Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bujenita Batog MihaiÎnvăţăm, încă din primii ani de şcoală, că principalele activităţi ale oamenilor au fost, într-o anumită ordine istorică, mai întâi culesul, apoi vânătoarea, agricultura, meşteşugurile, comerţul şi, mult mai târziu, în societăţile dezvoltate, industriile de tot felul, activităţile bancare, culturale, sociale sau politice. Desigur este dificil, şi neconstructiv, să facem o eşalonare în timp a acestora, mai ales, avându-se în vedere că unele dintre ele se suprapun sau coexistă, şi nici nu are mare importanţă acest fapt. Pentru că, interesantă, din punctul de vedere al prezentului studiu, este...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuUnul din cele mai vechi documente obligatorii din istorie, JURĂMÂNTUL scris de către Hippocrate are încă un caracter sacru pentru medici - sau aşa ar trebui să fie. Tratarea pacienţilor fără discriminare, păstrarea intimităţii pacientului şi predarea secretelor medicinii altei generaţii. Deşi există două „versiuni", ambele pledează pentru misiunea nobilă a medicilor, aceea de a fi în slujba oamenilor:
„Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Jipa RotaruÎn nopţi de veghe sau dincolo de somn, cu ochii închişi, mă apropii de sufletul tău, Mareşale. De ce mi-e dat să nu-ţi cunosc mormântul? Nici măcar cenuşa; în ce vad ţi-a fost înnecată?

O fi blestem?
Dar cine poate să blesteme pe cel ce s-a jertfit prin viaţă pentru a-l său neam, precum Hristos odinioară?
Dar cine în afară de Domnul poate judeca pe cel ce prin credinţă îşi îndemna poporul să înfrângă balaurul roşu ce de la răsărit ne călca? Şi chiar dacă un tribunal nevolnic şi netrebnic te-a judecat pe tine, noi ştim că el a fost plăsmuit şi manevrat tot de cei din răsărit care îţi doreau...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanUn alt început. Un alt an al speranţei. Al porţilor deschise către vis. O punte spre lumea gândului de a fi, de a cunoaşte şi de a iubi. Un an în care ne dorim cu toţii ca lacrimile să sece, râurile să curgă molcom, norii să-şi reverse preaplinul printr-o sită căptuşită cu aripi de îngeri, dealurile să-şi plimbe umerii pe puf de păpădie, pădurile să-ncremenească etern cu rădăcinile în apele Timpului, iar drumurile să-şi alunece tihna pe un covor de granit fermecat.

Un an cu agenţi obosiţi de zâmbet, cu funcţionari rupându-şi liniştea în fâşii de miere, cu trotuare mirosind a glas de lună şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
MDP In ajun de an nouSă ne amintim cîteva din obiceiurile strămoşilor, de la trecerea dintre ani:
- Trebuie să ţinem cont ca această perioadă de sfîrşit şi de început de an să se desfăşoare într-o armonie perfectă. - În Ajunul Anului Nou, bărbatii merg cu Plugul, iar copiii cu Pluguşorul. Obiceiul se datează din timpuri, precreştine, când oamenii făceau urări pentru fertilitatea pământului şi pentru belşugul gospodăriei. Tinerii pocnesc din bice ca să alunge anul vechi şi însoţesc urările cu clinchete de clopotei. În dimineaţa de Anul Nou, copiii încep colindul cu Sorcova, astfel cei sorcoviti vor avea noroc şi...

Tradiţii şi superstiţii în ajun de an nou - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Rotaru Constantin21 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi peste doua decenii de ruinare a României şi de rătăcire a românilor

Fiecare naţiune, fiecare popor are istoria sa, are simbolurile sale, mai mult sau mai puţin bogate în semnificaţii şi evenimente trăite de-a lungul timpurilor. Drapelul este şi va rămâne un simbol sacru care „vorbeşte" tăcut, înţelept şi înălţător despre un neam, o ţară. Îi trăieşte prezentul şi viitorul, îi luminează fiinţa sa ca popor de sine stătător.Din toate vremurile şi până azi, la toate popoarele, pe drapel s-a depus şi se depune cu venerare jurământul de credinţă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Balasa NicolaeZilele acestea, la PRO TV, distinsul prezentator „al emisiunii Meteo, Florin Busuioc, comenta, de altfel pertinent, ideea coform căreia, statisticile nu duc, neapărat, la concluzii ce pot sta, oricând, în picioare. O simplă medie artitmetică, fie ea şi ponderată, nu ne luminează, nici pe departe, în domenii de graniţă, cum ar fi cel al ştiinţelor comunicării, al adevărului, al problemei înţelegerii, al limbajului etc. Că statistica e necesară, nimeni nu contestă, dar, de la a fi necesară şi până la a crede că staticianul sau sociologul, interpret al unor date, este un un fel de inginer şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ajun de CraciunSe spune, obiceiurile străvechi transmise din generaţie în generaţie, aduc noroc şi belşug în case. Pe lîngă mesajul mistic, multe dintre ele sînt legate de cultul fertilităţii, de atragerea binelui asupra caselor.

Nu uitaţi, strîngeţi din sat tot ceea ce aţi împrumutat peste an.
Puneţi-vă bani în buzunare pentru ca anul viitor să fie îmbelşugat.
Aşezaţi pîinea sub masă pentru a aduce noroc familiei, iar sub faţa de masă puneţi cîteva boabe de grîu, ca să atragă belşugul în anul viitor.
Lăsaţi poarta sau uşa deschisă colindătorilor. Urările lor au forţe magice. Colindele transmit sănătate, rod...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Petrescu EugenDistinsul om de cultură Dan Zamfirescu - teolog, bizantinolog, scriitor, vâlcean după mamă - din Vaideenii Vâlcii, care la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Centrului de Studii Medievale „Antim Ivireanul", ed. a VIII-a, desfăşurată la 27 sept. 2010, la Biserica „Sfinţii Petru şi Pavel" din Râmnicu Vâlcea, spunea că: „La Vâlcea curge de când lumea cultură şi, nu întâmplător, la Vâlcea s-a născut cultura română". Putem spune, la rândul nostru, că Marian Pătraşcu nu s-a născut întâmplător în acest spaţiu sacru considerat suflet al spiritualităţii şi culturii româneşti. El vine dintr-o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Florentin Smarandache PecsPrintre cei 10 oameni de ştiinţă (2 din Australia, 2 din Italia, 2 din SUA, câte unul din Egipt, India, Israel, şi Rusia) care au primit în 12 iunie 2010 la Universitatea din Pécs, Ungaria, Medalia de Aur pentru Ştiinţă acordată de către Academia de Ştiinţe "Telesio-Galilei" (organizaţie neguvernamentală internaţională cu sediul în Marea Britanie), s-a aflat şi prof. univ. dr. Florentin Smarandache (n. 10.12.1954, Bălceşti, Vâlcea), cu dublă cetăţenie, româno-americană, de la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea „New Mexico", Gallup, statul New Mexico, SUA. Această medalie a răsplătit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanÎngrijirea medicală a bolnavilor din România este un subiect la ordinea zilei. Prin intermediul posturilor de televiziune ajung în casele românilor tot felul de aspecte neplăcute din sistemul sanitar, unele dintre ele de-a dreptul cutremurătoare. Mulţi foşti pacienţi ai spitalelor povestesc cu lux de amănunte cum au fost „trataţi" în unele unităţi spitaliceşti din ţara noastră, despre lipsa medicamentelor, despre condiţiile improprii de cazare şi hrănire, despre lipsa de politeţe a personalului şi chiar lipsa de profesionalism a unor slujitori ce au depus jurământul lui Hipocrat. Când...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Bud Florica aeSosise şi ziua de 5 decembrie, când ar trebui să vină moşul la copiii cuminţi şi, dacă ar fi un moş de treabă, ar putea trece chiar pe la toţi. Încă nu ne mutasem în casa de sus, stăteam tot în cohe, până la tăiatul porcului. Îmi făceam lecţiile la masa de sub geam. Lampa cu fotoghin (petrol) era agăţată de o grindă. Bunica citea din cartea de rugăciuni. Mama făcea cipkă pentru zestrea noastră. Deodată se aude o bătaie puternică în uşă. Tresar speriată. Focul arde cu intermitenţe, înteţit uneori de vânt. În ler (cuptor) se coc o grămadă de picioici, câteva sfecle roşii şi un ludău (dovleac)...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Florea Corneliu„Vom călări frumoşi prin elizeu,/ În cavalcadă, pân-la Dumnezeu/ Descălecând la tronu-i la picioare:/ Pe unde ne-ai trimis a fost şi bine/ Şi rău a fost pe drumul străbătut..." (Teodor Pâcă)

Stau cu paşaportul în mâna să intru în România, al cărei cetăţean sunt. Îmi vine rândul, întâi e privită poza din paşaport. Cât staţi în România ? Trei luni ! Atât cu mine, dar cu toată râvna, apărătorul ţării se apucă să ţăcănească tastatura . Şi o ţăcăneşte zdravăn şi concentrat, parcă scrie o notă informativă fără de sfârşit, cercetând paşaportul meu filă cu filă. Durează. Rabd fără mimică, tăcut...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Buzatu GheorgheSe manifestă spontan, fiind o acumulare de încărcături, cu resurse de la o epocă la alta. De acest fenomen responsabile nu-s numaidecât clasele guvernante, ci şi cele „de jos". Mai mult decât un act decisiv ori de voinţă supremă, sindromul rezultă prioritar din teamă. Care, de vreme ce-a scăpat de sub control, poate avea - şi are! - consecinţe şi implicaţii răvăşitoare. Cauza se confundă cel mai ades cu efectul, şi viceversa, iar victimele pot fi pretutindeni, „jos" ori „sus", conştiinţele individuale ori de grup coboară la nivelul zero, astfel că vindecările sunt lente şi arareori depline...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Coja IonDin punct de vedere funcțional, al sensului, ca orice sufix vechi, -ilă este polisemantic:
- derivă nume de persoane de la nume de animale
- sufix pentru formarea de porecle (Tiktin)
- arată persoana căreia îi aparține o calitate în gradul cel mai puternic posibil (Philippide)
- nume de persoană cu sens secundar peiorativ (Martin Heicke)
- augmentativ (Șăineanu), batjocoritor (Pușcariu)
- ideea de exagerare a calităților purtate, care se apropie într-o oarecare măsură de augmentativ și, mai mult, de peiorativ (Mioara Avram).
Menționăm și situația excepțională a unui Ilă de sine stătător, ca poreclă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanÎn anii '50 ai secolului trecut, societatea românească asista neputincioasă şi îngrozită la valul de teroare pus la cale de conducerea de atunci a statului, sub influenţa şi la îndemnul ocupantului sovietic. Mărturiile celor ostracizaţi în acele vremuri, ca şi documentele de arhivă, dezvăluie fapte cutremurătoare, orori de neînchipuit, încălcări grosolane ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Arestări abuzive, condamnarea unor oameni nevinovaţi la ani grei de temniţă, strămutarea locuitorilor unor sate întregi din Banat în zona Bărăganului, interzicerea dreptului de a...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Maria Diana PopescuAcest început de mileniu va rămîne, probabil, cel mai surprinzător din istorie. Explozia tehnologiei în domeniul comunicaţiilor a micşorat parcă dintr-odată lumea şi ne-a imersat într-o eră sofisticată - globalizarea - care a cunoscut mult mai multe schimbări de substanţă în cursul unui an, decît cele care aveau loc în cursul unui secol. Sub raport relaţional interuman, fenomenul globalizării a comprimat spaţiul şi distanţele, cu ajutorul comunicaţiilor mobile şi al internetului, iar dependenţa noastră de ele a crescut, reducînd drastic timpul fizic individual. Aşa cum arată astăzi, lumea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Şerban C. Andronescu, art-emisAdevărul se află la Gdansk

Desigur, la vremea povestirii din Fălticeni nu aveam cunoştinţă de toate acestea şi după trecerea a douăzeci de ani am plecat din România, împreună cu soţia şi am ajuns la Paris. Acolo, cu stupoare am aflat că un profesor de la Universitatea din Lyon, Robert Faurisson - pe care ziarele franceze îl etichetau drept rămăşiţă nazistă - îndrăznea să conteste cifra de şase milioane de evrei ucişi de germani. Contesta existenţa şi autenticitatea acelor abajururi confecţionate din piele de evreu, contesta că germanii ar fi fabricat săpun din grăsime de evreu. Pe atunci îmi...

Evaluare utilizator: 3 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. univ. dr. Şerban C. Andronescu, art-emisPână mai acum treizeci de ani, iubitorii de antichităţi care se opreau prin magazinele de specialitate din Occident, aşa-numitele anticariate aveau posibilitatea, nu rareori, să găsească obiecte care aminteau de unele crime naziste: abajururi confecţionate din piele de evreu, bucăţi de săpun fabricat din grăsime de evreu, pe care erau imprimate literele R.I.F.. În traducere „comercială", iniţialele doreau să însemne Reine Jüdisches Fett (Grăsime curat evreiască). Nimeni nu a observat atunci că traducerea era corectă, însă iniţialele ar fi trebuit să fie R.J.F. (cu „J"), nu...

Săpunul R.I.F. - o legendă fabricată (1) - 3.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ilie GorjanCând tot românul credea că nimic nu poate întrece în grozăvie imaginile apocaliptice determinate de inundaţiile produse în acest an în unele judeţe ale ţării, iată că alte imagini, tot de coşmar, umplu ecranele televizoarelor şi prima pagina a jurnalelor centrale şi locale. Este vorba despre soarta unor animale care, deşi „nu au drepturi", au totuşi „îndatorirea" lăsată de Dumnezeu de a fi de folos celor care au drepturi, dar n-au suflet... ori, poate au suflet de „câine".
Mă refer la oamenii care deţin animale (indiferent sub ce formă şi ce destinaţie au acestea), a căror obligaţie morală şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MăldărescuReformă, descentralizare, privatizare. Trei termeni la care fac alergie. Vă veţi întreba: de ce? Întrebarea este firească şi legitimă, dar răspunsul aparent facil, ascunde o mare dezamăgire - aceea a întregului popor român, minţit, manipulat cu neruşinare şi sărăcit în favoarea „îmbogăţiţilor de război". Denumirilor menţionate li s-a dat cu totul alt sens decât cel declarat oficial. Viaţa postdecembristă a românilor s-a schimbat radical şi, din păcate, nu în bine, siguranţa socială putând fi comparată cu sănătatea precară a unui copil cu afecţiuni locomotorii. În haosul premeditat care a urmat...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Adrian Paunescu„Dragii mei compatrioţi,
Vă scriu dintr-o situaţie mai puţin obişnuită. Nu, nu vă scriu din lagăr. Nu, nu din vreun azil politic pe care l-aş fi cerut în alte părţi. Nu vă scriu nici măcar din pogonul meu de libertate personală, ocrotit şi pregătit pentru a-l semnaliza în teritoriul liber de ură, de prejudecăţi, de ranchiună. [...]. Am simţul ridicolului şi nu-mi pot compune o figură eroică, mai ales că îmi cunosc bine slăbiciunile şi defectele şi nu mă mai derajnjează eticheta pe care mi-au pus-o diverşi, cum c-aş fi, spre deosebire de ei, o personalitate controversată. Am făcut şi multe...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion MaldarescuZiua de 25 octombrie 2010 a fost una oarecum obişnuită. „Festivista" şi deja demonetizata semnificaţie a „eliberării ultimei brazde de pământ românesc..." a răsunat ca în fiecare an după „şablon", afişat „pe sticlă" şi aruncat pe unde radio. Din multiple puncte de vedere, dar în primul rând din cel al respectării adevărului istoric, afirmaţia este perimată şi ceva cam departe de realitate. Ca de obicei, televiziunile naţionale cât şi cele locale nu au scăpat prilejul să „marcheze" prin imitare - asemenea unor vieţuitoare patrupede - ziua de 25 octombrie, la fel ca pe timpul ocupaţiei...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion MaldarescuReîntors din „Levant" într-un „Mongolfier", pentru a-l detrona pe Vodă printr-o lovitură de palat, Mendebil, filozoful căutării timpului pierdut a purces să prindă muştele din zbor pentru a le pune „pamblici", dându-le apoi drumul sub forma unor emanaţii mustind de subiectivitate ca un burete de apă. Ajuns în „culoarea mediului o dată cu care se mişcă" gânditorul-filozof, favorit al auto-intitulatei elite intelectuale a României contemporane, emană aere occidentale, respinge superior atmosfera autohtonă şi, şocat de umanitatea anormală a ţării sale, împroaşcă semnele mitocăniei mascate sub o...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion MăldărescuDe la o vreme încoace actualul guvern al României, cu primul ministru, vârf de lance, a asmuţit populaţia ţării împotriva „pensiilor nesimţite". Foarte bine, vor spune unii, foarte bine spun şi eu dar... uite că există un „dar"... sau cum se striga pe vremuri la circurile ambulante: „pe-afară-i vopsit gardu', înăuntru-i leopardu'!", dându-i dreptate înţeleptului Grigore Alexandrescu şi fabulelor sale: „legea e pentru căţei, nu şi pentru dulăi!" De-a lungul celor două decenii, toţi cei care s-au perindat la putere au avut grijă de viitorul lor, asigurânu-şi o pensie - rentă viageră -...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Ion MăldărescuMulte s-au mai schimbat în România după evenimentele din 1989, dar puţine în sens pozitiv. Din păcate, noi, cei mulţi, care am trăit cu speranţa că viaţa va deveni mai bună, mai prosperă, dar ne-am lovit cu capul de pragul de sus, constatând cu amărăciune că s-a ales praful de visurile noastre. În urmă cu aproape un deceniu, „Nepotu' lu' tanti Tamara", ajuns vremelnic şef de guvern, după o preumblare cu capul plecat pe meleaguri străine s-a întors în ţară cu pieptul bombat, pus pe „fapte mari". Pentru că aşa au lătrat unele voci de peste ocean, „nepotul" a ordonat demontarea şi/sau dărâmarea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. univ. dr. Ion CojaMulţi germanii cred că ceea ce s-a petrecut la Bucureşti în ziua de 23 August 1944 a fost momentul decisiv în pierderea celui de al doilea război mondial. Mulţi sunt şi germanii care nu ştiu nimic despre ziua de 23 August 1944. Pe scurt, pentru cei care nu cunosc subiectul, vom rezuma mai jos semnificaţia şi consecinţele celor petrecute la Bucureşti în ziua de 23 August 1944, cu intenţia deschis asumată de a demonstra cât este de falsă ideea unor germani că:
- „la 23 august 1944 românii i-au trădat pe nemţi";
- „dacă românii nu părăseau Axa în august 1944 şi luptau până la capăt alături de...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Balasa Nicolae„Un secol de semn şi semnificaţie este îndeajuns. Suficient nouă şi suficient sieşi. Timp de peste o sută de ani, am tot căutat şi aici, în simbol, adevărul. Nu l-am găsit! Sau nu am găsit tot ce ne-am poftit noi! Cum s ar zice, nu am câştigat mare lucru! Dar de pierdut? În primul rând, povestea! Iar măreţia omului stă tocmai în puterea de a povesti şi a se lăsa povestit.” - scriam, în urmă cu câţiva ani, pe coperta exterioară a romanului „Mătăniile Alexandrei”,Ed. Newest, Tg. Jiu, 2008, revoltat de spusa lui Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Shanghai 2010- „Ridică Tanţo picioru’, ca să-ţi văd televizoru’ "

Nu trebuie să considerăm ANORMALUL drept NORMAL, nici să ne mire că un om întreg şi sănătos este considerat anormal, privit cu invidie şi suspiciune, dacă nu cu agresivitate, într-o comunitate de infirmi. Întreb: mai există oare STARE DE NORMALITATE în România mileniului trei? Categoric NU!... Contrar aparenţelor, acest text nu se doreşte a fi un atac la persoană. Este un protest împotriva sfidării legilor şi a Constituţiei de către instituţii ale statului, obligate să promoveze valorile spirituale şi culturale ale românilor în lume...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Miclea Ioan Marcel Tema modului de construcţie a cetăţilor dacice a fost dezbătută mult timp de către cei mai mari istorici, atât contemporani cât şi din sec XIX și XX. Este adevărat că, publicul larg, îndeosebi la noi, în România, se inflamează repede după câte o idee, apoi aceasta cade în uitare şi în felul acesta nu mai ştim istorie, nu mai ştim cum s-au construit cetăţi, nu ma ştim pur şi simplu, poate chiar nu ne mai interesează, dar viața îşi urmează cursul ; sigur se vor găsi cercetători , istorici , arheologi, care din suflet şi pasiune , vor răscoli cenuşa istoriei, vor căuta documente, urme...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Ziaristi Online
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.