare; realizarea proiectului „Israel în România", prin „mutarea" acestui stat din Orientul Apropiat într-una din provinciile istorice moştenite de români de la strămoşii pelasgi-traci-geţi-daci, care au dat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Stroia GeorgeUneori, nu avem puterea de a vedea lumina şi mai ales nu avem convingerea că putem dărui altora din lumina noastră. Şi dacă ar fi să traversăm frigul caracteristic glaciaţiunii eului nostru, numai fiind izvor de lumină putem topi originile, pentru a le converti în daruri de lumină. Am adormit adesea cu visele noastre în braţe şi le-am simţit noaptea învelindu-ne cu dragoste. Am simţit de multe ori că ni se transformă fiinţa în liniştea cireşilor în floare, sau am ascultat adesea muzici venite de undeva de departe, de dincolo de marginile fiinţei. Acestea au fost dintotdeauna visele noastre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeÎn urmă cu ceva timp, publicam articolul „Obiectiv – subiectiv, relaţie duală în cadrul înţelegerii, sau formă speculativă de ameţit omenirea?!", o mai veche frământare ce nu mi-a dat şi încă nu-mi dă pace. Nu mă lasă să vegetez sau, altfel spus, să trec şi eu cu capul între umeri prin lume şi, evident, să-mi meargă, asemenea celor care o fac, bine. Motivul? În primul rând, obsesia conform căreia ceva (idei false - premisele irelevante, superstiţii, prejudecaţi, speculaţii, teorii, tot felul de „învăţături" de la „deştepţii" prezentului, sau de la cei de când lumea, sfătuitori de profesie, la...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuDoctorul Matthias Rath, directorul fundaţiei cu acelaşi nume, afirmă: „Adevăratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a câştiga bani pe seama bolilor cronice şi de a nu se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Această industrie este responsabilă de un genocid permanent şi răspândit, ucigând în acest mod milioane de oameni." Şi tot el adaugă: „Codex Alimentarius este câmpul primar de bătălie politică, unde războiul se duce între cei ce reglează şi controlează producţia alimentară mondială, în drumul ei de la fermă la furculiţă. Codexul stabileşte standarde pentru...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
MartisorPînă în anul 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocţiului de primăvară şi începutul anului pentru multe civilizaţii, printre care şi romanii. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o mică afacere, o producţie de serie mică, dar şi un prilej de bucurie, care îşi păstrează cota de sensibilitate şi de frumuseţe. Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la romani" aminteşte: „scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca acei copii cărora li s-a pus şi-l...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nencescu MarianRevizionism şi iredentism, două feţe ale imperialismului agresiv

Potrivit conceptelor geopolitice, revizionismul, în sensul acordat de Declaraţia de la Londra, din 1871, reprezintă posibilitatea revizuirii, pe cale juridică, a unui tratat sau decizii internaţionale. Asociat termenului de revizie, care prin extindere presupune inclusiv modificarea statutului unor teritorii, pe cale politică sau făcându-se apel – după caz – la forţa armată, apare şi noţiunea de iredentism, cu sensul de acţiune de tip naţionalist, având drept scop integrarea teritoriilor unde se vorbeşte limba altui stat între...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeÎn viaţa de toate zilele ne punem, cel puţin periodic, întrebări de genul: „Ce este real şi ce este simplă aparenţă?", „Am fost obiectivi în tot ce am întreprins?" „În ce măsură mintea noastră colorează sau chiar distorsionează lucrurile?", sau „Poate mintea umană să ştie adevărul despre viaţă şi cosmos? Puse sub acest aspect, întrebările anterioare au caracter filosofic, însă, ele apar şi în mod obişnuit în cadrul interacţiunilor umane, acolo unde trebuie să distingem faptele de fantezie. Problema percepţiei sau cum formează mintea noastră impresii şi idei despre lumea naturală, a celorlalţi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Teleoaca George LiviuArgumente pentru a susţine candidatura limbii române la statutul de unică limbă paneuropeană

Este evident că fiecare epocă are propriile sale imperative. Dacă la începutul secolului XX, adică în epoca lui Nicolae Iorga, am fost chemaţi, să înfăptuim România Mare, astăzi, la începutul secolului XXI suntem chemaţi să părticipăm la înfăptuirea Europei Unite, origanism care nu va putea funcţiona fără o limbă oficială unică. Este poate singurul domeniu în care mai putem avea o contribuţie notabilă şi a nu răspunde matur acestei necesităţi continuând să ne cantonăm într-o expectativă anostă cu ochii...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.