Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

MIG-21

Avioanele MIG-21 şi F-16


În februarie 1961, la Bucureşti, mareşalul sovietic Andrei Greciko a recomandat generalului Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, avioanele sovietice IAK-27 R şi IAK-28 R în scopul reînzestrării Escadrilei 38 Aviaţie Cercetare (care avea în acel moment aparate Il-28 uzate moral), precum şi avionul Suhoi-7 B pentru dotarea regimentelor de vânătoare-bombardament româneşti. Cu toate că era vorba despre o recomandare venită din partea unui reprezentant al „Fratelui cel Mare de la Răsărit", autorităţile comuniste de la Bucureşti nu au importat nici unul dintre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Alexandru Oblu

Elitele cu papion versus „Popor patibular"


Hotărât lucru, poporul român care-o mai fi rămas popor, prin aceia ce vor fi scăpat necorciţi ori necumetriţi cu reptilienele javre mondiale ale noului Fanar Occidental, este, cum se zice, „prost de bun" pentru că, de fapt şi pe nedrept el s-a născut fără noroc, înghite tot şi tace mâlc, întinzându-se chiar mai puţin decât îi este plapuma!

De aceea-l iau în şpangă toate lichelele (inclusiv cele intelectuale), dar nu numai, plus toţi spăgarii, (farsori şi gomani) care ne-au fost impuşi ca parteneri strategici pe axa „na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o"...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Cercetător Drd. gabriel Ungureanuart-emisLa intrarea în Uniunea Europeană, nouă, românilor, ni s-a promis că vom intra într-o eră modernă cu o filosofie avansată a dezvoltării economice conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă aplicată popoarelor europene integrate politic, economic şi cultural în spaţiul Uniunii. Această promisiune, s-a îndeplinit peste aşteptările câtorva mii de cetăţeni născuţi cu o karma bună şi sub o zodie norocoasă, dar steaua speranţei într-un viitor al bunăstării început să pălească pentru români, depărtându-se cu repeziciune ca o ,,fata morgana" la prima criză economică mai serioasă, de influenţă neeuropeană...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Constantin Barbu art-emisSe spune că „tot răul e spre bine!" Desconspirarea impostorilor ne oferă prilejul prezentării un text prin care filosoful şi eminescologul Constantin Barbu îi desecretizează pe plagiatorii Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu - „cei mai importanţi figuranţi" ai zilei şi filosofiei. Cei menţionaţi au uitat să răspundă la întrebarea lui Noica: „care vă este opera, dragii mei?", „Lăsați-ne să jucăm!"?

Să fim sistematici. Am scris demult un text intitulat „A pierde meciul nemaijucandu-l?", în care comentam „Provocarea lui Noica", text al lui Liiceanu. Liiceanu şi Pleşu încercau să ne mintă că au...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BalasaÎn intervenţiile anterioare, am abordat când problema înţelegerii, când a obieiv-subiectivităţii, când a cunoaşterii, când problema discursului etc. pentru a contura cumva, din mai multe perspective, comunicarea, evitând a defini. Adică, evitând, cu bună ştiinţă, ideea scoasă din pluralitate, întrucât comunicarea, deşi tinde spre conceptualizare, câtă vreme stă sub semnul perspectivei, al domeniului sau chiar sub semnul autorului, este departe de se coagula singur, de a se transforma în concept, fără a se lua în seamă măcar inferenţele de graniţă. Cu alte cuvinte, fără...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. Univ. Dr. Ioan ScurtuRegele Ferdinand l-a decorat pe maiorul Ion Antonescu în noiembrie 1916 cu Ordinul Mihai Viteazul, felicitându-l pentru patriotismul şi curajul dovedit în războiul pentru întregirea neamului. În 1919, locotenent-colonelul Ion Antonescu a obţinut o nouă astfel de decoraţie, cea mai înaltă oferită unui militar. Din păcate, despre generalul şi apoi mareşalul Antonescu nu s-au putut şi nu se pot face aprecieri „fără ură şi fără părtinire". El a fost o fire conflictuală. A intrat în conflict cu regele Carol al II-lea, apoi cu legionarii, cu comuniştii, cu sovieticii, cu englezii, cu americanii, cu...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

HoRoPaEroarea Universităţii timişorene de a acorda lui Horia-Roman Patapievici („foto") titlul universitar de onoare atestă gluma privind pieptoşenia bănăţenilor că ei sunt „fruncea". Aici se potriveşte, pentru că nicio altă universitate din ţară nu s-ar fi putut coborî în asemenea mocirlă fecaloidă, atribuind un astfel de titlu onorant şi înscriind în analele sale numele acestei „personalităţi", cu minte dereglată şi suflet descompus.

„Încercând să salveze onoarea culturii timişorene, numeroşi oameni de cultură şi ştiinţă, profesori universitari, scriitori şi jurnalişti din Timişoara, scandalizaţi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ben TodicăÎn ultimul timp, ne-am obișnuit să judecăm, să condamnăm, să dăm sentințe. Sigur, în unele situații așa și trebuie, greașala, răutatea, abuzul, violența sub toate formele trebuie „jurizate". Dar, dacă ne oprim doar la acest aspect, noi, cei conștienți de acest fenomen care se manifestă lângă noi și, fără teama de a greși, aș spune și la nivel mondial, greșim flagrant și dăm șansă escaladării acestui flagel. Acest fenomen are anumite cause, se manifestă într-un anumit context, încurajat de anumiți factori. De asemenea, pentru manifestările violente sunt responsabili, de la omul simplu...

Evaluare utilizator: 1 / 5

Steluță activăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Alecu reniţă art-emisAnul 1812 este cuţitul rusesc înfipt în inima Moldovei istorice. Statul moldovenesc, făurit de la Munte până la Dunăre şi Marea Neagră de Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, de Petru Rareş, Vasile Lupu, Ion Vodă cel Cumplit şi apărat cu sabia şi crucea de zeci de generaţii de români moldoveni, a fost sfârtecat şi înjumătăţit de Rusia imperială. Statul moldovenesc, jumătatea de Est cu o suprafaţă de 45 mii km pătraţi, cu cele mai mănoase pământuri, cu sute de sate de răzeşi, plăieşi, arcaşi mândri, cu glorioasele cetăţi de pe Nistru şi Dunăre, a fost lichidat de către ţarul Alexandru...

„Matrioşca” 1812 - 1.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă

Prof. Univ. Dr. ilie Bădescu art-emisCu plecarea la cele veşnice a Academicianului Florin Constantiniu se subţiază ameninţător elita idealismului naţional, care s-a format eroic într-o vreme când naţiunile răsăritene luptau împotriva dublei opresiuni: a materialismului ateu şi a imperiului marxist care domina peste popoarele Eurasiei, peste o parte a popoarelor Europei centrale şi o altă parte a popoarelor crescentului african. Marea opresiune răsăriteană de esenţă imperialist-ideocratică n-a putut anihila culturile, care au devenit frontul marii confruntări, a unei rezistenţe creatoare la tăvălugul nivelator al anticulturii...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Florentin Smarandache art-emisMatematician universal şi scriitor român, Florentin Smarandache publică, stilat, al treiela „Jurnal instantaneu", Prin bătrâna Europă, după Pura Vida, si Aventuri Chineze (lansate la Colocviile de Marţi, în Bucureşti), Sitech, Craiova, 2012. M-a şi făcut atent, volumul acesta este de calatorii în Franta (unde a lucrat ca cercetator), Ungaria (unde a luat Medalia de Aur a Academiei de Stiinţe Telesio-Galilei), Anglia, şi Scoţia („la ultima tara am prezentat lucrari la o conferinta stiintifica"). „Aventuri chineze" este o carte despre o conferinţă de calcul granular din Taiwan (în oraşul sudic...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Petre Ţurlea art-emis                       Note privind poziţia lui Nicolae Iorga

În România de după 1918, integrarea minorităţilor naţionale în viaţa Statului era o problemă dificilă. Mai ales în legătură cu unele minorităţi - precum aceea a ungurilor sau a bulgarilor -, situaţia era agravată de permanentele îndemnuri la nesupunere civică, la încălcarea legilor şi chiar la revoltă, venite dinspre Ungaria şi Bulgaria, scopul fiind revizionist. La fel se întâmpla şi cu ruşii şi ucrainenii din răsărit...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Romania în eternitate
Eliade de vorba cu Blaga despre
spaţiul mioritic şi omul universal românesc

Nu găsesc nimic mai interesant, în ordinea realităţilor umane, decat actul creaţiei. Tot ce se leagă de această creaţie omenească - laboratorul, şantierul, masa de scris, atelierul, obiceiurile sau ritualurile creatorului - mă interesează pînă la obsesie. Poate răzbate şi aici străvechea curiozitate a cercetătorului pentru taina de nepătruns a Naturii, uimirea faţa de nesfârşitele ei forţe de creaţie. Căci, întocmai după cum ne fascinează în Natură misterul acestei zămisliri neodihnite - mă încântă în viaţa omului...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Marin Traşcă
Poporul român nu este o gazetă de perete şi limba română, o pioneză pe care s-o schimbi după mărimea degetului care o apasă.

Am cântărit foarte mult până să purced a scrie aceste rânduri, motive ar fi multe, numai dacă l-aş menţiona pe cel „Ete, ce se mai găsi şi ăsta să se ia de noi !", şi ar fi de-ajuns. Dar cum mâncărimea buricelor „deştelor" nu mă lasă în pace, musai să mă scarpin între ele. Al doilea ar fi, şi mult mai important decât „deştele" din dotare, încercarea de a se da un nume stâlcirii limbii române, de a înmatricula graba românilor de a schimba două vorbe între două schele şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă

Basarabia, 28 iunie 1940

„România nu a cedat cele două provincii, ci «doar le-a evacuat sub ameninţare»".[1]


Au trecut anii... 72, de de la evenimentele tragice din iunie 1940, debutul rapturilor teritoriale ale acelui an nefericit pentru români.

„Numeroase documente, sau aspecte ale celei mai mari conflagraţii din istoria omenirii au fost, fie uitate, fie mistificate de către «fabricanţii» de istorie, ocultate de cei interesaţi, însă ştergerea memoriei este definitivă numai dacă raţiunea umanităţii dă semne de oboseală. Din când în când, memoria trebuie reînprospătată." Am reprodus acest pasaj dintr-un mai vechi...

26-28 iunie 1940 - România, între neputinţă, premeditare şi dezastru - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
General Dr. Mircea Chelaru art-emis
„Nimeni nu va căuta un grad pe umăr în câmpul de luptă, atât timp cât îl poate obţine într-o antecameră."
(Napoleon Bonaparte, „Maxime şi Cugetări, 114)

Am avut privilegiul să cunosc bine această instituţie. Poate că este nimerit să spunem că Armata este mai mult decât o instituţie. Ea este tratată sub această sintagmă în mod mecanic, îndeosebi atunci când se fac referiri la structura şi organizarea guvernamentală sau la ministerul ce poartă numele misiunii sale sacre: apărarea naţională. Dar Armata are personalitate proprie clădită din suma sacrificiilor sale, născută din identitatea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Ion CojaÎn România după 1990 au apărut și primele bănci private cu capital românesc, adică bănci românești! Aflate în proprietatea și administrația unor români. A unor români mai mult sau mai puțin motivați - pe lângă altele, și de oarecari sentimente altruiste, ca să nu le spun chiar patriotice, naționaliste. Exemplul cel mai cunoscut pentru mine și mai convingător, Banca Dacia Felix. Înființarea acestei bănci a fost legată de numele unor inimoși ardeleni, în frunte cu profesorii universitari clujeni Iustinian Petrescu, Liviu Roman, Adrian Motiu, Romulus Constantinescu, lideri deopotrivă în Uniunea...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ben Todică art-emisViitorul copiilor noştrii, viitorul civilizaţiilor este dictat de poveştile pe care le aud şi de eroii lângă care cresc. Spartacus, eroul trac, gladiatorul imperiului roman în filmul cu acelaşi nume din versiunea lui Stanley Kubric, în interpretarea lui Kirk Douglas a fost eroul copilăriei mele. Fiecare copil voia să fie Spartacus. Sigur, el este un pic demodat astăzi pentru că nu mai reprezintă valorile şi directivele cerute de societatea în care trăim. Douglas spunea într-un interviu că pentru a fi uşor de asimilat filmul şi acceptat eroul, a fost necesar ca povestea să fie cioplită şi...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Nicolae BălaşaCând de câştig nu şti să te bucuri, el, câştigul, înseamnă pierdere încă dinainte de a fi câştig. La prima vedere, cele spuse de noi par a fi un joc de cuvinte, ce tind spre sfera jocurilor de limbaj deja conceptualizată de Ludwig Wittgenstein. Şi totuşi, nu! Într-adevăr, în şi dincolo de cuvânt, stau adevărurile încă ascunse, ce pot pune în scenă, fie şi numai contextual, şi altceva decât aşteptarea receptorului, a omului, în genere, om care ascultă şi speră. Repetăm ultimele cuvinte ascultă şi speră pentru că în ascultare se cuibăreşte acţiunea mobilizată, fireşte, de speranţă, iar de aici...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Wilfried Lang, art-emis
Motive, structuri, efecte.

Rǎsfoind unele rapoarte, studii şi dǎri de seamǎ din arhivele Oficiului de Buget al Congresului S.U.A., se poate observa tendinţa americanilor de cǎutare, ce s-ar putea prelua din experienţa cu care nemţii înfruntǎ riguros criza economicǎ şi financiarǎ, atât de persistentǎ în celelalte economii occidentale. Şi iatǎ ce ne aratǎ Steven Rattner, la timpul sǎu consilier economic al fostului preşedinte S.U.A., Bill Clinton:
La început unele constatǎri sobre, privind bazele fenomenului nemţesc.
- Asigurarea de resurse financiare pe termen lung.
- Sistemul exemplar de...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Acad. Anghel Rugină art-emis
„Fie ca vreţi, fie că nu, vom avea un guvern mondial. Singura chestiune este dacă va fi acceptat sau impus". (James P. Wartburg, bancher american şi consilier financiar al Preşedintelui Franklin D. Roosevelt)

Ca să ştim... Ca să înţelegem... [...] La câţiva ani de la evenimentele din decembrie 1989, piaţa de carte din România era „dată peste cap", de romanele unui personaj controversat: Pavel Coruţ. Povestirile sale împletesc, după cum el însuşi mărturiseşte, realitatea cu fantezia, autorul lăsând la latitudinea cititorului să stabilească unde sfârşeşte una şi unde începe cealaltă. Pavel...

Stapânii lumii - 4.6 out of 5 based on 15 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
George Coandă art-emisIndubitabil, Alexandru Manafu-Târgovişte este, la acest moment, unul din cei mai importanţi istorici militari români. Şi-a câştigat această binemeritată postură prin excepţionalul său travaliu, în care şi-a asumat riscul de a rosti adevărul, de multe ori ascuns din interese ocult-conjuncturale, sau la comandă politică, şi din afara fruntariilor ţării şi din lăuntru, transmisă de puterile politice aflate într-un moment ori altul la cârma statului, repet, adevărul, pe seama istoriei militare a românilor - pe genul de armă - cu stringente şi persuadante conexiuni cu istoria în general. De astă...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Prof. Univ. Dr. Ion CojaÎn primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul avea drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii '80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care „Europa...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Titanicus Pontifus Maximus Obama
Din lumea... lui Titanicus Pontifus Maximus
- „Ţara tuturor posibilităţilor” -

Pentru cei care sunt în aşteptarea fatidicului eveniment care, după Calendarul Mayaş, urmează a avea loc la 21 decembrie, 2012, orele 23:11 Pacific Standard Time, când acest conglomerat de dezordine şi de haos generalizat va intra într-o noua fază evolutivă - a se citi, dispariţie - am o veste care sper să le mai ridice puţin zdruncinatul lor moral. Mark Twain, numele sub care este cunoscut scriitorul American Samuel Langhorne Clemens, ne-a lăsat în urma cu peste 100 de ani, următoarea butadă: „If the world...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Ion Luca CaragialeA început circul electoral. Pe „sticlă", hackerii politicianişti se înghesuie să convingă boborul că ei sunt salvarea naţiunii. Răcnetul Carpaţilor din fiecare colţ de ţară promite marea cu sarea, iar prin hăţişurile Internetului circulă fel de fel de bazaconii. Cum românului nu i-a mai rămas decât să facă haz de necaz, să mai şi râdem, chiar dacă „purceaua-i moartă-n coteţ." (Redacţia)

- Scrisoare către Ion Luca Caragiale -

„Stimate Nene Iancule,

Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi trimet această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre...

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Dr. Petre Opriş
Problema respectării drepturilor omului în România,
pe agenda lui Nicolae Ceauşescu

Unul dintre motivele pentru care Nicolae Ceauşescu era criticat în anul 1989, în presa din străinătate, a fost nerespectarea drepturilor omului în România. Informaţiile din mass-media occidentală despre abuzurile reale sau imaginare săvârşite de autorităţile de la Bucureşti aveau la bază diferite surse: zvonuri din ambasadele străine care mai funcţionau în Bucureşti, în 1989, relatările unor martori oculari, precum şi reportajele unor ziarişti străini, care au vizitat România în perioada respectivă. La...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Tinereţe fără batrâneţeUnul dintre cele mai întâlnite motive în basmele noastre populare este cel al călătoriei eroului în ţinuturi îndepărtate, necunoscute, fie pentru împlinirea destinului (vezi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte"), fie pentru aflarea şi pedepsirea unor răufăcători, (vezi „Prâslea cel Voinic şi merele de aur" ). Tărâmul celălalt, cum este numit adesea un astfel de ţinut, nu are nimic de-a face cu lumea cealaltă, comună tuturor religiilor, locul unde sălăşluiesc sufletele oamenilor după moarte. Călătoria lui Prâslea pe tărâmul celălalt nu seamănă deloc cu a lui Ulise în Hades sau cu a lui...

Tărâmul celălalt - 5.0 out of 5 based on 2 votes

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
Acad. Dan Berindei„Corabia neamului", evocată cândva de cronicarul Naum Râmniceanu, înfruntă nu numai o iarnă aspră, ci propriile căutări şi neîmpliniri. Situaţia umanităţii în ansamblul ei ridică multe semne de întrebare şi provoacă îngrijorări. Oamenii se văd confruntaţi nu numai cu o situaţie de criză, cu impresia că ea nu mai are un sfârşit, dar şi cu provocări ale naturii. Grav este şi faptul că sentimentul multora este că nu urmăm o cale firească, care să ne ajute să ieşim la liman! Sondajele de opinie confirmă acest lucru. Nici lumea politică nu oferă perspectiva unor mari speranţe. Conflicte sterile şi...

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
Wilfried LangFenomenul globalizării nu este nou. Doar forma sa agresivă şi ignorarea oricăror principii de umanitate şi drepturi sociale ale populaţiei, in¬diferent de naţiune, ne face să remarcăm nocivitatea evoluţiei sale actuale. Egoismul, radicalismul, precum şi totala lipsă de răspun¬dere pentru acţiunile financiare ale unora, îndreptate spre reali¬zarea unor profituri cât mai mari pe spi¬narea celor săraci şi slabi, ne face să tresărim uimiţi de rezulta¬tele deosebit de dăunătoare pentru econo¬miile naţionale, dar şi pentru fiecare cetăţean în parte. În plus, anonimitatea sub care se desfăşoară...

Globalizarea, binefacere sau blestem - 5.0 out of 5 based on 1 vote

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
GlobalizareDând curs „glasului pământului" şi nu „glasului raţiunii", mi-am petrecut un bine meritat concediu în ţara în care am văzut lumina zilei, în pământul căruia i-am purtat, îi port şi-i voi purta un respect deosebit, indiferent de forma de guvernamant sau coloratura politica a celor care s-au perindat la conducerea statului s-au sunt factori decizionali, deşi un elementar test de inteligenţă ar demonstra ca nu au „dotarea" cerebrală corespunzătoare pentru a trasa coordonatele socio-politice şi economice optime, menite să propulseze România la alte nivele de confort şi civilizaţie.
...

ISSN, ISSN-L 2247- 4374

Editorial

Academia Romana
AOSR
Arhiepiscopia Ramnicului
Boromir
Ziarul Natiunea
Clipa.com
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Diana
Grand Hotel Sofianu
UAP Valcea
Editura Fortuna
Muzeul de Arta Craiova

Please publish modules in offcanvas position.